8,562 matches
-
Alimentației, prin organele de control proprii, va verifica permanent modul de stabilire și de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea a 70% din dobîndă calculată la creditele bancare pe termen mediu, precum și modul de organizare și de tinere a evidentelor la direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene. 12. Sumele transmise de Ministerul Agriculturii și Alimentației în contul direcțiilor generale pentru agricultură și alimentație județene cu titlu de subvenții de la bugetul de stat vor fi virate de acestea
HOTĂRÎRE Nr. 349 din 24 iunie 1994 *** Republicată pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul utilizării subvenţiilor de la bugetul de stat, destinate acoperirii a 70% din dobinda aferentă creditelor bancare pe termen mediu acordate producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110964_a_112293]
-
și banca împuternicita din Republică Baskortostan, în orice formă utilizată în practică bancară internațională și care nu contravine legislației în vigoare pe teritoriul părților contractante. Bancă împuternicita din România și banca împuternicita din Republică Baskortostan vor conveni modalitatea tehnică de tinere a conturilor și de efectuare a operațiunilor legate de realizarea prezentului protocol. Articolul 6 Pentru examinarea stadiului îndeplinirii prevederilor prezentului protocol, reprezentanții împuterniciți ai părților contractante se vor intilni, pe masura necesității, alternativ în România și în Republică Baskortostan. Articolul
HOTĂRÎRE Nr. 397 din 15 iulie 1994 pentru aprobarea şi punerea în aplicare a Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Baskortostan privind colaborarea la realizarea investiţiilor pentru Complexul de poliesteri din Baskortostan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111011_a_112340]
-
în alt fel, cu o mai mare onestitate și cu o finalitate intrinsecă, trans-estetică, de luare în stăpânire a unei libertăți personale. Studiul despre unicul scriitor suprarealist român autentic (spun unii!) a fost scris, în mare parte, cu mijloacele maestrului. Tânăra cerebrală, cinică, lucidă (rațiunea picotește, dar nu adoarme!) a avut (numai) 15 ani pentru a se apropia de opera celui care se sustrage tuturor clasificărilor, aprecierilor și canonizărilor. Cel mai nepotrivit instrument pentru a sonda inefabilul era luciditatea și îndoiala
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
primit chiar Palme d'or la Cannes, în 1993), acum 17 ani. Roberto Benigni avea 34 de ani cînd a filmat un episod, iar la data premierei avea 51! Printre altele, e fantastic un filmuleț intitulat "Verișoarele", în care două tinere verișoare care nu s-au mai văzut de mult se întîlnesc în holul unui hotel și stau cîteva minute de vorbă; una e o blondă sofisticată, plină de bani și de succes, pîndită de uscare, alta e o brunetă cu
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
Italia, acordat maestrului Marco Bellochio, pentru "Buongiorno, notte" (despre asasinarea lui Aldo Moro), film despre care am scris, pe larg, în septembrie anul trecut, în corespondența de la Mostra venețiană. Premiul pentru regie (5000 USD) va pleca în Argentina, acordat unei tinere regizoare, Celina Murga, aflată la debut, pentru "Ana și ceilalți". Ana din titlu se întoarce, de la Buenos Aires în orășelul natal și își reîntîlnește foștii colegi de liceu, cu excepția singurului care ar fi interesat-o cu adevărat; Ana pleacă în căutarea
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
i-o spunea fiului său, Tudor. Eu am adaptat-o, înlocuind doar numele "adrisantului". Mi-am amintit locul unde am citit-o, în dreapta jos, la pagina 107 din cartea De-a dreptul Victor Rebengiuc. Vara trecută, m-a căutat o tînără, Simona Chițan, care mi-a spus, oarecum emoționată, că dorește să scrie o carte despre Victor Rebengiuc. "Și dînsul știe?", am întrebat eu distant. "Da!", a răspuns ea fremătînd. "Aș vrea să stăm de vorbă", a continuat. Și eu vroiam
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
să o cunosc, să văd pe ce "mîini" intră și pe ce pix, creion, stil-stilou, computer. Era îngrozitor de cald afară, canicula aceea interminabilă și scîrboasă. într-o după-amiază fierbinte, reușind să nu se topească în asfalt, a ajuns la mine tînăra cu pricina. Pînă să apuce să mă întrebe ceva, am bombardat-o eu. O mie și una de întrebări. Nu-i cunoșteam numele și bănuiam că nu are legături prea mari cu teatrul sau cu filmul. Am privit-o. Dincolo de
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
nu-l cunoștea, și nicidecum pentru a folosi prilejul ca pe o rampă de lansare în carieră. După cele cîteva ore pe care le-am petrecut împreună, după sugestii, nume de regizori, prieteni, i-am spus că mai este o tînără care are de gînd să scoată un volum despre Victor Rebengiuc. I-am dat numărul și am mai spus doar că ar trebui să o contacteze. Nici pînă astăzi nu știu, și nu are nici-o importanță, cine pe cine a
