73,403 matches
-
Tudorel Urian Dacă, înainte de 1989, Șerban Foarță era un poet mai degrabă discret, ale cărui cărți de poezie, destul de parcimonioase ca număr, îl transformaseră într-un reper pentru prieteni și pentru un cerc destul de îngust de inițiați, astăzi a devenit, probabil, cel mai vizibil autor român de poezie. După
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
probabil, cel mai vizibil autor român de poezie. După căderea comunismului, numărul volumelor sale de versuri s-a dublat, antologii consistente din lirica sa au fost publicate de către editurile cele mai prestigioase, dicționarele literare îl consemnează ca pe unul dintre poeții fundamentali ai timpului prezent, premiile nu îl (mai) ocolesc, a devenit o prezență constantă în paginile revistelor literare (prin propriile colaborări, dar și prin multitudinea de articole care îi analizează opera, tot mai multe dintre ele scrise de oameni foarte
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
de schimbări survenite în canonul literaturii române după căderea comunismului, cazul Șerban Foarță este, cu siguranță, unul de discutat. Nu atît prin mutațiile survenite la nivelul scrisului său, cît la cel al vizibilității acestuia și al rezonanței pe care numele poetului o produce în viața literară. Orfevru al versului, Șerban Foarță a demonstrat în ultimii ani că poate transforma în delicate bijuterii poetice orice, la rigoare și o gură de canal. A pus pe versuri articolele din rubricile de fapt divers
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
printre gene. Provocarea pe care o presupune săptămînalul exercițiu al scrierii unui poem este dublată în acest caz de restricțiile prozodice pe care le impune tipărirea acestuia în spațiul ce îi este alocat: o coloană de gazetă. Ceea ce pentru majoritatea poeților ar fi fost o probă imposibil de trecut nu este pentru Șerban Foarță decît un bun prilej de a-și testa capacitata de a realiza filigrane poetice. Explică, în stilu-i inimitabil, autorul, în Nota din deschiderea volumului: Cît despre îngustimea
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
lui Procustť nu-i atît o probă de masochism, cît una de ingeniozitate". Tematic, poemele se adaptează specificului unei rubrici la un ,săptămînal de tranziție". Lumea lui Șerban Foarță din acest volum nu are nimic din arealul tradițional al unui poet. De voie, de nevoie, poemele se adaptează problematicii tranziției, sînt reflexe ale dezbaterilor din mass-media și ale tendințelor lingvistice și comportamentale care tind să răvășească societatea românească. Poemele lui Șerban Foarță țin pasul cu vremea, nu scapă nimic din ceea ce
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
luate cu penseta și așezate cu delicatețe în montura unor bijuterii poetice marca Șerban Foarță. Inclusiv unui celebru eseu de politologie aparținîndu-i lui Adam Michnik (Griul este frumos) și chiar unei anchete a revistei ,Dilema veche" vizînd preferințele sale culinare, poetul nu ezită să le răspundă în versuri. Spiritul ludic, specific liricii lui Șerban Foarță, iese cu asupra de măsură la suprafață în babilonul lexical care caracterizează lumea românească a tranziției. Pentru că tranziția este epoca în care acquis-ul rimează cu rachiul
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
al acestui volum, sînt convins că poemele dedicate unor colegi de la ,Dilema veche" (Cezar-Paul Bădescu, Radu Cosașu, Mircea Vasilescu) sau cel dedicat lui Pavel Șușară comunică, într-un fel sau altul, cu texte ale acestora, sînt rodul unei complicități între poet și textele respectivilor autori, referințe fără de care înțelegerea lor ar fi incompletă. Rimelări este unul dintre acele volume de Șerban Foarță, scrise parcă în joacă, în care cuvintele cele mai comune își dau întîlnire cu vocabulele savante, iar banala
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
Gheorghe Grigurcu Punctul de pornire al amplei cercetări pe care Ștefan Melancu (născut în 1958 în Albeni, Gorj) o dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
neglija observația, plină de bun simț, a lui G. Călinescu: "A vorbi de proza lui Arghezi este o improprietate, iar a întemeia judecăți literare pe această lărgire a vorbelor, un lucru injust. T. Arghezi nu este un prozator, ci un poet care coboară cu toate aripile lirice în cronică"? Să admitem totuși că adevărul se află undeva la mijloc, fapt ce ne-ar scuti de opțiunea cu iz școlăresc pentru una din extreme. Se cuvine reținută și părerea lui Alexandru George
