KorAP: Find »[drukola/base=concluzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2929 2930 2931 ...2978 >

74,442 matches

Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

de deportare se cifra la 35.025. În afară de aceștia, în orașul Odessa și împrejurimi mai rămâneau evrei sustrași deportării prin însușirea de acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la câteva mii86. În concluzie, putem afirma că perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941-începutul lunii martie 1942 moment ce a marcat încheierea în linii mari a deportărilor pentru populația evreiască din Odessa a fost sinonimă cu instituirea unui regim de teroare și exterminare, în urma căruia

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
înșelăciuni, cumpărare, diverse intervenții, etc.) urmau să fie "trimiși în Transnistria la muncă grea sau în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni"102. În conformitate cu dispozițiile primite, la 30 aprilie 1942 Marele Stat Major a înaintat concluziile și propunerile sale referitoare la utilizarea evreilor la munca de folos obștesc. Plecând de la premisa că evreii excluși de la prestarea serviciului militar au "tras cele mai mari foloase întrucât nu și-au pierdut viața, nu au rămas invalizi, nu au

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Nu au fost puține cazurile în care evreii mobilizați în vederea prestării muncii obligatorii au rămas infirmi în urma tratamentului de care au beneficiat, înregistrându-se inclusiv un număr neprecizat de decese. În finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de Recrutare Cernăuți, referitoare la numărul și situația evreilor din municipiul Cernăuți care prestează serviciul militar. 241. 30 aprilie 1942. Nota nr. 82.089 înaintată Cabinetului Militar al Conducătorului Statului de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu concluziile și propunerile privitoare la utilizarea evreilor la munca de folos obștesc, elaborate pe baza principiilor formulate de mareșalul Ion Antonescu în nota nr. 5295/M din 21 aprilie 1942. 242. 1 mai 1942. Nota nr. 82.779 întocmită de Secția

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
vor executa ostașii germani, special trimiși la fața locului. Tot în acel loc, pretorul afirmă că ar fi observat în două locuri pământ proaspăt săpat, în care crede că ar fi fost îngropați și alți evrei. A ajuns la această concluzie, întrucât nu i-a spus numărul evreilor evacuați din Sculeni Tg. În urma explicațiunilor ce i s'au dat, pretorul a plecat fără a i se fi predat în primire evreii evacuați spre pădurea Cuza Vodă, de unde a luat în primire

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
paza depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a se lua o măsură uniformă pentru toate teritoriile eliberate. În concluzie: Ucrainenii sunt ostili regimului bolșevic, dar sperând în întemeierea Statului Ucrainean independent, nu se identifică cu Statul Român. Ei formează o minoritate, care-și manifestă deja tendințele ei iredentiste. 3. Evreii: a). O mare parte din evrei s'a refugiat

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
au raliat și diferiți derbedei și oameni fără căpătâi. Domnul General de Divizie Leoveanu 282, Directorul General al Poliției, împreună cu Dl. Lt. Colonel magistrat Crainic 283 au anchetat în ziua de 2 Iulie a.c., evenimentele întâmplate și au ajuns la concluzia că organele polițienești și-au făcut datoria și nu puteau împiedica cele ce s'au făcut. CONCLUZII ȘI PROPUNERI Starea de spirit a populației în general este bună, mai ales în urma succeselor armatelor aliate germano-române în războiul contra bolșevicilor. În

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
al Poliției, împreună cu Dl. Lt. Colonel magistrat Crainic 283 au anchetat în ziua de 2 Iulie a.c., evenimentele întâmplate și au ajuns la concluzia că organele polițienești și-au făcut datoria și nu puteau împiedica cele ce s'au făcut. CONCLUZII ȘI PROPUNERI Starea de spirit a populației în general este bună, mai ales în urma succeselor armatelor aliate germano-române în războiul contra bolșevicilor. În cursul lunii curente acțiuni subversive nu s'au desfășurat în raza acestui Inspectorat, unde elementul principal îl

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
fi interpretate că au fost făcute de către evrei. Din toate acestea rezultă că există în Iași o recrudescență a mișcării antisemite susținută de mișcarea legionară subversivă, care ar putea avea un substrat mai adânc, acela de a compromite ordinea. În concluzie rezultă din aceste fapte și prezumțiuni, lăsând la o parte faptul că în Iași s'ar fi aflat numeroși agenți sovietici, că își face tot mai mult loc părerea că elementele legionare sunt cauza principală a turburărilor din Iași, cel

