7,597 matches
-
coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
se bazează în mod tradițional pe turismul de pe coasta Mării Negre, pe cultura viticolă, cea a citricelor și a ceaiului, precum și pe exploatarea manganului și a cuprului. Sectorul industrial este axat azi pe producția metalurgică, textilă și chimică. Georgienii erau renumiți încă din secolul al III-lea î.Hr. ca făuritori de arme. În Munții
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
Clima subtropicală permitea recolte foarte bune în agricultură, în plus Georgia era aproape singura producătoare de citrice și ceai din Uniunea Sovietică. Vinul georgian era foarte apreciat de ruși, dar acest lucru nu a fost tocmai favorabil viticulturii georgiene. Producția viticolă a fost forțată, ca dealtel și în RSS Moldovenească, pentru a corespunde cererii de vin ieftin, de masă. Astfel, suprafața de cultivare a viței de vie a crescut între 1950 și 1985 de la 58.000 la 128.000 ha, producția
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
dintre Asia și Europa. Acest proiect exclude Armenia și este criticat din acest motiv de guvernul de la Erevan. Noua importanță geostrategică a Georgiei nu a dus deocamdată la o ameliorare a situației economice. Georgia are probabil cea mai veche cultură viticolă a lumii. Parțial mai sunt folosite procedee de vinificare străvechi, de fermentare a mustului în ulcioare de lut ("kvevri"). Pentru export se produc cu mijloace moderne vinuri de amestec precum "Mukuzani" sau "Tsinandali", georgienii înșiși preferă însă vinurile obținute prin
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
vinul georgian, a devenit renumită mai ales prin vinuri grele roșii, dintre care "Saperavi" este cel mai răspândit, dar produce între timp și vinuri albe de nivel acceptabil ca "Tibaani", "Rkatsiteli" sau "Gurjaani". Kartli rămâne însă cea mai importantă zonă viticolă (în sudestul Georgiei). În ultima perioadă au început și investorii străini să producă vinuri georgiene care se exportă în cantități mari, în Kaheția a apărut marca "GWS" a concernului Pernod Ricard, firma americană Bagrationi produce vinuri spumoase ușoare. Pe plan
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
Viticultura dispune de areale bine delimitate, iar în cadrul acestora, de areale în interiorul cărora se pot produce vinuri cu drept de origine controlată. Unitățile de habitat viticol din România sunt: Regiunea viticola este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce privește condițiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține. Podgoria este unitatea viticola
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Viticultura dispune de areale bine delimitate, iar în cadrul acestora, de areale în interiorul cărora se pot produce vinuri cu drept de origine controlată. Unitățile de habitat viticol din România sunt: Regiunea viticola este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce privește condițiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține. Podgoria este unitatea viticola al carui areal întrunește caracteristici
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
viticol din România sunt: Regiunea viticola este un habitat de mare întindere care, de regulă, coincide cu provincia istorică. Ea prezintă unele caracteristici comune în ceea ce privește condițiile ecologice, sortimentul de soiuri, gama de vinuri care se pot obține. Podgoria este unitatea viticola al carui areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
areal întrunește caracteristici comune privind climatul și ansamblul de microclimate, de regulă tipurile de sol, soiurile cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
cultivate, tehnologiile de cultură și de vinificare. Podgoria dispune de îndelungată tradiție, iar vinurile obținute într-o anumită podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
podgorie se bucură de reputație. Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Centrul viticol cuprinde un areal mai restrâns și de obicei mai concentrat. Unitatea climă-sol, tehnologia în cadrul centrului viticol este și mai bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
bine pusă în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile viticole din România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o gamă largă, de la cele de consum curent până la
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
România și podgoriile aferente sunt: Regiunea viticola a Podișului Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o gamă largă, de la cele de consum curent până la cele de mare marca, dintre care unele pot fi
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o gamă largă, de la cele de consum curent până la cele de mare marca, dintre care unele pot fi demi-dulci și chiar dulci. Alături de acestea, recunoscute în țară și
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
o gamă largă, de la cele de consum curent până la cele de mare marca, dintre care unele pot fi demi-dulci și chiar dulci. Alături de acestea, recunoscute în țară și peste hotare, sunt și vinurile spumante de tip Jidvei, Albă etc. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei este cea mai mare și mai renumită regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
marca, dintre care unele pot fi demi-dulci și chiar dulci. Alături de acestea, recunoscute în țară și peste hotare, sunt și vinurile spumante de tip Jidvei, Albă etc. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei este cea mai mare și mai renumită regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Albă etc. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei este cea mai mare și mai renumită regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari și Probota în nord, Vaslui în centru, Grivița și Nămoloasa în sud, Bozieni și Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilata pe producerea vinurilor și, în mai mică măsură, a
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]