7,703 matches
-
251 în cadrul unităților mecanizate. Din cauza producției insuficiente, primele divizii Panzergrenadier complet mecanizate au apărut abia la mijlocul războiului. Armata română a folosit și ea semișenilatele SdKfz 250 și SdKfz 251, însă acestea au fost livrate în număr mic de către germani. Infanteriștii sovietici foloseau de obicei tancurile (T-34 de exemplu era dotat cu mânere din fabrică pentru transportul soldaților) sau camioanele pentru transport. Singurele transportoare blindate erau cele de fabricație americană M2 sau M3, obținute prin sistemul Lend-Lease. În primii ani ai
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
clești printr-un dispozitiv care emite o radiație specială. În șase ani, sofisticații și independenții clești au distrus forțele sovietice, reparându-se și reproiectându-se în fabrici automate subterane, care funcționează fără supraveghere umană. Forțele Națiunilor Unite primesc un mesaj de la sovietici, în care li se cere ca un ofițer de nivel înalt să vină la ei pentru o conferință extrem de urgentă. Victoria Națiunilor Unite a costat mai mult decât se aștepta, iar maiorul Joseph Hendricks este trimis să negocieze cu sovieticii
Varietatea a doua () [Corola-website/Science/320825_a_322154]
-
sovietici, în care li se cere ca un ofițer de nivel înalt să vină la ei pentru o conferință extrem de urgentă. Victoria Națiunilor Unite a costat mai mult decât se aștepta, iar maiorul Joseph Hendricks este trimis să negocieze cu sovieticii. În drum spre locul întâlnirii dă peste un băiețel pe nume "David" care dorește să îl însoțescă. În apropierea buncărului sovietic soldații îl ucid pe băiat, care se dovedește a fi un robot. Programul de dezvoltare al cleștilor a produs
Varietatea a doua () [Corola-website/Science/320825_a_322154]
-
dorește să îl însoțescă. În apropierea buncărului sovietic soldații îl ucid pe băiat, care se dovedește a fi un robot. Programul de dezvoltare al cleștilor a produs roboți sofisticați identici oamenilor, pentru a se putea infiltra și ucide. Cei trei sovietici întâlniți de maiorul Hendricks — Klaus, Rudi și Tasso — îi povestesc cum întreaga armată sovietică și structura ei de comandă a colapsat măcelărită de noii roboți. Din rămășițele metalice recuperate sunt identificate două varietăți: I-V, un soldat rănit și III
Varietatea a doua () [Corola-website/Science/320825_a_322154]
-
măcelărită de noii roboți. Din rămășițele metalice recuperate sunt identificate două varietăți: I-V, un soldat rănit și III-V, David. Varietatea II-V - "varietatea a doua" - rămâne necunoscută. Diferitele modele sunt produse independent unele de altele, în fabrici diferite. Sovieticii dezvăluie că dispozitivele de protecție ale Națiunilor Unite sunt ineficiente împotriva noilor roboți. Hendricks vrea să transmită avertismentul către superiorii săi, dar nu reușește. În timpul nopții, Klaus ajunge să creadă că Rudi este II-IV și îl ucide. Dimineața, Hendricks și
Varietatea a doua () [Corola-website/Science/320825_a_322154]
-
de protecție ale Națiunilor Unite sunt ineficiente împotriva noilor roboți. Hendricks vrea să transmită avertismentul către superiorii săi, dar nu reușește. În timpul nopții, Klaus ajunge să creadă că Rudi este II-IV și îl ucide. Dimineața, Hendricks și ceilalți doi soldați sovietici revin la liniile Națiunilor Unite. Când ajung la buncăr, descoperă că e atacat de modele de roboți David și Soldatul rănit, pe care Tasso le distruge cu o puternică grenadă de mână. Hendricks și Tasso fug, lăsându-l pe Klaus
Varietatea a doua () [Corola-website/Science/320825_a_322154]
-
și valoroasă, care încă nu a fost editată în întregime, pe tot timpul carierei a fost marginalizat și persecutat pentru că aducea documente privind istoria românilor care nu erau conforme cu intențiile politice ale perioadei socialiste și, mai ales, ale istoricilor sovietici. Opera sa cuprinde peste 60 de lucrări, dintre care menționăm următoarele:
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
devenit general-locotenent, comandant al trupelor de vânători de munte ale Regatului României. După intrarea României în război de partea Germaniei Naziste s-a transferat la Waffen SS, unde a devenit comandantul Diviziei nr. 7 "Prinz Eugen". A fost capturat de sovietici și executat lângă Arad. A fost fiul medicului Gustav Phleps și al soției acestuia, Sofie, născută Stolz. Medicul Gustav Phleps se stabilise în Transilvania venind din Silezia austriacă. După ce a absolvit școală la Sibiu a urmat cursurile Academiei Militare Imperiale
Artur Phleps () [Corola-website/Science/320875_a_322204]
-