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
4473 din 24 August a.c. a dat ordin să se pună imediat în subzistență Detașamentul de 3000 lucrători evrei din lagărul Vârtejeni, alimentele transportându-se prin grija Comandantului (hrana se va servi și familiilor acestora din lagăr)416. V/ În concluzie: Lagărele de internați evrei depinzând de mai multe instituții și nimeni nu se ocupă de ele. Față de această situație, având în vedere lipsa de hrană, lipsa de cazare (pe timpul rău de acum stau afară în ploaie la unele lagăre) și

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
deținuților, precum și o farmacie înzestrată însă sumar. Orice măsuri de deparazitare sau igienă sunt insuficiente din cauza prea marii aglomerații și a vremii rele. Medicul Cpt. Dr. Butu Gh.513, este însărcinat să se îngrijească de starea sanitară a ghetoului. În concluzie: Ghetoul nu poate ființa în starea actuală. Propuneri: Localul actual să rămână ca închisoare pentru arestații comuniști, teroriști, cei care au activat contra trupelor noastre, etc. Să se stabilească un cartier al orașului care să fie transformat în ghetou unde

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de câte 500-2000 evrei (Instrucțiunile Marelui Stat Major No. 31.200/1941 menționate mai sus), care au fost repartizate pentru nevoile Direcției Generale C.F.R., Ministerului Agriculturii și Domeniilor, ale celorlalte autorități și instituțiuni de Stat, precum și pentru nevoile Armatei. În concluzie, de la data de 6 August 1941 până astăzi, evreii au fost întrebuințați numai în conformitate cu normele legale în vigoare. IV. Din experiența activității desfășurată până în prezent și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele concluziuni și propuneri: Nevoia unității de

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
le-au vândut populației locale cu câștig bun; Evreii bogați au plătit români, în locul lor, și au mers cu spiritul lor infernal atât de departe, încât au lansat versiunea că guvernul "va româniza și munca de interes obștesc". * d). În concluzie: La măsurile luate contra evreilor, riposta lor a fost rezistența și intervenții în toate direcțiile, iar acolo unde au găsit frontul slab, au pătruns și și-au ajuns scopul. Marele Cartier General sesizat de toate aceste nereguli a luat măsuri

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
s'au plâns la comisii că în ghettou sunt jefuiți de către populație și chiar de militari. Acest fapt este posibil, din cauză că jandarmii pe care îi are Prefectura Poliției sunt insuficienți. Împreună cu Maiorul Nicolicescu și Domnul Inspector Ciurea am ajuns la concluzia că este absolut necesar ca Guvernământul să mai dea 2 Comp. Jandarmi care să fie întrebuințați numai la ghettou. 5. În gara SORTIROVOCINAIA, evreii sunt îmbarcați în vagoane închise de marfă, germane. Sunt transportați până la Berezowka, iar de acolo pe

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
care a avut darul să irite opinia publică românească). Munca pentru interesul obștesc nu trebue să degradeze pe nimeni. Ostașii de toate gradele își fac șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la Președinția Consiliului de Miniștri pentru a se lua măsurile expuse mai sus, prin cari: Sperăm că se va calma opinia publică românească; Se vor crea și fondurile necesare pentru mărirea cotelor de ajutorare a familiilor

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
că Duminică 11 Aprilie a.c., s'a servit tocană de carne cu sos de tomate, iar Marți 13 Aprilie, chifteluțe de carne. În fiecare dimineață se dă lapte; b/. Cabinet medical și farmacie. Evreii din ghettou fac regulat baie. În concluzie, ghettoul este foarte bine organizat, iar evreii sunt foarte mulțumiți. Ar fi cazul, deoarece atelierele au foarte mult de lucru, să se mărească numărul evreilor meseriași, iar Comandamentul Militar se opune pentru rațiuni de ordin tactic. II/. BALTA. În acest

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
pentru că astăzi încă nu este în situația de a răspunde precis, care este activitatea de muncă obligatorie fie în natură sau în bani a tuturor evreilor ce domiciliază pe raza Municipiului București sau îi are înscriși la registrele speciale. În concluzie la capitolul "Introducere" trebuie remarcat următoarele: Chestiunea evreiască a fost soluționată treptat și descusut fără coordonare între autorii D.L. arătate mai sus. Totul s'a făcut repede, fără o pregătire temeinică și fără a se lua avizul executanților acestor D.L.

