7,855 matches
-
de arheologie a imaginarului / Laura Mesina. - Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0015-6 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURA MESINA UITAREA ROMEI Studii de arheologie a imaginarului INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Cuvânt înainte / 47 Este posibilă o arheologie a imaginarului? / 55 Semantică și ritual. De la kolóssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
religioase, nu doar condițiile în care vechea capitală s-a confruntat cu noua situație sunt aici grăitoare pentru ceea ce a provocat abandonarea ei, ci și transformările care au avut loc la Constantinopol, cu efecte asupra întregului imperiu (și nu doar). "Uitarea" Romei de către împărații bizantini a marcat o primă etapă în despărțirea creștinismului timpuriu de antichitatea păgână și de în forma ei urbană cea mai sofisticată. După aproape trei secole și jumătate de glorie și de splendoare, când se vede lăsată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginarium pentru basileu, ele nu se vor mai numi și nu vor mai fi la fel. Ceremonialul bizantin anulează și relevanța civică a activității împăratului, și valoarea lui socială; de fapt, îi anulează orice valoare, în afara celei de creștin fidel. Uitarea Romei are și acest preț. "Chipul" strămoșului (re)devine aici imaginar; abstras din concret, dematerializat, el privește totuși în continuare către prezent. Funus imaginarium, nu doar ca mărturie antropologică, ci și ca expresie lingvistică, este pragul de pe care se ridică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la imaginea materială, la obiect sau la teologie. O altă direcție, mai puțin teoretizată, de aceea, discutabilă sub anumite aspecte metodologice ale ei, a fost dată de noțiunea de mentalitate (o poziție critică are Paul Riœur, în volumul Memoria, istoria, uitarea 263-85), de la un moment dat devansată de noțiunea de reprezentare socială. Având un grad de generalitate atât de mare, ele au fost încadrate în studii cu caracter social, economic, istoric sau cultural, după un model celebru, supranumit "mentalist", cel al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
actualizează și când devin mai puternice decât au fost inițial, ca simple senzații sau impresii; activitatea sufletului capabil să le păstreze și să le facă să devină active, indiferent cât sunt ele de variate, de vechi sau de degradate de uitare, este nodul central al memoriei (Rizzeiro 85). Această propunere de interpretare ne poate conduce către corelarea funcției simbolice a ritualului măștilor funerare ale strămoșilor, aduse în jurul catafalcului − un loc, dar și un prilej de rememorare colectivă −, cu dinamica imaginației. Procesiunea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
urmărite, ci rapidă, cu perimetru de identificare predeterminat sau cunoscut precis (în cazuri de criză identitară, spre exemplu, comunitatea apelează la anumite răspunsuri și argumente din memorie, pe care le poate modifica parțial și adapta la conjunctura respectivă a reamintirii; uitarea intenționată și "lacunele" vinovate fac parte și ele din strategiile de rememorare colectivă). Teoria plotiniană a memoriei duce mai departe filosofia clasicilor, în ansamblul ei, dar creează noi interstiții și pliuri ale gândirii, în care se pot descoperi astăzi "structurile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
unui nou perimetru arheologic nu ne va duce către interpretarea acordată memoriei în filosofia clasică a vechii Grecii, ca să căutăm rădăcinile teoriei construite de Plotin pe baza ei. Invoc aici doar o lucrare actuală, datorată lui Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea − în sine un model pentru ceea ce se poate numi "program de cercetare" −, care acordă acestei probleme un capitol detaliat, încadrat de un comentariu filosofic propriu (17-35). Am poposit mai înainte asupra teoriei memoriei la Plotin, dat fiind că ea se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în situații de comuniune cu strămoșul sacru - stări trăite individual sau în contexte ritualice colective (revenirea spiritului defunctului în cadrul unui ceremonial sau călătoria inițiatică sau oraculară în lumea morților a eroului delegat de comunitate). Rememorarea presupune însă un sacrificiu parțial: "uitarea" prezentului, ieșirea pentru moment dintr-o circumstanță dată, pentru o totală cufundare și o netulburată cunoaștere a celeilalte lumi. Pentru oracol, ca să uite prezentul, este obligatoriu să bea din izvoarele Lethe, apa morții, și Mnēmosyne, apa creației (credințe păstrate în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