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
și stereotipii etico-politice la ordinea zilei. Un aer de cenaclu, cu scriitori de ocazie și filosofi amatori, plutește imperturbabil peste imensele pagini îmbîcsite de text pînă la sațietate și, cu excepția a cîtorva nume, Gh. Grigurcu, Bujor Nedelcovici, Gh. Glodeanu și tînăra Liliana Corobca, aproape nimic nu mai poate fi reținut. În rest, clientelă de cămin cultural, poeme de pension gen ,,Mimăm aducerile-aminte / Cînd vrem de fapt să ocolim / Solemnele angajamente / Și deturnatul lor destin // Mimăm aducerile-aminte / Cînd vrem de fapt să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
pseudomănăstirea din Tanacu, jud. Vaslui, în timpul unei practici medievale de exorcizare. S-a făcut o vîlvă enormă, autoritățile au fost paralizate, iar terapeuții mistici sînt acum liberi. Componenta incredibilă a acestui eveniment nu a fost atît moartea ca atare a tinerei, chiar dacă una atroce și argumentată fantasmagoric, cît reacția comunității și a unei mari părți a populației. Roșcatul ( a se revedea Harap Alb, n.n.) și derizoriul Rasputin vasluian era cît pe ce să devină erou național, printre cei care îl exonerează
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Sud-Est, publicând interesante note de călătorie (Reiseberichte aus dem Orient, 1856). În spațiul românesc fiind, Lassale s-a exprimat sever la adresa condițiilor de trai și de igienă ale țăranilor valahi.12 În 1864, Lassalle s-a îndrăgostit în Elveția de tînăra Helene von Dönniges, fiica unui diplomat bavarez. Dar familia fetei s-a opus căsătoriei din cauza originilor evreiești ale socialistului german. Disperat, Lassale a fost dispus să se creștineze. Helene a preferat însă un alt pretendent, pe tânărul boier român Iancu
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
163. 11 insuflata Scriptură”40. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tâlcuitorul operei In Canticum canticorum în limba română, comentând acest pasaj, a scris următoarele: „Cântarea cântărilor, luată ca o simplă descriere a unei iubiri între un tânăr și un tânără, poate trezi în minte înțelesuri întinate. De aceea, Sfântul Grigorie vrea să descopere înțelesul neîntinat, mai înalt, al iubirii între Dumnezeu și sufletul omenesc (cuvântul grecesc Ψυχὴ fiind feminin), pentru ca cel ce o citește să fie ridicat la înțelesurile neîntinate
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al cercurilor reacționare, conservatoare, care au întîmpinat cu un triumf plin de bucurie răutăcioasă această cotitură din conștiința scriitorului, a cărui creație devenise demult stindardul forțelor progresiste din tînăra Rusie". Parcă avem a face cu dezvoltarea unei faimoase sintagme din limba de lemn a activiștilor și a poliției politice, cea de "element dușmănos"! În felul acesta se exercita funestul criteriu proclamat de Lenin, al celor "două culturi", fiind pusă
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
a sentimentelor ce abia se-nfiripă sau sînt deja amintire: o studentă ce trăiește cu un editor francez, căsătorit și mai în vîrstă, descoperă un filmuleț despre bunica ei surprinsă într-o idilă cu un necunoscut. Dorind să dezlege misterul, tînăra iscă și spulberă pasiuni. Un veritabil exercițiu de admirație, un love road story pigmentat cu fin umor. Dragostea a stat și în atenția Kriztinei Deák cînd a turnat în tipar clasic paginile de jurnal ale recentului best-seller Perna Jadvigăi de
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
Nicolae Manolescu Am răsfoit recent Cartea interferențelor, o culegere de conferințe pe teme diferite care au fost ținute cu aproape două decenii în urmă la Institutul Național de Fizică de la Măgurele. O idee foarte bună a două tinere, pe atunci, cercetătoare: de a aduce în fața fizicienilor filosofi, critici literari, medici, muzicieni etc., adică, în general, umaniști, și de a le solicita să vorbească despre raportul artei sau științei lor cu fizica. Conferințele n-au creat probleme, publicarea lor
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
lui (mitocănești sau fanatice), cu mărginirea lui inamovibilă"". * Tema aleasă pentru nr. 401 e Omul nou, privit în linii mari, d.p.d.v. istoric, filosofic, sociologic, politologic, dar și în linii mici, anecdotice, ale unor experiențe personale de cobai. "Responsabila de număr", tînăra Simona Sora, explică ce a vrut (și a reușit) să facă: "Acest număr nu și-a propus în primul rînd o redefinire a conceptului ideologic, și nici o resituare a lui în context istoric și cultural. Dar fără precizarea contextuală, sintagma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Mopete exprimă, totuși, impersonalitatea mdoernistă a actului creator, acel corelativ obiectiv ce intervine între existența privată a poetului și discursul său. Atît Mopete cît și alte personaje ale producției lui M. Ivănescu (V. Innopteanu, Dr. Cabalu, El Midoff, I. Negoiescu, tînăra Nefa, bruna Rowena etc.) probează tendința bardului de-a ieși de sub imperiul personalității, în sfera eliberatoare (impersonală) a ficțiunii. Dacă e să apelăm la conceptul, extrem de labil în accepțiile sale, de postmodernism, e clar că e dificil a-l aplica
