7,633 matches
-
O priveam amândouă ca pe un prețios dar ceresc, dând complet uitării că era fructul unui viol. Mai tot din puținul ce îl câștigam se ducea pentru tot ce puteam găsi mai bun pentru ea în sărăcăcioasele dughene ale Cernăuțului ucrainean : hăinuțe, alimen-te, jucării... Cred că aici și-a avut rădăcina și greșeala noastră, a Minodorei ca mamă, a mea ca bunică. Repetabila greșeală nu este cea de a iubi prea mult copilul, ci de a-i arăta dragostea fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
târziu că un aflux de populație, bine controlat și integrat, este chiar condiția propriei supraviețuiri. Marea Britanie va deveni și ea o destinație majoră, îndeosebi pentru imigranții veniți din țările Europei Centrale. Acestea din urmă vor primi, la rândul lor, muncitori ucraineni, ei înșiși înlocuiți în Ucraina de ruși, aceștia fiind, la rândul lor, înlocuiți de grupuri masive de chinezi. Așadar afluxul de muncitori imigrați în țările dezvoltate va înlesni finanțarea pensiilor, dar va influența negativ salariile claselor medii. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Kunitz și Dylan Thomas au avut cel mai mare impact asupra mea. Întâlnirea pe care am avut-o cu Stanley Kunitz m-a îndemnat la o călătorie interculturală, străduindu-mă să îi traduc opera în multe limbi: bulgară, franceză, italiană, ucraineană. Și poemul cu semnătura lui, "Straturile", tradus în 57 de limbi până în prezent. Invitația din 2006 a lui Peter Thabit Jones, poet și editor al revistei The Seventh Quarry, la Centrul "Dylan Thomas" din Swansea, Țara Galilor, în calitate de oaspete special, m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Din 2010, este președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A debutat ca poet în anul 1968 cu versuri închinate mamei, în "Zorile Bucovinei". De-a lungul anilor a publicat cărți de poezie, cronici literare, eseuri și a tradus din poezia ucraineană și rusă. Selecții din versurile sale sunt incluse în antologii de poezii din România, Suedia, Ucraina, Rusia, Turcia, Macedonia, Franța, Belarus și Italia. Arcadie Suceveanu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru-fondator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Zorile Bucovinei. În anul 1969 am devenit student la Universitatea de stat din Cernăuți, Facultatea de Filologie, care avea și o catedră de română. Avându-i ca profesori universitari pe poeții Vasile Levițchi și Grigore Bostan, pe Mîhailo Ivasiuc, scriitor ucrainean format în interbelicul românesc, m-am pus cu burta pe carte și am început să fac lecturi serioase în două limbi deodată, română și rusă, în special din poezia română clasică și contemporană, dar și din literatura universală. În scurt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sensuri, ci "transpunerea " unui "obiect estetic" verbal dintr-un spațiu de cultură în alt spațiu de cultură. Traducând poezie, traducem dintr-o limbă poetică în altă limbă poetică". Așadar, care au fost motivele ce te-au determinat să traduci poezie ucraineană și rusă? A.S.: De cele mai multe ori, traducerile mele au fost niște comenzi venite din partea unor edituri sau reviste. Am tradus atât poezie cât și proză. Am avut curajul și ambiția să-mi încerc puterile la transpunerea în românește a câtorva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
precum și în Antologia Poeziei Române ( Vid tystnadens bord ) apărută la Editura Simposion din Stockholm, 1998, în limba suedeză, în Antologia poeziei patriotice românești, în manualele școlare din regiunea Cernăuți și-n multe altele. Are cicluri de versuri traduse în limbile ucraineană, sârbă, engleză, suedeză, franceză. Premii literare: Premiul Mihai Eminescu pentru poezie la ediția a II-a a Festivalulului Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociației de prietenie și legături culturale cu țările lumii(România), Inspectoratului județean pentru cultură Suceava
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
În această zi de duminică, a fost inaugurat Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți" (Ilie Luceac). Președintele Centrului a fost ales poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române. Vicepreședintele, avocatul Eugen Patraș, a cumpărat acest imobil de la autoritățile ucrainene. Un sobor de preoți, în frunte cu Vasile Covalciuc și Ioan Gorda, au sfințit lăcașul. Fiindcă am amintit de slujitorii Bisericii, trebuie remarcate câteva nume ilustre a căror existență se leagă de Cernăuți. Cum ar fi: arhimandrit Eusebiu Popovici (1838-1922