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu) constituie exercițiul acestei furori destructive, neîngrădite de nimic, în care negația corespunde afirmării de sine. O "construcție" a subiectului à rebours. Îndreptat spre "cuvintele adormite", pentru a trezi în ele "văpăile avîntate", poetul se mărturisește peremptoriu: "Stilizată, violența se prezintă, în artă și literatură, ca piatră constructivă". Violența argheziană are și un vector "tehnic", pe care exegetul îl relevă prin prisma unei lucrări a lui Marc Angenot, la care se referă adesea, Le
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
critici ca Marin Mincu, Octavian Soviany, Al. Cistelecan și alți câțiva (nu mulți) de a se fi bătut pentru impunerea celei mai noi mișcări lirice; și al unor edituri precum Vinea ori Polirom de a fi publicat o sumă de poeți și prozatori de mare viitor. Într-o epocă post-postmodernă în care combustia literară și existențială e mult mai rapidă, acest viitor deja a venit. Panoramând scena actualității literare, observăm o progresivă evidențiere valorică și promoțională a ,milenariștilor", ieșiți din underground
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
e vorba numai despre o bună mediatizare. Încercând să realizez un clasament al celor mai semnificative volume de poezie apărute în 2005, am constatat că grosul ,intrărilor" era dat de autori afirmați după 1989 și cu precădere în ultimii ani. Poeții din generațiile anterioare, majoritatea, tăcând sau ratând editorial. Există însă și un risc în această accelerată, bruscă maturizare. Așteptările create prin debutul în volum pot fi contrariate de a doua carte, întotdeauna mai dificilă decât prima. Debutantul, când are cu
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
realul, dar mizând pe literaturizarea lui. Tocmai ceea ce dădea farmec și substanță poemelor (ingenuitatea lirică, prospețimea senzațiilor, notația abruptă) intră acum într-un proiect ficțional pentru care Elena Vlădăreanu nu are nici chemare, nici resurse. Autoarea face parte din eșalonul poeților de pur talent, fără cerebralitatea discursului și alte complicații textuale. Locul ei firesc e alături de Marius Ianuș și Domnica Drumea, nu lângă Claudiu Komartin și Răzvan }upa, creatori cu cap teoretic dublându-și fiecare volum cu o poetică subiacentă ori
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
mandate complete, de patru ani. Pe lângă ei, parlamentarii în totalitatea lor, șefii camerelor și ai comisiilor parlamentare, prefecții și președinții de consilii județene, directorii de mari întreprinderi para-comuniste, serviciile secrete, țuterii politici din presa scrisă și vorbită, gorniștii din categoria poeților de curte comuniști reșapați în lideri spirituali ai nației,înaltul cler. N-am să uit, firește, poporul însuși. Teama de schimbare, frica de risc, acceptarea unei promiscui conviețuiri cu trecutul, complacereaîntr-o mentalitate sinucigașă, ilustrată de faimoasele exemple de gândire capitulativă
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
curețe grajdurile la Uniune! - trimitere la legendarele grajduri ale lui Augias curățate de Hercule și o aluzie clară la o presupusă stare inconvenabilă a Uniunii. Lângă mine, în dreapta, se afla confratele Octavian Paler. În spate, un pic mai departe, tânărul poet cu plete mari, atât de promițător, M. Dinescu din Slobozia. Într-o clipită, mi-am zis în gând Țoiule, dacă te aleseră, fă și tu ceva, ca să arăți măcar că nu s-au înșelat... Așa că m-am ridicat brusc în picioare
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
fost chiar Al. T. Stamatiad. Sunt mai mult decât interesante scrisorile, unele dintre ele, pentru cât omenesc aduc la suprafață, citindu-le. Afecțiunea și admirația exprimate de dirigintele Oficiului de Telefoane din Roman, care se întâmplă să fie și el poet, asigurarea lui F. Aderca, la un semnal de alarmă al lui Stamatiad, că volumele și "petiția" vor fi înaintate Comisiei de premiere a S.S.R., verva mâniei spontane a acestuia, descrisă de Corneliu Belciugățeanu cu aceeași lipsă de menajamente de care
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
