8,047 matches
-
UNIATEC la Festivalul de la Moscova, pentru imaginea din acest film. "Mihai Viteazul" a obținut Premiul pentru cel mai bun film istoric la Festivalul Internațional C.I.D.A.L.C. al filmului istoric de la Beaume (1974), câștigând în fața filmului "El Cid". Filmul "Mihai Viteazul" s-a clasat în anul 2009 pe locul 3 în topul IMDb la categoria film istoric din toate timpurile și din întreaga lume, menținându-și această poziție timp de trei ani.
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Sub conducerea profesorului Leonte Opriș, în 1919 se constituie Societatea de lectură "George Coșbuc" a elevilor din cursul superior, tot în acest an școlar a luat ființă în Alba Iulia „Cohorta de cercetași "Axente Sever"”, Centuria I a Liceului „Mihai Viteazul”. În perioada 1920 - 1921, Leonte Opriș a pus bazele „Școlii de Ucenici” din Alba Iulia, fiind directorul internatului acesteia ca membru al „Comitetului Societății Meseriașilor” și membru în conducerea „Cohortei de cercetași „Axente Sever””. În perioada 1928 - 1932, Leonte Opriș
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
(n. 30 iulie 1958, Cluj) este un scriitor, ziarist, filozof și politolog român. Este absolvent al Liceului „Mihai Viteazul” din București (1977). Licențiat al Facultății de Istorie-Filosofie de la Universitatea București (1982), cu teza "Ontologie și logică în dialogul „Parmenide” de Platon" (conducător prof. univ. dr. Gh. Vlăduțescu). Obține titlul de doctor în filosofie al Universității București, în 1998, cu
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
primele două cărți ale Vechiului Testament (Facerea și Exodul). Este unul dintre primele monumente ale limbii române literare. Aici apare pentru prima dată numele român în locul muntenescului rumân. 5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii: Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească”: Scrisoarea soldatului Cocrișel care, prins de dușmani, se roagă să fie răscumpărat.
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
Particula elementară de fluid trebuie să fie suficient de mică pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul său să se mențină constant în timp. Distribuțiile vitezelor sunt de tip maxwellian, dacă timpul mediu dintre două ciocniri consecutive ale particulelor este mai mare decât timpul în care variază considerabil parametrii plasmei. În acest fel se asigură atingerea unei stări de ehilibru, caracterizată de distribuția Maxwell a vitezelor
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
mondial, dar și prin numeroase busturi dedicate unor personalități ale științei și culturii românești (Titu Maiorescu, Vasile Pârvan, Bogdan Duică, Dimitrie Brândză, doctorul neurolog Gheorghe Marinescu, Generalul Ion Dragalina - 1920, Ion Bassarabescu, Ion Creangă, Ion Manu, Mihai Eminescu - 1930, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu, Nicolae Leonard, Nicolae Gane, poetul Ion Dragoslav, prof. N. Longinescu, Raul Bulfinski, Samson Bodnărescu). Dimitriu-Bârlad a obținut mai multe premii și distincții ca de exemplu Premiul Salonului Oficial din București (1911), Premiul de compoziție al Ministerului Artelor (1943
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
un grilaj de fier forjat, executat cu un rafinament artistic având în jur bordură de beton cu răzoare de flori. Statuia îl reprezenta pe Suvorov călare pe un cal de stepă cu bicornul în mână rostind "„Să ne ajute Dumnezeu vitejilor. Ura!”". Statuia a fost montată pe un soclu de granit roșu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la Câmpul Mieilor, basorelieful din stânga reprezenta pe cazacii și grenadierii ruși
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
transilvănene la Praga și încheie în numele principelui convenția de alianță cu Rudolf al II-lea. În același an Bocskay este numit al doilea comandant (locotenent general) al armatei transilvănene care efectuează campania antiotomană din Țara Românească, împreună cu voievozii români Mihai Viteazul și Ștefan Răzvan, sub comanda supremă a principelui Sigismund Báthory. Învinși la Târgoviște și Giurgiu, turcii sunt obligați să se retragă la sud de Dunăre. 1596. Misiuni diplomatice la Viena și Praga. 1597. Principele Zsigmond Báthory renunță la tron pentru
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
