8,392 matches
-
a face în timpul liber. Iar asta nu făcea excepție. Situația era cum nu se poate mai delicată. Numai că vaginul lui Bull chiar era drăgălaș. O cutiuță drăguță. Uite-atât avea labiile, uite-atât. Rozaliul perlat de la interiorul vaginului se topea treptat în alb, întâlnind pielea pistruiată de pe piciorul lui Bull, uite-așa. Labiile nu erau prea încrețite, clitorisul nu era nici el prea lung... În momentul acela, Margoulies testa dotarea neurală a orificiului. Atingea cu retractorul interiorul ambelor seturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Vorbele rostite și vaietele se loveau unele de celelalte în camera sufocantă, în timp ce ochii ambilor bărbați erau fixați asupra labiilor acum desfăcute ale vaginului lui Bull. Observară împreună stratificarea orificiului. Felul în care moliciunea uscată a spațiului din spatele genunchiului se topea în striațiile membranale ale vulvei. Bull icni din adâncul pieptului său de taur. Se ridică în picioare, se trânti pe pat și se ridică din nou. Aruncă pe jos volumele groase cu statistici de crichet de pe raft. Făcu o piruetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
provoca numai ceea ce e interzis. Își aminti de duritatea și complexitatea ultimei sale acuplări cu Bull. Renunță pe dată la hotărârea pe care credea că o luase. Aceasta se îndoise, se încovrigase, se micșorase și, în cele din urmă, se topise cu totul, ca un ambalaj de chipsuri aruncat în foc. Peste o jumătate de oră, cei doi bărbați se îmbrățișau în camera cinci de la Casa de Oaspeți Ancaster, proprietatea doamnei Turvey. Aceasta fusese surprinsă de întoarcerea rapidă a lui Bull
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bunăvoie, cărări și căi criptice neștiute ale unor construcții abisale formate pe cale naturală, noi ne plimbăm oasele de colo-colo, albii necontrolate ale voinței unei instanțe al cărei nume ne scapă, suflu dement al unor clipe de slăbiciune când ni se topesc hotarele inimii de dragoste pentru o ființă albă ca laptele, clipe de singurătate fremătânde de nedorința de a ne întâlni cu noi înșine, având a ne teme de pericol, invizibili regizori ai unei bine orchestrate cabale, menite a ne învolbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
scurtă și înăbușită, plină de durere și rău mirositoare, ca suflarea fiarelor necurate. Și sângele lui devine gros și rău mirositor, ca apa mlaștinilor; se năclăiește și se înnegrește ca noaptea morții. Și oasele lui devin tari și înnodate; se topesc înăuntru și se rup în bucăți ca o piatră care cade de pe o stâncă. Și carnea sa devine grasă și apoasă, putrezește, acoperită cu râie și bube care sunt dezgustătoare, și măruntaiele lui se umplu cu murdărie, cu scursori în
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
soarelui va alunga astfel din trupul vostru toate lucrurile necurate și rău mirositoare care vau spurcat atât pe dinafară cât și pe dinăuntru. Și toate lucrurile necurate și rău mirositoare vor ieși atunci afară din voi, așa cum întunericul nopții se topește și dispare în fața strălucirii minunate a soarelui care răsare. Pentru că vă spun cu adevărat, sfânt este îngerul al luminii soarelui, care curăță toate necurățiile și face parfumate toate lucrurile rău mirositoare. Nimeni nu poate veni în fața lui Dumnezeu, dacă îngerul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
au râs Hamsterii. Da, de unde știți voi! s-a răstit ea la ei. Poate chiar așa e! Sigur. Și navele extraterestre, au râs Hamsterii mai departe. Acum se întunecase de-a binelea, dispăruseră și ultimele raze colorate, lumina difuză se topise în noapte. Portocala dormea în iarbă, iar Hamsterii puneau crengi pe acoperișul adăpostului. Iasomia nu se zărea nicăieri. M-am întrebat dacă nu cumva renunțase la expediție și ne lăsase acolo, însă aveam încredere, dincolo de orice motiv, că n-avea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cu coarnele și încerca să-l muște... din pădure a mai venit un dinozaur auriu, cu solzi sclipitori, care a răcnit la ei, mârâind de parcă ar fi cutremurat pădurea... și apoi, au dispărut toți trei deodată, ca și cum s-ar fi topit în lumina dimineții, a rămas doar seninul reflectat în lac. Noi încremenisem cu gurile căscate, privind apariția și dispariția creaturilor magnifice, ireale... încă nu ne venea să credem ce văzusem... și cum era să ni se pară altfel? Bravo! a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