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
mai țineau evreii la munca obligatorie și situațiile nominale ale acestora, dar fără rezultat, ordinul fiind executat numai de o parte din aceste Instituțiuni / Anexat tabel/1031. În această privință s'a dat și comunicate prin presă și radio. ÎN CONCLUZIE "Haosul evidenței evreilor" se datorește următoarelor fapte: 1. Repartizărilor făcute la începutul lunei August 1941 de Min. Af. Interne, prin Pref. Pol. Capitalei, a evreilor în detașamentele exterioare /prezentăm registrul întocmit la Pref. Pol. Capitalei/ și a premilitarilor evrei luați

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
aplicare a planului de lucru ordonat de M.St.M. Se anexează tabelele înaintate C. 2 T. și No. 202.524 din 19 Mai 19421033, No. 205.602 din 4 Iunie 19421034 și 205.602 din 17 Iunie 19421035. ÎN CONCLUZIE: Cei 2805 meseriași evrei nu sunt disponibili. Nu ni s'a ordonat până acum niciodată ca atât meseriașii cât și muncitorii manuali să fie repartizați la o singură unitate sau un singur detașament local, de unde să fie luați la nevoie

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de evrei care posedă ordine de rechiziție la Instituțiile militarizate și cuprinse în planul de mobilizare teritorială pe anul 1941-1942 și care au fost prelungite pe 1942-43 până la 1 Iulie 1942 conf. ord. M.St.M. 88.929/19421042. În concluzie, reiese că și la scutirile de muncă obligatorie se constată aceeași lipsă de coordonare și unitate de conducere pe care am relevat-o la concluziile capitolelor anterioare, cu adăugarea că rău s'a procedat la acordarea scutirilor date de Comisia

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
pe 1942-43 până la 1 Iulie 1942 conf. ord. M.St.M. 88.929/19421042. În concluzie, reiese că și la scutirile de muncă obligatorie se constată aceeași lipsă de coordonare și unitate de conducere pe care am relevat-o la concluziile capitolelor anterioare, cu adăugarea că rău s'a procedat la acordarea scutirilor date de Comisia Centrală de Rev. a Evreilor, fără ca un delegat al C.R.B. să nu fi luat parte fără vreo altă însărcinare decât aceia de a interveni cu

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
face, totul va fi fără rezultat, pentru că numai așa se va putea ajunge la soluția practică pe care o căutăm de atâta timp. Această soluție s'a practicat și se practică astăzi în Germania. Exemplul dat prin aliniatul 5 din "Concluziile" Capitolului a. este foarte edificator și el îmbracă toată problema evreiască, scutind toate Autoritățile Române de o muncă continuă și cu rezultate aproape întotdeauna minime. Dacă organul de conducere al Evreilor din România nu pune la dispoziție mâna de lucru

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
bănuit evreu pune concluziuni că este sau nu evreu ? 5. Criteriile după care cineva trebue considerat evreu și expuse în legile 1090 din 16 Decembrie 19411182 și legea 344 din 30 Aprilie 19421183 sunt suficiente pentru a putea ajunge la concluziile cari ni se cer în aceste chestiuni ? 6. Împușcarea evreilor să se facă prin sentință judecătorească sau prin act de Comand. Militar ? Raportul cerut va constitui un element de apreciere pentru subsemnatul din punct de vedere al technicei juridice și

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
stat. (Puterea legiuitoare nu poate acumula și puterea judecătorească). 5. Criteriile după care cineva trebuie considerat evreu și expuse în legile 1090 din 16 Decembrie 19411188 și legea 344 din 30 Aprilie 19421189, sunt suficiente pentru a putea ajunge la concluziile cari ni se cer în această chestiune ? Legile din 16 Decembrie 1941 și 30 Aprilie 1942 au fost edictate numai pentru România, ele neavând aplicațiune și în Transnistria unde avem o situațiune specială în ceeace privește pe evrei. În acest

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
vină evidentă. Probabil că se va primi și confirmarea scrisă a acestei hotărâri, dacă nu cumva Domnul Mareșal a înțeles că această chestiune a fost vizată prin ordinul verbal dat Domnului General Subșef în ziua de 22.X.19421327. * * * V. CONCLUZII: Dorința Domnului Mareșal cât și imperativul timpurilor de astăzi când lipsa specialiștilor cât și a muncitorilor necalificați se resimte mult a fost ca munca obligatorie depusă de evrei să fie depusă cu toată seriozitatea. Marea majoritate a evreilor încearcă prin

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]