50 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. Cu acest prilej, Nicolae Iorga a plantat un brad argintiu în fața bisericii. În 1944, biserica a fost vandalizată de armatele sovietice care au ocupat România. Soldații sovietici au tras cu pistoalele în pieptul Regelui Carol al II-lea (din tabloul pictat pe pereții bisericii), precum și în candela din fața altarului. În anul 2008, preotul paroh afirma că biserica are nevoie de restaurare, pereții săi fiind crăpați foarte rău
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
însă în cazul unui război nuclear nu puteau fi folosite la fel de eficient. Concentrațiile mari de trupe reprezentau o țintă evidentă pentru o armă nucleară, iar soldații din interior nu puteau părăsi vehiculul, fiind expuși contaminării radioactive. Soluția adoptată de inginerii sovietici la sfârșitul anilor 1950 a fost dezvoltarea unui vehicul blindat de luptă din care soldații să poată trage fără a fi expuși radiațiilor. Vehiculul a fost denumit oficial BMP-1, fiind introdus în dotare din 1966. Considerat a fi prima mașină
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
rachete fiind în interior). Blindajul era ușor, arcul frontal asigurând protecție împotriva tunurilor automate de calibrul 20 mm. La începutul anilor 1970, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică au ajuns să posede un număr apropiat de arme nucleare. Analiștii militari sovietici au ajuns la concluzia că existau mai multe șanse pentru declanșarea unui război convențional în Europa Centrală și de Vest decât a unuia nuclear. În acest context nou, BMP-1 era relativ dezavantajat. Într-un mediu contaminat radioactiv, armele antitanc nu
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
deoarece soldați germani erau baricadați în Palatul Comunal, s-a tras cu tunul, palatul arzând împreună cu arhiva. Palatul a fost reconstruit începând cu 1947. În Cimitirul Eroilor, aflat în partea vestică a orașului, au fost înmormântați soldații români, germani și sovietici care au murit atunci. După război, când guvernul român a fost preluat de regimul comunist, Buzăul a fost reședința regiunii Buzău, după care a pierdut statutul de reședință de județ sau regiune în 1952, având titulatura de oraș regional în cadrul
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
și pian - Scherzo (1972), Humoresca (1976); pentru trompeta și pian - Suita (1975); pentru trombon (sau trompeta) și pian - Preludiu (1975); pentru contrabas - Humoresca (1976); pentru voce și pian - Romanțe, texte de Robert Burns și poeți moldoveni; Cântece pe textele poeților sovietici, inclusiv Rodina tvoia (text N. Dorizo), Pamiati (text M.Tank), În Moldova mea frumoasă (text Gh.Miron), Băieții veseli (text S.Ghimpu), Rossia (text V.Duhanin), Jeleznaia linia veca (text Iu.Pavlov); Muzică la filme. Precum și diverse lucrări de șiruri
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
Puiu, a fost aprobată restaurarea ei. În perioada celui de-al doilea război mondial mânăstirea a fost cîrmuita de starețul Ioachim Bărbuș, sub ascultarea căruia se aflau 30 de călugări. În 1948 arhipăstorul Benedict al Chișinăului a fost silit de sovietici sa închidă mănăstirea Rudi. Averea sfîntului locaș a fost confiscată, iar călugării s-au refugiat pe la alte mănăstiri. După aceasta în mănăstire s-a instalat un cămin de copii, iar mai târziu complexul monastic a fost transformat în spital de
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
dacă a propus Krasnov germanilor organizarea unor unități militare căzăcești care să intre în compoziția Wehrmachtului și să participe la lupta împotriva Armatei Roșii. Aceste unități militare au fost compuse din membrii ai emigrației albe și din prizonieri de război sovietici. În septembrie 1943, Krasnov era deja comandantul „Direcție generale a trupelor de cazaci” din cadrul „Ministerul Reichului pentru teritoriile ocupate din est” (Reichsministerium für die besetzten Ostgebiete). Krasnov a fost direct implicat în recrutare, antrenarea și formare trupelor de cazaci care
Piotr Krasnov () [Corola-website/Science/317301_a_318630]
-
naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. a fost formată de fostul general al Armatei Roșii Andrei Vlasov, care a încercat să unească opozanții regimului comunist din URSS. Printre voluntarii Armatei lui Vlasov s-au aflat prizonieri de război sovietici și membri ai emigrației ruse „albe” (mulți dintre aceștia veterani ai Armatei Albe care a luptat împotriva forțelor bolșevice în timpul Războiului Civil Rus). La 14 noiembrie 1944 Armata Rusă de Eliberare a fost redenumită „Forțele Armate ale Comitetului pentru Eliberarea
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
Ei s-au aflat tot timpul sub comanda unor ofițeri germani, îndeplinind inițial sarcini auxiliare, nu de luptă. După o vreme, unii dintre comandanții germani au format din rândul acestor voluntari mici unități înarmate, folosite la început pentru combaterea partizanilor sovietici. Adolf Hitler a permis ca ideea existenței Armatei Ruse de Eliberare să fie folosită pentru propagandă, dar nu a permis să se formeze vreo unitate combatantă. Ca urmare, diferiți soldați sovietici au dezertat sau s-au predat germanilor în speranța