totală cufundare și o netulburată cunoaștere a celeilalte lumi. Pentru oracol, ca să uite prezentul, este obligatoriu să bea din izvoarele Lethe, apa morții, și Mnēmosyne, apa creației (credințe păstrate în imaginarul popular și în cel artistic până înspre timpurile noastre). "Uitarea este deci o apă a morții" (Vernant, Mit și gândire 144), o credință, dar și o metaforă care luminează destinul primului împărat creștin, el însuși transformat prin apoteoză în zeu; învingător la porțile Romei, la Pons Milvius, Constantin I alege
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și pe fundamentul vechii civilizații elene, mult mai puternic ancorate în mistere și în contemplare. O coborâre în trecut, o recuperare și a unei gândiri post-platoniciene, care va inspira creștinismul și care va face ca Roma păgână să fie dată uitării; Lethe este Tibrul, Mnēmosyne este Bosforul. Doar spiritul imperial trece de la un oraș la altul, de la un imperiu la altul, într-o metempsihoză simbolică și spirituală. La fel, ceremonialul înmormântării autocratului divin, care va sacrifica la început anumite etape "păgâne
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de pe planul cosmologiei pe acela al escatologiei modifică întregul echilibru al miturilor memoriei; dacă ele păstrează temele și simbolurile vechi, ele le schimbă însă în profunzime sensul. (Vernant, Mit și gândire 146) Credința într-o reînviere continuă face ca apa uitării să devină simbolul reîntoarcerii la viață terestră, într-o lume a pătimirilor. Individul pierde amintirea lumii cerești, cu care este înrudit (la fel în cazul lui Constantin I și al trecerii de la Roma triumfală la oíkonomía
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în cazul lui Constantin I și al trecerii de la Roma triumfală la oíkonomía penitenței și a doliului christic?). La Platon (Politeía 613b și sqq.), miturile memoriei sunt însoțite de cele ale cunoașterii, de aceea uitarea este pedeapsa pentru ignoranță (o altă motivație, pe care o regăsim atât în funcția obiectelor ce țin de strămoși, cât și în imaginarul colectiv, el însuși un "loc" al trecutului). Distribuirea binelui și a răului pe cele două maluri ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
major, se poate spune că doliul colectiv devine un prilej, dar și un exercițiu de rememorare a unui destin măreț, parte din portretul romanității. Reîntâlnirea cu trecutul în cadrul solemn al ritualului este în acest caz o lecție de corectare a uitării, dar și de corelare a gestului de a omagia gloria cu nevoia de a întări identitatea colectivă prin referire la figurile sale eroice. Pivotul politic al glorificării puterii, element comun pentru gândirea "păgână" și pentru cea creștină, respectiv poli- și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de fapt falia dogmatică dintre orient și occident, dar și eșecul diplomatic și politico-militar, pecetluind fără voie dezastrul din secolul XV. Politica lui Constantin I și a urmașilor săi, bine intenționată pentru imperiu, dusese, în urmă cu un mileniu, la "uitarea" Romei. Roma, la rândul ei, avea "să uite" Bizanțul. Ruptura din secolul VIII fusese însă provocată de alianțe complet diferite. Pentru că în timpul crizei icoanelor partida monahală a avut ca scop principal menținerea oikonomiei imaginii christice, în defavoarea iconoclasmului imperial, Vaticanul, aliat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-o teritorial altei puteri. Preluarea și adaptarea planului ortodox de guvernare politico-religioasă a oikonomiei locale i-au complinit și i-au demarcat în plan regional identitatea, destinul și imaginarul colectiv. Statele medievale românești aveau astfel să probeze și ele că "uitarea", în istorie, are și revers. În loc de concluzii Acesta nu poate fi un final propriu-zis, pentru că, dată fiind metoda aleasă, cercetarea de față rămâne un șantier deschis. Am căutat răspunsuri la mai multe întrebări, stârnite de acest subiect bogat, imaginarul colectiv
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care civilizația greco-romană s-a decantat după 330 d.Ch., iar comunitățile și-au proiectat identitatea în imaginarul lor colectiv. Constantin I a lăsat în urma lui occidentul și astfel a schimbat atât soarta cetății eterne, cât și pe cea a Europei. Uitarea Romei nu a însemnat altceva, aparent, decât părăsirea ei temporară de către împărat. Cetatea a fost copiată arhitectural și reduplicată simbolic în Bizanț, dar pe alte baze, elene și creștine, și cu o altă ideologie. În cele din urmă, uitarea a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Europei. Uitarea Romei nu a însemnat altceva, aparent, decât părăsirea ei temporară de către împărat. Cetatea a fost copiată arhitectural și reduplicată simbolic în Bizanț, dar pe alte baze, elene și creștine, și cu o altă ideologie. În cele din urmă, uitarea a fost definitivă. Un eseu istoric despre memorie este această carte, în căutarea unor răspunsuri la întrebarea: cum s-a format imaginarul bizantin? Așa cum Roma a dat o scenografie urbană a triumfului, ceremonialul său imperial a dat o formulă de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
