15,959 matches
-
cu articolul definit, fără ca între ele să existe o suprapunere exactă (am văzut mai sus că un nominal articulat indefinit poate fi +specific în context). (vi) Conform lui Van Peteghem (2003-2004), DC are rolul de a marca structura argumentală a verbului și de a preciza cazul atribuit de verb. Cliticul este utilizat atunci când argumentul este marcat indirect (prin acuzativul prepozițional), când are anumite caracteristici atipice (este +specific) sau ocupă o poziție noncanonică (este antepus). Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ Observațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o suprapunere exactă (am văzut mai sus că un nominal articulat indefinit poate fi +specific în context). (vi) Conform lui Van Peteghem (2003-2004), DC are rolul de a marca structura argumentală a verbului și de a preciza cazul atribuit de verb. Cliticul este utilizat atunci când argumentul este marcat indirect (prin acuzativul prepozițional), când are anumite caracteristici atipice (este +specific) sau ocupă o poziție noncanonică (este antepus). Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ Observațiile din acest capitol se bazează pe fișele de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doar câțiva zeci. (Realitatea TV, 2007) - acord cu substantivul lei, prin neanticiparea mesajului ...dincolo de treimea de parlamentari necesar pentru inițierea procedurii de suspendare (Realitatea TV, 2007) - forma necesar este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: dincolo de treimea de parlamentari cât este necesar pentru inițierea... Am avut proiecte mari supus spre atenție. (Realitatea TV, 2007) - forma supus este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: am avut proiecte mari
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: dincolo de treimea de parlamentari cât este necesar pentru inițierea... Am avut proiecte mari supus spre atenție. (Realitatea TV, 2007) - forma supus este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: am avut proiecte mari pe care ni le-au supus spre atenție Cerul va prezenta înnorări temporale, favorabil ploilor de scurtă durată (TVR 2, 9.IX.2008) - forma favorabil este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
avut proiecte mari pe care ni le-au supus spre atenție Cerul va prezenta înnorări temporale, favorabil ploilor de scurtă durată (TVR 2, 9.IX.2008) - forma favorabil este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: Cerul va prezenta înnorări temporale, ceea ce va fi favorabil ploilor de scurtă durată muzică tradițional românească (Realitatea TV, 9.XII.2007) - adjectivul tradițional a fost confundat cu adverbul omonim, deci a fost folosit invariabil în prezența familiilor regale suedeze
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
înregistrată în monitorizările posturilor de radio și de TV: (26) organizarea unor altor acțiuni de acest gen (Radio România Actualități, 10.IX.2008) 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective În limba standard, substantivele colective impun adjectivelor, verbelor și pronumelor coreferente acordul la singular. De asemenea, vorbitorii care sunt întrebați cu privire la acordul substantivelor colective aleg întotdeauna singularul (cu excepția situațiilor când colectivul face parte dintr-o sintagmă partitivă, de tipul o parte din guvern au decis). Însă în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prezentat destul de multă lume (Realitatea TV, 2007) nu pot să spun cât de departe sunt echipa de la Salvamont (Realitatea TV, 2007) Scor au făcut și Dinamo, 90 la 0 la Brașov. (TVR 1, 20.IX.2008) Uneori, nominalul colectiv și verbul acordat la plural nu sunt în aceeași propoziție (referința colectivului este reluată printr-un pronume relativ care este subiectul verbului acordat la plural): (29) cu acordul Ocolului silvic din Sinaia, care sunt organele abilitate să... (Realitatea TV, 13.VIII.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2007) Scor au făcut și Dinamo, 90 la 0 la Brașov. (TVR 1, 20.IX.2008) Uneori, nominalul colectiv și verbul acordat la plural nu sunt în aceeași propoziție (referința colectivului este reluată printr-un pronume relativ care este subiectul verbului acordat la plural): (29) cu acordul Ocolului silvic din Sinaia, care sunt organele abilitate să... (Realitatea TV, 13.VIII.2007) și cu Partidul Democrat care ne vor critica și ne vor certa (Realitatea TV, 28.V.2007) ne-am lovit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe urmă veneau restul trupei (OTV, 14.V.2008) Tot ce înseamnă parte de critică în Londra, în Marea Britanie îl vor ronțăi zdravăn (TVR 1, 19.VI.2009). În limba vorbită, substantivul colectiv la singular se poate construi cu un verb reciproc, ca urmare a pluralității sale semantice: (32) Totul a pornit de la zvonuri apărute în presă, legate de o presupusă aventură a sportivului. Cuplul s-a certat și Elin l-a zgâriat pe Tiger. (Realitatea TV, 29.XI.2009) Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a II-a, în contexte deictice, în enunțuri interogative: (43) Sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007) Știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat Destul de frecvent, în limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
euroalegeri și se va stabili o strategie (Antena 3, 19.VI.2009) Câte accesări s-a făcut pentru acest film. (OTV, 10.IX.2008) Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba (Info Pro, 1.V.2008) Rar, verbul reflexiv impersonal, care ar trebui să aibă forma nemarcată de persoana a III-a singular, are formă de plural. De obicei, este vorba de un acord (greșit) prin atracție: (45) Se merg pe cu totul alte indicii. (Prima TV, 19