toți ochii priveau sclipirea aurie a solzilor de pe masă, aproape ireali în lumina dimineții. O vreme, n a spus nimeni nimic, surpriza era absolută. Apoi, înainte să înceapă careva să vorbească, solzii s-au dizolvat ușor în razele luminii, dispărând, topindu-se în soare... În urma lor, încăperea a prins mai multă strălucire, ca și cum se răspândiseră pretutindeni... Mi-am dat seama că acei solzi n-aveau cum să dureze la nesfârșit, însă nici nu dispăreau de tot, pentru că ei erau, într-un
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
s-a zis cu noi, o să ne omoare în bătaie ceilalți, la școală, pentru c-o să se afle că banii din fondul clasei, strânși ca să cumpăram pânză de drapel și material pentru panouri la defilarea de 1 Mai, i-am topit la automatele din sala de jocuri din subsolul Teatrului de Păpuși, că ne mințise Feri că la noile aparate fiecare al treilea câștigă automat, că de-aia sunt automate, și la prima încercare am și câștigat un pol, dar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
amar de tutun, de mi s-a întors stomacul pe dos, am vrut s-o scuip, însă mi-au închis gura cu forța, ținându-mă iarăși de nas, nici n-am simțit gustul caramelei, am simțit numai cum mi se topește printre dinți, cu tot cu hârtie, apoi mi-au dat drumul, am căzut pe jos, am vrut să scuip din nou, dar nu mai aveam nimic în gură, doar gustul amar de tutun, mi s-a strâns gâtlejul dar nici de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bar... M-am împiedicat de piciorul unui scaun și m-am înfipt vijelios cu fața într-o coloană, după care am orbecăit până când l-am zărit pe amicul Fielding în celălalt capăt al sălii. Îmbrăcat cu un smoching alb, își topea șoaptele în boarea ce plutea în jurul unei fete miraculos de frumoase. Purta o rochie decoltată de un cenușiu roșcat - o rochie care făcea ape ca imaginea unui televizor. Părul castaniu cobora în bucle pline peste supapele sensibile ale gâtului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-se de sfârșit) și mă prosternez în fața justiției preventive a trupului - și poate că nu există nici o justiție. Gândește-te la obrazul cenușiu al călugăriței, la chipul ei asexuat, în timp ce chilia ei standardizată, călugărița se zvârcolește cuprinsă de chinuri blestemate, topită de timpul care trece. Sunt anumiți copii care pot muri de bătrânețe la o vârstă fragedă. Lipsiți de zinc și fier, de magneziu sau bauxită, până și stoicii cei mai adevărați încep să trosnească și să fâsâie. Dușmanii trupului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Einstein și Hitler. Banii e plină de lucruri interesante. Dar banul la ban trage. Legea lui Gresham. Imprimarea capului monarhilor pe suprafața monedelor era o șmecherie egocentristă visată de conducători. Când Caligula a crăpat în cele din urmă, au fost topite toate monedele pentru a i se șterge chipul de pe detestații gologani. Știi că drept bani erau folosite carnea, și țigările, și băutura, și gagicile, desigur, și muniția pentru luptă. Toate astea seamănă cu valuta pe care o arunc eu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
După primele considerațiuni asupra problemei, am ajuns la următoarea strategie: voi aștepta până ce Martina va da primele semne de depresie sau neliniște - după care o voi izbi cu știrea în posesia căreia eram. După care știi ce urmează, se va topi toată în brațele mele, romantică și înlăcrămată. Dar revăzând-o în carne și oase, cu gura, cu ochii ei atât de umani, am început să mă îndoiesc de viabilitatea planului meu. Hei, voi, voi, fătuțelor. Cum să fac? Ajutați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe care uleiurile străluceau ca lumina filtrată prin vitralii. În partea dreaptă a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
râs. Ce trecut puteai să-ți plângi la o vârstă atât de timpurie? Cine era fericita căreia îi dedicaseși poezia? — La unsprezece ani mă subjugase profesoara de matematică. Deși materia predată de ea mi se părea total mente inutilă, eram topită după profesoară. O aștep tam la intrarea în clasă, o așteptam la ieșire, mă gândeam la ea zi și noapte, restul lumii nu mai conta. De dorul ei am făcut eu primii pași spre poezie. Toată viața am fost amorezată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