F. Aderca, la un semnal de alarmă al lui Stamatiad, că volumele și "petiția" vor fi înaintate Comisiei de premiere a S.S.R., verva mâniei spontane a acestuia, descrisă de Corneliu Belciugățeanu cu aceeași lipsă de menajamente de care dăduse și poetul dovadă, când își simțise exploatată bunăvoința de moment a ascultării câtorva versuri. Prima constatare "cu stupoare" a lui Mihai Apostol în, ceea ce eu consider cuvânt înainte al volumului, este că "viața poetului nu este prea cunoscută". E adevărat că, exceptând
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
aceeași lipsă de menajamente de care dăduse și poetul dovadă, când își simțise exploatată bunăvoința de moment a ascultării câtorva versuri. Prima constatare "cu stupoare" a lui Mihai Apostol în, ceea ce eu consider cuvânt înainte al volumului, este că "viața poetului nu este prea cunoscută". E adevărat că, exceptând monografia semnată de Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, apărută la "Cultura Românească" în 1937, alte studii extinse nu există. Dar despre om, despre chipul, atitudinea, comportamentul acestuia s-a scris
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
mai semnalez, nici măcar pentru titlu ori nume, deoarece observațiile se repetă în tonalități diferite. Critica prezintă trăsături asemănătoare, individuală rămâne exprimarea lor. Rețin doar frumosul citat din Alexandru Teodor Maria Stamatiad, articol, el însuși bun de citat în întregime, despre "poetul cu nume lung ca un șirag de mărgăritare negre", despre "poetul-cavaler", datorat lui Felix Aderca, atunci când îl privește din perspectiva "splendidei generații". După cum, mai rețin sensibilizarea lui Vladimir Streinu față de traducătorul, cucerit muzical de feeria extremului Orient, și de fanteziile
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
referitoare la Rimbaud: "bateau rose", în loc de "bateau ivre". Baremi, în ceea ce mă privește, nu-l știu sensibil pe Rimbaud la paleta coloristică, și nici istoriile literare franceze, consultate, nu mă încurajează în a accepta îmbogățirea sumarului volumului de poezie al poetului francez. În privința contribuției la cunoașterea lui Baudelaire a "regretatei noastre colege, Liliana Țopa", am bucuria să contribui la ștergerea acestei amărăciuni existențiale a domnului Mihai Apostol, asigurându-l că, atât colega domniei-sale, cât și a mea, poartă numele lui Sorin
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Mocan, Titu Toncian, Bogdan Vlăduță etc. Literatura și arta plastică sînt, așadar, principii constitutive și forțe generatoare, ele dau măsura unui proiect general și anvergura unei aspirații culturale, dar nucleul revistei îl constituie doi mari artiști ai ultimelor decenii, un poet și un sculptor, adică Ioan Alexandru și Vasile Gorduz. Despre această întîlnire, deloc întîmplătoare, am scris cu un alt prilej, într-un text care ar fi trebuit să apară chiar în revista Grai, însă în economia proiectului este mai puțin
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
care se îmbogățește pe măsură ce se restrînge și o plajă de investigație care determină aproape organic natura materială a revistei, expresia și corporalitatea ei. De fapt performanța grafică a Grai-ului se naște tocmai din această glosare infinită pe marginea existenței Poetului, a întrupării sale în viziunea Sculptorului și a lumii pe care amîndoi o generează și o dezvăluie. Dar cum la început a fost Cuvîntul, iar Ioan Alexandru și-a făcut din Logos o obsesie a creației și un partener absolut
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
și a lumii pe care amîndoi o generează și o dezvăluie. Dar cum la început a fost Cuvîntul, iar Ioan Alexandru și-a făcut din Logos o obsesie a creației și un partener absolut în ordine spirituală, traseul pămîntesc al poetului și ritmurile creației sale mișcă întregul mecanism al mesajului și al arhitecturii revistei. Centru absolut al acestei lumi de hîrtie, de imagini și de iluzii, Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
o obsesie a creației și un partener absolut în ordine spirituală, traseul pămîntesc al poetului și ritmurile creației sale mișcă întregul mecanism al mesajului și al arhitecturii revistei. Centru absolut al acestei lumi de hîrtie, de imagini și de iluzii, Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea documentară ca argument al trecerii prin lume, textul
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]