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Korodi, Realitatea TV, 21.II.2008) E interzis reintroducerea peturilor în industria alimentară (S. Prigoană, Realitatea TV, 17.VIII.2007) dacă este necesar sau nu este necesar înființarea unui minister al urgențelor (Realitatea TV, 28.VII.2007). 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care Foarte frecvent am înregistrat dezacordul dintre verbul-predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, în contexte în care antecedentul relativului face parte dintr-o structură partitivă: unul din filmele de acțiune care are mare succes la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lor... (B1 TV, 19.XI.2007) lipsa de competență sau amatorismul, ca să fiu mai exact, au dus echipa la... (B1 TV, 8.XI.2007) 3. Acordul sintagmelor coordonate Dacă vorbitorii consideră că nominalele din sintagma coordonată formează un bloc semantic, verbul este acordat la singular. Acest tip de acord este frecvent, indiferent de poziția sintagmei coordonate față de verbul-predicat (antepusă sau postpusă): (i) topica subiect - predicat (54) Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007) - "traficul, vremea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
colective, nume proprii, abrevieri, termeni din metalimbaj, termeni inclusivi, pronume și locuțiuni pronominale de politețe, subiecte non-nominale). Dacă subiectul este un substantiv colectiv la singular, acordul semantic la plural nu este permis. În schimb, este acceptat acordul la plural al verbului dacă substantivul colectiv face parte dintr-o sintagmă partitivă (*Guvernul au decis vs. O parte din guvern au decis). O sintagmă pseudopartitivă cu un substantiv colectiv pe prima poziție poate accepta acordul la plural (Au venit o armată de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propoziției fiind că locutorul sau interlocutorul sunt incluși între entitățile denotate de nominalul subiect. Acest tip de acord este interesant din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul-subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului. Pentru a explica acordul la persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tip de acord este interesant din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul-subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului. Pentru a explica acordul la persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel, verbul copulativ și adjectivul pot avea trăsături de număr diferite (Dumneavoastră sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și un posesiv (de persoana a II-a sau a III-a) sau un pronume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dumneavoastră sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și un posesiv (de persoana a II-a sau a III-a) sau un pronume personal în genitiv, admit două tipuri de acord al verbului predicat: cu substantivul, la persoana a III-a (Alteța Voastră dorește...) sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a (Alteța Voastră doriți...). Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în genitiv, admit două tipuri de acord al verbului predicat: cu substantivul, la persoana a III-a (Alteța Voastră dorește...) sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a (Alteța Voastră doriți...). Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural, deoarece se evită referirea directă la persoană. Dacă subiectul este non-nominal, fiind reprezentat de o formă verbală nepersonală, o propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai ridicat decât la persoana a II-a, plural, deoarece se evită referirea directă la persoană. Dacă subiectul este non-nominal, fiind reprezentat de o formă verbală nepersonală, o propoziție relativă, o propoziție conjuncțională, un grup prepozițional sau o propoziție redusă, verbul are o formă nemarcată, de persoana a III-a singular. La finalul capitolului despre acordul predicatului cu subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă verbală nepersonală, o propoziție relativă, o propoziție conjuncțională, un grup prepozițional sau o propoziție redusă, verbul are o formă nemarcată, de persoana a III-a singular. La finalul capitolului despre acordul predicatului cu subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
I., Fr. Chiriac, 1971, Gramatica limbii latine, ediția a II-a, cu întregiri substanțiale, București, Editura Științifică. Byck, Jack, 1937, "L'emploi affectif du pronom personnel en roumain", în Bulletin Linguistique, V, p. 15-33. Byck, Jack, 1939, "L'accord du verbe avec l'objet", în Bulletin Linguistique, VII, p. 140-144. Carabulea, Elena, 1965, "Acordul după înțeles și prin atracție în limba română veche", în Limba română, XIV, nr. 5, p. 593-608. Chomsky, Noam, 1981, Lectures on Government and Binding: The Pisa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
română și engleză poate fi explicată prin poziția trăsăturii de număr în interiorul GD: acesta este pe determinant în română și în limbile romanice, iar în engleză, pe nume (la nivelul little n), conform ipotezei lui Dobrovie-Sorin (2009). 9 Dacă denotația verbelor și a predicatelor cu roluri tematice este cumulativă (de la bun început), se explică interpretarea cumulativă din propoziții ca: (i) a. Douăzeci de copii au mâncat zece pizza. b. ∃e∃x∃y [*copil(x) & /x/ = 20 & *agent(x)(e) & *pizza(y
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Structura nu este una exhaustivă, alte proiecții funcționale fiind prezente (GMod, GAspect, GNeg). 14 Grup Acord Subiect. 15 Nu se poate presupune că GAcordO și GAcordPart reprezintă aceeași proiecție, din mai multe motive, printre care faptul că nu numai participiile verbelor tranzitive se acordă (vezi construcțiile cu acordul participiilor inacuzative) și că nu se acordă participiile tranzitive al căror complement nu a fost cliticizat (cf. Belletti, 2001). 16 Alte proiecții funcționale pot fi implicate între Acord și GN. 17 "The shape
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]