(pronunția AFI în portugheză ɐˈfõsu; 8 februarie 1291 - 28 mai 1357), supranumit Viteazul (portugheză "o Bravo"), a fost al șaptelea rege al Portugaliei, din 1325 până la moartea sa în 1357. A fost singurul fiu legitim al lui Denis al Portugaliei, cu soția acestuia Elisabeta de Aragon. Afonso, născut în Lisabona, a fost singurul
Afonso al IV-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310216_a_311545]
-
Minho, înainte de reconcilierea cu tatăl său la începutul lui 1357. Afonso a murit la scurt timp după în Lisabona, în luna mai. Ca rege, Afonso al IV-lea este ținut minte ca soldat și general, de aici și supranumele "Cel Viteaz". Dar poate că cel mai important lucru a fost atenția acordată marinei portugheze. Afonso a finanțat o flotă comercială din bani publici și a ordonat primele explorări maritime. Insulele Canare (astăzi făcând parte din Spania) au fost descoperite pe timpul domniei sale. La
Afonso al IV-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310216_a_311545]
-
partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turnului este încadrată de patru mici turnulețe, element singular în arhitectura Maramureșului istoric. În interior se păstrază o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului care zice-se și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful, după lupta contra tătarilor în 1717. Pictura interioară este alcătuită din scene despărțite prin dungi de culoare. Figurile sunt desenate
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
la Mitreni-Fundeni unde s-a înființat o comună nouă pe un domeniu al statului și unde au primit pământuri 800 de țărani tineri în virtutea unei legi vechi din 1864. Cu această ocazie, botează noua comună cu numele de Curcani al vitejilor săi dorobanți care au schimbat această poreclă într-un titlu de onoare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și avea în compunere doar satul de reședință, cu 790 de locuitori, ce
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
Orașul Ploiești sau Plăieșii”, publicată în 1928 la tipografia „Concurența” din localitate, propune o variantă inedită: în vechime, orașul s-ar fi numit Plăieși și nu Ploiești, întrucât „"aici s-ar fi aflat un post permanent al plăieșilor lui Mihai Viteazul păzind granița spre Transilvania"” (Cf. Florica Dumitrica - "Monografii și publicații documentare privind orașul Ploiești", Sesiune de comunicări și referate - 29 mai 1971 - Arh. St. Pl., 1973, p. 179). Ioan Moruzi, pornind de la afirmația lui Nicolae Bălcescu - că aici ar fi
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Legenda spune că Mihai Viteazul, în 1597, voind să facă un târg nou pe drumul spre Ardeal, a propus moșnenilor ploieșteni să le cumpere cu bani grei moșia. Aceștia însă, prin pârcălabul lor, au respins mai multe tentative ale voievodului, temându-se ca, odată cu pământul
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
departe, să vină aici cu produsele lor, pentru a le vinde și a cumpăra diverse lucruri de la negustorii și meșteșugarii locali sau de la cei veniți din alte orașe. Nici statutul urban, nici prezența întemeietorului nu au schimbat aspectul Ploieștiului, Mihai Viteazul neavând timpul să ridice palatele cu parcuri în care se plimbau cerbii îmblânziți, cu pridvoare și terase, despre care vorbește legenda. Este adevărat că domnitorul a stat mult aici, că se referea la noul tîrg ca la „"curtea noastră"”, iar
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
funcția de mic dregător (pe care nu le puteau transmite urmașilor) și care luptau, în timp de război, cu echipamentul și calul lor, în cetele boierești sau domnești, în Ploiești. Probabil că existau astfel de curteni înainte de domnia lui Mihai Viteazul, dar așezarea a devenit garnizoană a roșiilor abia odată cu domnia lui. Slujitorii, ceilalți războinici de țară, apăruseră la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar se pare că Mihai Viteazul este adevăratul creator al breslelor de dorobanți și călărași, recrutați de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Ploiești. Probabil că existau astfel de curteni înainte de domnia lui Mihai Viteazul, dar așezarea a devenit garnizoană a roșiilor abia odată cu domnia lui. Slujitorii, ceilalți războinici de țară, apăruseră la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar se pare că Mihai Viteazul este adevăratul creator al breslelor de dorobanți și călărași, recrutați de obicei dintre țăranii liberi care își vânduseră pământul și care deci puteau fi mutați acolo unde era garnizoana. La Ploiești, unde oamenii deveniseră liberi (dacă nu fuseseră chiar înainte de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea, au încercat de la început să o prevină, dar nu au avut la îndemână (se pare că le amanetaseră) documentele și întăririle pe care le primiseră de la Mihai Viteazul și Matei Basarab. Ei nu s-au resemnat însă și au început un lung proces, împotrivindu-se, în același timp, astfel încât boierul nu a reușit să stăpânească efectiv târgul. În 1781, deși o parte a orășenilor, urmașii celor „"ce se