după băiatul spălătoresei, care mi se părea un intelectual, știa să scrie, avea nouă ani. Bineînțeles, a fost o dragoste nenorocită, deoarece maică-sa a furat câteva cămăși de-ale tatei și a fost zburată imediat. — Cine ți-a mai topit inima pe urmă? Rafinându-mă, m-am îndrăgostit lulea de băiatul bancherului, eu aveam nouă ani, el, consolarea mea, două zeci și doi. La patruzeci și cinci de ani de atunci, acest domn își aducea încă aminte de vizita lui
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
exotice. Acum, numai gândul de a avea în față o asemenea prăjitură o irita, mai ales că Marcel compara zilele petrecute împreună cu această prăjitură nesuferită! Va evita toată viața prăjiturile de acest gen, n-or s-o mai tenteze, se topesc prea repede, n-au consistență. Se dărâmase întreaga cetate a viselor ei, precum castelele clădite pe nisip, care nu rezistă nici timpului și nici intemperiilor naturii. A doua zi, trebuia să înceapă serviciul la secția de chirurgie. O săptămână întreagă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în posesia unei fișe privind viața cotidiană a unei persoane, de care se părea a nu fi străin și că n-ar fi lipsit de interes s-o afle și el. Prietenul său, puțin aburit, luat de valul petrecerii se topise în seara aceea înainte ca Alex să-l reîntâlnească pentru a relua firul convorbirii ce presupunea, fără îndoială, unele deslușiri. Trecu un timp și George nu se arătă. Alex nu știa încă ce voia prietenul său să-i destăinuie cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o stană de piatră, având vaga impresie că s-ar afla la marginea unei nopți de unde încep întrebările și, datorită întunericului care înainta vertiginos spre ea, nu mai putea obține răspunsurile căutate. Tăcerea instalată în încăpere arăta că dialogul se topise și că orice cuvânt putea fi de prisos. Olga îmbrăcă zorită pardesiul, trase curelușa poșetei pe umăr, dar nu uită să obțină o poliță în alb: - Și când ne mai putem vedea? - Ca prieteni, oricând! Răspunsul n-o mulțumi, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
reflecteze: etapele vieții se succed nestăvilite precum anotimpurile, fără să știm când și mai ales cum. Când aflăm că au trecut, e prea târziu și nu mai avem puterea să recuperăm ceea ce am pierdut. Un lucru e limpede, o primăvară topită de timp nu mai ai cum să o readuci. Trebuie să aștepți o alta care în nici un caz nu poate fi la fel cu cea care s-a călătorit. * Nici mama și nici fata nu au închis un ochi toată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și să spun tuturor: de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele!... la fereastra nădejdii, zăbrele la ușa salvării - lacăte, iar frunțile noastre palide înnoptaseră toate. Când deodată din mijlocul nostru, izbucni ca o flacără neagră, ura. Focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă. Toate din tot și n-a mai rămas decât zgura. Baroase cumplite zdrobiră tăcerea în cioburi de răcnete mari cât durerea, țăndări din sufletele noastre au ajuns pân’ la cer, martirii ardeau pe ruguri
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
era spart, soba înnegrită și vreo două șipci din parchet carbonizate. Trăncăneam despre noul nostru ziar, Contrapunct, când am auzit bocănituri pe scara îngustă și abruptă de lemn. Nu mi-a venit să cred când am văzut apărând, cu zăpadă topită în păr, plină de zăpadă și pe cojocul alb de piele, o femeie în care cu mare greu tate am recunoscut-o pe Irina. Fața ei lată de ardeleancă era fardată exce siv. Părul îl purta și mai scurt, cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
azur și de purpură - căzuse seara. Vântul răs colea praful, mi-l vâra în ochi și-n păr, dar el făcea în mod ciudat parte din nebunia și exaltarea mea hormonală: era prima mea primăvară ca adolescent. M-aș fi topit și eu în turbioanele de praf, m-aș fi filtrat și eu prin frunzele ascuțite ale oleandrilor din curțile înguste. Eram îndrăgostit fără să știu de cine, toată ziua umblasem năuc privind fațadele acelea bătrânești și bălțile în care se
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]