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu mult mai greu, aproape imposibil. Pentru că numărul conaționalilor noștri care locuiesc în oraș este în jur de 20 de mii la o populație de peste 250 mii de orășeni. Și apoi, noi n-am avea nici o susținere din partea populației majoritare ucrainene care reprezintă mai mult de 75 la sută. Nu ne-ar susține nici politicienii ucraineni în dorința noastră de a rămâne români și de a promova o politică a noastră națională. Nici chiar culturală. Or, scopul lor este clar ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în jur de 20 de mii la o populație de peste 250 mii de orășeni. Și apoi, noi n-am avea nici o susținere din partea populației majoritare ucrainene care reprezintă mai mult de 75 la sută. Nu ne-ar susține nici politicienii ucraineni în dorința noastră de a rămâne români și de a promova o politică a noastră națională. Nici chiar culturală. Or, scopul lor este clar ca bună ziua: ca românii să fie cât mai repede deznaționalizați, asimilați. Să rămână doar ca niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu predarea în limba română, existente în nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herța la intrarea sovieticilor în teritoriile noastre conform prevederilor Anexei secrete a Pactului Molotov-Ribbentrop. Ei, află, dragă frate, că în cei de 25 de ani de independență ucraineană, numărul școlilor noastre s-a redus mai abitir decât în perioada sovieticilor. Am ajuns, acum, să avem doar... 66 de astfel de școli. Câte vor mai rămâne în următorii ani? Mă tem să întreb. Or, "prietenii noștri", ucrainenii, au găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
noștri. Adică a cozilor de topor. Neprietenilor noștri nu le vine greu să găsească în fiecare sat câteva familii care, vorba ceea, scriu "de bunăvoie și nesilite de nimeni" o cerere că vor ca odraslele lor să învețe în limba ucraineană, pentru ca "să aibă o mai mare perspectivă în continuarea studiilor la instituțiile de învățământ superior din întreaga Ucraină". Cererile lor sunt luate imediat în brațe cu dragoste frățească și bucurie de reprezentanții autorităților locale și, astfel, în școlile noastre se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
aibă o mai mare perspectivă în continuarea studiilor la instituțiile de învățământ superior din întreaga Ucraină". Cererile lor sunt luate imediat în brațe cu dragoste frățească și bucurie de reprezentanții autorităților locale și, astfel, în școlile noastre se deschid... clase ucrainene. Cu alte cuvinte, în școli se introduce un Cal Troian, care, apoi, le distruge din interior, transformând-le mai întâi în instituții mixte de învățământ româno-ucrainean, apoi... doar în ucrainene. Avem nu puține exemple în această privință. Dacă mai adăugăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pe ce să mă înec într-o bulboană, în care încercam să prind pește cu șapca pe lângă rădăcinile răchitelor. Un alt fel de frică a început să-mi dea târcoale cu mult mai târziu, în timpul studenției. Câțiva dintre colegii mei ucraineni au fost dați afară de la facultate pentru interesul manifestat față de mișcările naționaliste ucrainene din trecut, pentru lecturarea și răspândirea așa-zisei literaturi subversive la facultate. Mă temeam ca nu cumva să descopere securiștii, care mă luaseră-n vizorul lor, după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pește cu șapca pe lângă rădăcinile răchitelor. Un alt fel de frică a început să-mi dea târcoale cu mult mai târziu, în timpul studenției. Câțiva dintre colegii mei ucraineni au fost dați afară de la facultate pentru interesul manifestat față de mișcările naționaliste ucrainene din trecut, pentru lecturarea și răspândirea așa-zisei literaturi subversive la facultate. Mă temeam ca nu cumva să descopere securiștii, care mă luaseră-n vizorul lor, după ce aflaseră că împreună cu alți colegi de la secția "moldovenească" am început să îngrijim mormântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu este doar o singură biserică ortodoxă. Sunt trei. Pe lângă canonica Biserică Ortodoxă din Ucraina, care este o Biserică cu o autonomie largă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în Ucraina mai funcționează și nerecunoscutele, de Ortodoxia mondială, structuri cvasi-bisericești: "Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului de Kiev", condusă de Filaret Denisenko, excomunicat din Biserică, fost agent KGB, care, supărându-se că la alegeri a câștigat postul de Patriarh al Rusiei nu el, ci actualul Kiril, revenind la Kiev, a trecut de partea "scizioniștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