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
octombrie 1944 - ianuarie 1945 și martie - mai 1945). A fost avansat la gradele de locotenent-colonel în februarie 1944 și apoi colonel în decembrie 1944. Prin Decretul Regal nr. 3232/11 noiembrie 1946, colonelul Haupt a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul", clasa a III-a cu spade. După terminarea războiului, Mircea Haupt este înaintat la gradul de general de brigadă (1947) și numit Comandant Militar al Capitalei și subinspector general al Armatei pentru Educație Cultural-Politică (1947-1948), apoi șef al Spatelui Armatei
Mircea Haupt () [Corola-website/Science/309012_a_310341]
-
sfârșitul sec. VI î.Hr. - începutul sec. V î.Hr.), a Regelui Dromichaites (sfârșitul sec.IV î.Hr. - începutul sec. III î.Hr.), precum și a regilor Oroles și Rubobostes (prima jumătate a sec. II î.Hr.). Daco-geții erau caracterizați de către istoricul Herodot drept „cei mai viteji și mai drepți dintre traci". În secolul I î.Hr., sub stăpânirea Regelui Burebista (82-44 î.Hr.), s-a format primul stat dac unitar centralizat, cu capitala la Argedava (actuala comună Popești - Nucet, județul Giurgiu), cetate situată pe malul drept al râului
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453. Până în 1541, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din Ungaria au devenit provincii turcești. Moldova, Țara Românească și Transilvania au rămas autonome, dar sub suzeranitate otomană. În anul 1599 voievodul Țării Românești, Mihai Viteazul, aliat al împăratului habsburgic Rudolf al II-lea, a fost pentru mai puțin de un an voievod al Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. Acest episod istoric a fost adesea descris în literatura istorică de vulgarizare ca o tentativă de unire
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
-lea, a fost pentru mai puțin de un an voievod al Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. Acest episod istoric a fost adesea descris în literatura istorică de vulgarizare ca o tentativă de unire a țărilor române, dar în realitate, Mihai Viteazul (care a legat iobagii români de glie și nu s-a preocupat decât de interesele nobilimii) a acțional excluziv din motivele politice ale vremii, și nu există nici-o dovadă că ar fi avut vre-un motiv de conștiință națională (care
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Șir George Mansfield Smith-Cumming afirmase despre agenții săi că " Fiecare bărbat își căra propriul stilou". În tribul Sambian din Noua Guinee, tinerii sunt ținuți la distanță de femei, pentru o perioadă determinată. Aceștia sunt puși să bea spermă celor mai viteji bărbați din trib, astfel încât să devină puternici pentru a impresiona femeia dorită. Spermă are în mod normal un gust sărat deoarece conține multe substanțe organice preluate din hrană absorbita de organism, cum ar fi săruri și acizi organici, ce dau
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
cere iertare lui Krishna, și promite că va lupta cu toata dăruirea, lupta continuând. Krishna sfătuiește pe și Arjuna cum să aducă de partea lor avantajul “victoriei”, care până acum era de partea lui Bhisma, cel mai puternic și mai viteaz luptător din tabăra adversă, el singur fiind cel care stătea în calea victoriei lor. Bhishma înțelege mesajul și le transmite în ce condiții își va abandona lupta - numai dacă o femeie va intra pe câmpul de luptă. A doua zi
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
sub îndrumarea lui Krishna, (cea care în viață anterioară fusese ) intra pe câmpul de luptă alături de Arjuna și astfel Bhisma își depune armele. Acesta a fost un moment decisiv al războiului deoarece Bhisma era liderul armatei Kaurava și cel mai viteaz luptător de pe câmpul de luptă. Krishna îl ajută pe Arjuna să îl ucidă pe Jayadratha, care ținuse în luptă pe ceilalți patru frați Pandava în timp ce Abhimanyu, fiul lui Arjuna, a intrat în formația de luptă , inițiată de Drona - efort care
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]