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
unor conducători ai Republicii Moldova. Citind însă articolul vizat din "Literatura și arta", vom observa că este vorba doar de dezvăluirea unei practici promovate de Rusia, pe termen lung, de deznaționalizare a republicii, prin trimiterea în Moldova a unor contingente de tinere controlate politic de la centru. Dezvăluirea unei tactici imperiale a provocat, se pare, furia forțelor pro-moscovite care domină viața politică a Chișinăului. Constantin CHIRILĂ aprilie 2004
Un atac la adevăr și demnitate. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2260]
-
în anii 2000, 2001 și 2002 de domnul Ion Chesov. Anul trecut, în 2003, au fost doi premianți, respectiv domnișoara Natalia Filip de la secția reală și domnișoara Olga Șumilin, de la secția umanistă. Iată că există până acum șapte tineri și tinere care s au învrednicit de premiul care îmi poartă numele și care mă ajută să dau un sens acestui gest al meu, care mă bucură nespus, la apropierea finalului vieții mele. Nimic nu mă încântă mai mult decât atunci când premianții
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
să remarc pe cel ce a câștigat „Marele premiu” - fiind vorba de Sorin Simion Lupu, un artist deja consacrat, un artist împlinit, carea dorit să-și încerce valoarea și pe scena „Romanței” , și iată că a câștigat. De asemeni pe tânăra cu parfum de crizantemă, căreia i-am dat premiul „Felicia Filip” Natalia Tanisiiciuc, cu un glas frumos, fiind o persoană scenică cu un aspect agreabil și întradevăr a adus ceva nou, pentru că originea ei este Republica Moldova, care acești oameni au
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
devenisem ăpresedinteleă Cercului... Cu un efort, Palatul pionierilor mi-a oferit întâia mea pereche de teniși (începeam cu trofeiele literare de la nivelul solului...) Extrag aceste detalii din incertă memorie pre-adolescentină, ajutându-mă și de un mic ădocumentă. În 1955, o tânără ziarista de la ăRomânia liberă, Olga Ilieș, avea să-i consacre elevului de 16 ani cel dintâi articol a obținusem un premiu la un concurs de poezie al cenaclului ăTeodor Neculută. Festivitatea a avut loc în sală ăFantazioă. Autoarea articolului pleacă
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
i-a mai dat o bătaie bună" ("Evenimentul zilei" = EZ 1939, 1998, 16); "murise după o bătaie zdravăna cu pumnii în cap" (id.); "Florin ăDiligentă l-a bătut măr pe Costică State (EZ, ediția de prînz, 278, 1993, 2); "O tînără din Ianca l-a bătut măr pe partenerul amator de sex" (EZ 1725, 1998, 12); După ce a fost bătută măr, Pamela Anderson divorțează de Tommy Lee" (id.). Superlativul bătăii e descris și printr-o propoziție consecutivă fixată idiomatic - "Bărbatul acuză
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
Pavel Șușară Una dintre cele mai interesante expoziții din ultima vreme a fost deschisă la galeria Bancorex de către o tînără artista aproape necunoscută: Mirela Trăistaru. Originară din Bistrița, absolventa a Academiei de Arte Vizuale din Cluj, studentă mai apoi, pentru un an, a lui Ștefan Câltia, într-un stagiu de masterat, ea și-a organizat această expoziție și că o
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
un rol foarte important, într-un spațiu simbolic cu o acreditare incontestabila, acela al picturii de șevalet, al tabloului. Toate aceste componente ale artei sale merită o atenție specială, pentru că fiecare în parte o individualizează și o exprimă deplin pe tînăra pictorița. Din punct de vedere temperamental, Mirela Trăistaru se situează în spațiul artistic transilvănean, în orizontul acelui expresionism cromatic și compozițional care însoțește trăirea intensă și se manifestă prin formule expresive directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
în ninsori./ Doar în mintea mea de smoala a rămas aprins un led/ E poema somnoroasa, cea în care inca cred." În proza Ceciliei Ștefănescu, ca și în versurile Ioanei Vlasin, apar cețos elemente autobiografice. Luându-și inima în dinți, tânăra autoare face mărturisiri complete în legătură cu obsesiile ei: "...nu am fost niciodată o persoană atrăgătoare. Ba din contră, aș putea spune că de fiecare dată când trebuia să mă hotărăsc cu ce mă îmbrac înainte de a ieși sâmbătă seara în oraș
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]