clericii lor nu se prea iubesc între ei. Au fost cazuri când se trăgeau de bărbi în fața sfintelor lăcașuri. Slavă Domnului că lucrul acesta, dezbinarea între frați, nu s-a produs și în parohiile noastre, ci doar în multe sate ucrainene, unde politicul a dat buzna în biserici, dezbinându-i și învrăjbindu-i pe credincioși. V. P.: De care Patriarhie țin parohiile românești din regiune? Câte sunt? V. T.: Avem peste o sută de parohii românești. Și toate țin de Patriarhatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și că prin satele noastre au fost înălțate multe biserici noi, impunătoare, mari. De-ar fi și multă credință în ele. De n-ar pătrunde încetul cu încetul în locul limbii române, ba Tatăl Nostru, ba Crezul, ba predicile în limba ucraineană. Pentru că, vezi dumneata, în bisericile noastre intră și etnici ucraineni care nu cunosc româna și atunci, preoții noștri, foarte mărinimoși din fire, văzând că aceștia nu înțeleg, vin în întâmpinarea lor și-i dau adeseori cu "Otce naș". De, colacii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pesmeți la penitenciarul din Cernăuți. Sau din alte locuri mai îndepărtate. Bine că Ucraina nu are o Siberie a ei. V.P.: Te rog, dragă Poete, nu te victimiza. Să spunem lucrurilor pe nume. Asta așteaptă cititorii de la noi. V.T.: Naționalismul ucrainean este un naționalism de factură galițiană, lipsit de cultură, agresiv, neconvingător. Violent. Unul țipat pe stradă. Pentru că în prezent la putere ajung forțele marginale ale societății, care se impun cu ajutorul violenței. Reperele lor ideologice pot fi găsite în doctrinele naționaliste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de factură galițiană, lipsit de cultură, agresiv, neconvingător. Violent. Unul țipat pe stradă. Pentru că în prezent la putere ajung forțele marginale ale societății, care se impun cu ajutorul violenței. Reperele lor ideologice pot fi găsite în doctrinele naționaliste ale Organizației Naționaliștilor Ucraineni (ONU), ale Armatei Iredentiștilor Ucraineni (UPA) și ale Congresului Naționaliștilor Ucraineni (KUN). În momentul de față, în Ucraina e la putere doctrina care acceptă violența ca mijloc de luptă, violență care, chipurile, este justificată prin necesitatea luptei împotriva inamicilor interni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pe stradă. Pentru că în prezent la putere ajung forțele marginale ale societății, care se impun cu ajutorul violenței. Reperele lor ideologice pot fi găsite în doctrinele naționaliste ale Organizației Naționaliștilor Ucraineni (ONU), ale Armatei Iredentiștilor Ucraineni (UPA) și ale Congresului Naționaliștilor Ucraineni (KUN). În momentul de față, în Ucraina e la putere doctrina care acceptă violența ca mijloc de luptă, violență care, chipurile, este justificată prin necesitatea luptei împotriva inamicilor interni și externi ai Ucrainei. Membrii acestei mișcări naționaliste se salută între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ucrainei. Membrii acestei mișcări naționaliste se salută între ei cu "Slava Ukrainî" și răspund la salut "Gheroiam slava!". În nordul Bucovinei, care, alături de Basarabia, era și este considerat de ei ca fiind un teritoriu istoric străvechi al lor, mișcarea naționaliștilor ucraineni a fost și este cea care s-a manifestat și se manifestă cel mai intens, dar și mai îngrijorător prin îndrăzneala cu care au acționat de-a lungul anilor. Suferind eșec în anul 1918, mișcările de dreapta ucrainene continuă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
V.P.: Ce fel de relații există între scriitorii români trăitori în Ucraina și cei ucraineni? V.T.: Bune. Noi nu avem ce împărți cu ei. Fiecare lucrează în domeniul culturii si limbii sale materne. Ne înțelegem cel mai bine cu scriitorii ucraineni născuți în regiunea noastră. Dar sunt și excepții. Un mare prieten de-al nostru este remarcabilul poet ucrainean Vitali Kolodii, care-i născut în regiunea Nicolaev. El, de fapt, a realizat cea mai bună traducere a Luceafărului eminescian în limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu avem ce împărți cu ei. Fiecare lucrează în domeniul culturii si limbii sale materne. Ne înțelegem cel mai bine cu scriitorii ucraineni născuți în regiunea noastră. Dar sunt și excepții. Un mare prieten de-al nostru este remarcabilul poet ucrainean Vitali Kolodii, care-i născut în regiunea Nicolaev. El, de fapt, a realizat cea mai bună traducere a Luceafărului eminescian în limba ucraineană. Varianta lui este cea mai apropiată de original. Chiar și la capitolul muzicalității. Și faptul acesta a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
născuți în regiunea noastră. Dar sunt și excepții. Un mare prieten de-al nostru este remarcabilul poet ucrainean Vitali Kolodii, care-i născut în regiunea Nicolaev. El, de fapt, a realizat cea mai bună traducere a Luceafărului eminescian în limba ucraineană. Varianta lui este cea mai apropiată de original. Chiar și la capitolul muzicalității. Și faptul acesta a fost apreciat pe măsură. Și în Republica Moldova, și în România. Dar Vitali Kolodii a tradus și din alți scriitori români, nu numai din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]