medievală. O introducere în antropologia istorică. Iași: Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. Riché, Pierre. Educație și cultură în Occidentul barbar. Secolele VI-VIII. București: Meridiane, 2001. [1962] Ricœur, Paul. Temps et récit. Paris: Seuil, 1983-1985. 3 vol. ---. Memoria, istoria, uitarea. Trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik. Timișoara: Amarcord, 2001. [2000] Rist. J. M. Stoic Philosophy. Cambridge: Cambridge UP, 1969. Rizzeiro, Laura. "Plotin et la notion d'"imagination"". Lorries et Rizzeiro. 79-103. Runciman, Steven. La teocrazia bizantina. Firenze: Sansoni, 1988. [1977
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
R., în care sunt prezente traduceri din Aristotel sau prelucrări și adaptări la gândirea patristică ale categoriilor din Logica sa, precum și fragmente preluate din filosofia elină sau din teologia bizantină clasică, a Sfinților Părinți. V. Mazilu 35-36. -------------------------------------------------------------------------2 1 269 UITAREA ROMEI Cuvânt-înainte Este posibilă o arheologie a imaginarului? SEMANTICĂ ȘI RITUAL Ritualul funerar grec și mitul memoriei Funcția ceremonială romană : funus imaginarium Un "bazin semantic" greco-roman GÂNDIREA GREACĂ, DESPRE POLITIC ȘI IMAGINE Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale imaginii IMAGINARUL PUTERII CREȘTINE DE RIT BIZANTIN Imaginarul puterii creștine de rit bizantin Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Oikonomia creștină Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă În loc de concluzii UITAREA ROMEI Bibliografie generală Lista ilustrațiilor Sursa ilustrațiilor 272 Résumé 275 Abstract
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la suferința actuală a prietenului îndoliat, nu contează aici datorită intensității scăzute, șterse de timpul consumt. O moarte trecută nicicând nu va îndurera sufletul atât de mult precum o moarte ce stă să vină. Dramele trecute sunt șterse de brizele uitării pe când cele ale viitorului sunt mereu aprinse de încordarea așteptării. Aici sunt bântuit nu de fantomele trecutului, ci de cele ale viitorului. Așadar, întru conștientizarea întâlnirii mele numai cu morțile ce vor veni asupra celor dragi, îmi asum înțelegând suferința
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
apropiați de care sunt legat și imaginea așezării lor într-un mormânt, fie el decent sau oripilant, este una deplin certă. De asemenea, sunt sigur că vor fi uitați, mai devreme sau mai târziu, peste mari intervale de timp, inclusiv uitarea numelui lor fiind uitată. Și nimeni nu le va păși hotarul mormântului abandonat prin multitudinea de mereu alte epoci umane. Pe fundalul acestei înțelegeri ce își asumă drama prietenului îndoliat, compasiunea izbucnește precum apele montane se revarsă către fascicole de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
știu de câte ori am murit devenind din ce în ce mai fantomatic, devenind fantoma fantomei mele. Aici încep să mă asemăn cu lumea angrenată în devastatorul conflict, încep să fiu precum umbra orfană și progresiv disipată a unui trecut întru pace ce se îngroapă în uitare deplină. Mă contopesc, astfel, cu vidul întunecat în care s-a preschimbat mundanul sub damnarea apocaliptică și îmi pierd, alături de ceilalți semeni atinși de ireversibila malformare, verticalitatea. Mă prăbușesc în prăpastia ce am devenit și sunt așezat orizontal precum utopica
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
rămâne nepăsător la micile noastre lupte, ochiul lui nu îmbrățișează decât operele durabile. Poate oare cineva îndrăzni să prevadă judecățile viitorului? E cu putință ca victime, oricât de demne, și agresori să fie înghițiți deopotrivă de groapa justă, artisticește, a uitării. S-au încercat și timide critici științifice. Ele erau neîntemeiate ( de ar fi fost, ce greutate aș fi avut de a le recunoaște și a îndrepta?). Adevăratele vini n-au fost semnalate. E de la sine înțeles că opera nu putea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor?" Kogălniceanu este de pe acum, sub raportul conținutistic al criticii, un tradiționalist și un teoretician al specificului național. În Dacia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]