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
mici unități înarmate, folosite la început pentru combaterea partizanilor sovietici. Adolf Hitler a permis ca ideea existenței Armatei Ruse de Eliberare să fie folosită pentru propagandă, dar nu a permis să se formeze vreo unitate combatantă. Ca urmare, diferiți soldați sovietici au dezertat sau s-au predat germanilor în speranța că se vor alătura unor forțe ruse anticomuniste, care de fapt nu au existat niciodată. O mare parte a prizonierilor de război sovietici s-au oferit voluntari numai pentru a scăpa
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
formeze vreo unitate combatantă. Ca urmare, diferiți soldați sovietici au dezertat sau s-au predat germanilor în speranța că se vor alătura unor forțe ruse anticomuniste, care de fapt nu au existat niciodată. O mare parte a prizonierilor de război sovietici s-au oferit voluntari numai pentru a scăpa din lagărele naziste unde se murea de foame. După capturarea sa și trecerea fățișă de partea germanilor, generalul Vlasov s-a străduit să convingă Înaltul Comandament German de oportunitatea organizării unei forțe
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
niciun interes să-i ia prizonieri pe militarii ROA temându-se că un asemenea gest ar deteriora relațiile occidentalilor cu Uniunea Sovietică. La scurtă vreme după tentativa nereușită de capitulare în fața americanilor, Vlasov și oamenii săi au fost capturați de sovietici. Unii dintre soldații care au fost inițial luați prizonieri de aliații occidentali au fost mai apoi predat sovieticilor. Totuși, unii dintre ofițerii aliați care simpatizau cauza soldaților ROA le-a permis acestora să evadeze în gurpuri mici și să se
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
occidentalilor cu Uniunea Sovietică. La scurtă vreme după tentativa nereușită de capitulare în fața americanilor, Vlasov și oamenii săi au fost capturați de sovietici. Unii dintre soldații care au fost inițial luați prizonieri de aliații occidentali au fost mai apoi predat sovieticilor. Totuși, unii dintre ofițerii aliați care simpatizau cauza soldaților ROA le-a permis acestora să evadeze în gurpuri mici și să se refugieze în zonele controlate de americani. Ar mai trebui notată și atitudinea liderilor Liechtensteinului, care a ignorat cererile
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
Totuși, unii dintre ofițerii aliați care simpatizau cauza soldaților ROA le-a permis acestora să evadeze în gurpuri mici și să se refugieze în zonele controlate de americani. Ar mai trebui notată și atitudinea liderilor Liechtensteinului, care a ignorat cererile sovieticilor de extrădare a soldaților „Armatei I Națională Rusă” care au reușit să ajungă pe teritoriul principatului. Acești soldați ruși au cerut azil politic și au primit până în cele din urmă să emigreze în Argentina. Guvernul i-au etichetat pe soldații
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
militar carismatic și îndrăzneț și deși bravura sa friza nesăbuința, (a fost rănit de mai multe ori), el era recunoscut și pentru înțelepciunea strategică. Cu toate aceste, numeroși lideri ai Armatei Albe l-au considerat prea indisciplinat și „nărăvaș”. Istoricii sovietici susțin că trupele de sub comanda sa erau caracterizate prin cruzime și dorința de jaf. În memoriile pe care le-a dictat în 1921, Șkuro a descris numeroase cazuri în care ar fi salvat viețile inamicilor săi, inclusiv ale comisarilor bolșevici
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
pe un personaj iubitor de petreceri, un bun dansator, mare băutor și mare povestitor de întâmplări de război. Andrei Șkuro a fost de acord în 1941 să organizeze unitățile de cazaci antisovietici formate din emigranți albi și prizonieri de război sovietici, (în special cazaci), care au luptat de partea Germaniei Naziste. Se pare că el a sperat ca, împreună cu ceilalți emigranți, să elibereze Rusia de comunism. Cei mai mulți dintre acești emigranți, inclusiv Șkuro, nu erau adepți ai politicii naziste, ci erau profund
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
unitatea sa a fost deplasată la început pe frontul din Iugoslavia, unde a luat parte la luptele împotriva partizanilor iugoslavi ai lui Tito. În 1945, Andrei Grigorievici Șkuro a fost luat prizonier de britanici în Austria și a fost predat sovieticilor în cadrul Operațiunea Keelhaul. Curtea supremă a URSS l-a condamant pe Andrei Șkuro la moarte. El a fost executat prin spânzurare împreună cu Piotr Krasnov pe 16 ianuarie 1947 la Moscova.
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]