74,442 matches
-
națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX. Concluzii / 554 Bibliografie / 564 Index / 591 PREFAȚĂ Contactele românilor cu Lumea Nouă1 sînt mai vechi decît aprilie 1859, moment în care Henry T. Romertze era acreditat în Principatele Unite, în calitate de consul al SUA; sau în 1880, an în care președintele R.B.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și marile puteri, deosebiri reale ce izvorau din neconcordanța existentă între situația lor juridică și cea de fapt, și altele. Reuniunile diplomatice au scos în evidență neînțelegerile dintre marile puteri. Pentru Uniunea Sovietică, Conferința trebuie să se mulțumească cu ratificarea concluziilor celor mari. Byrnes, Bidault și Bevin înțelegeau, dimpotrivă, să se accepte amendamentele. La Paris, în general, s-a putut observa o puternică tendință de reducere a participării statelor mici și mijlocii la problemele păcii, conferința reliefînd dorința marilor puteri de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință la aprofundarea raporturilor între cea mai mare parte a lumii SUA și România, o țară mică aflată de secole în "calea răutăților". Judecățile și concluziile celor doi autori, interesante și cîteodată surprinzătoare, asupra relațiilor SUA cu un "rebel" al fostei lumi comuniste, rămîn ca un punct de reper pentru istoriografia problemei numai în măsura în care anumite informații țin numai de domeniul legilor istoriei și mai puțin de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în care arăta că sovieticii aveau să domine Balcanii, așa cum Statele Unite dominau cele două Americi. Uniunea Sovietică trebuia să-și întărească puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are nici un rost să se mai convoace alte ședințe. Efim Gurvici, șeful echipei sovietice de negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întîlnit cu regele Mihai, cu membri de frunte ai guvernului Groza, membri ai partidelor de opoziție și persoane din Ministerul de Externe. Ethridge i-a trimis lui Byrnes un raport de 27 de pagini 293. Acesta relua "amănunțit, faptele și concluziile trimise... Departamentului". Ethridge era convins că guvernul Groza nu este cîtuși de puțin reprezentativ și că cele două partide care reprezentau, într-adevăr, majoritatea, cel Național-Țărănesc și cel Național-Liberal nu numai că nu au nici o putere, dar liderii lor sînt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majoritatea, cel Național-Țărănesc și cel Național-Liberal nu numai că nu au nici o putere, dar liderii lor sînt hărțuiți în mod constant 294. În raport se susținea că guvernul Groza este dominat de Partidul Comunist, aflat sub controlul Moscovei. Ethridge trăgea concluzia că "judecînd după experiențele din trecut, e clar că aplicarea unor măsuri fără alegeri libere, ca de pildă lărgirea bazei guvernului actual prin restructurări ale Cabinetului, retragerea trupelor sovietice de ocupație etc. nu ar oferi o garanție sigură a modificării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o resimțiseră cei de la Departamentul de Stat cînd Byrnes le pusese la îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Național-Țărănesc. Molotov ripostă că regimul Groza are deja reprezentanți din ambele partide. Mai mult decît atît, el le-a amintit colegilor săi că, prin acordul de la Yalta, națiunilor suverane li se permitea să-și rezolve singure treburile interne. În concluzie, ministrul sovietic arătă cît de ciudat i se părea că "Statele Unite au adoptat o altă atitudine față de Grecia decît față de Bulgaria și România, deși situația din prima țară este mult mai gravă"302. Neputîndu-l convinge pe Molotov, Byrnes ajunse la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Iuliu Maniu, care dovedea încălcarea cu bună știință a drepturilor civile și politice ale acuzaților. Guvernul intimidase martorii și, la o ultimă analiză, nu reușise să justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră condamnați inculpații. Schoenfeld a ajuns la concluzia că "drepturile omului și libertățile fundamentale" pe care acceptase Bucureștiul să le asigure la semnarea Tratatului de Pace nu există în România 408. În aceeași zi, britanicii au trimis o notă identică. Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din București s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai demult ca fiind "o comunistă extrem de înverșunată", care chiar "de la începutul mandatului ar fi profitat cu entuziasm nu de altceva decît de ocazia de a da o ripostă răsunătoare Statelor Unite". În nota trimisă celor de la Washington, acesta trăgea următoarea concluzie: "Nici nu vreau să mă gîndesc la posibilitățile propagandistice pe care le are ca femeie"411. În februarie, Schoenfeld arăta că Ana Pauker "nu cunoaște problemele caracteristice și nu este familiarizată cu datele de fond ale nici unui caz" de încălcare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Londra privea drepturile omului ca pe o chestiune "ideologică" și ezita să insiste asupra ei în virtutea faptului că ținea de tratat tocmai din cauza "slabelor perspective" de înfrîngere a opoziției sovietice 421. În aprilie 1948, Departamentul de Stat a ajuns la concluzia că nu poate sili România să-și îndeplinească obligațiile. Washingtonul, însă, s-a hotărît să nu renunțe la proteste, pentru a "condamna public încălcările" Tratatului. Această tactică avea să demonstreze că SUA își luau în serios obligațiile ce-i reveneau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani cu privire la procesul lui Maniu și îi descria pe acuzați ca pe niște "legionari, mari moșieri și mari industriași" care primiseră, fără îndoială, instrucțiuni de la Misiunea SUA din București. Condamnarea lor era "o lovitură pentru serviciile americane de contraspionaj". În concluzie, guvernul român considera mesajul american drept o încercare de amestec în treburile interne ale României 433. Pe 31 mai, Departamentul de Stat a mai trimis o notă diplomatică Bucureștiului. Întrucît România refuza să menționeze vreo măsură de remediere a violărilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o încercare de amestec în treburile interne ale României 433. Pe 31 mai, Departamentul de Stat a mai trimis o notă diplomatică Bucureștiului. Întrucît România refuza să menționeze vreo măsură de remediere a violărilor drepturilor omului, Washingtonul a ajuns la concluzia că există un "diferend" "privind interpretarea și aplicarea Tratatului". Și cum problema nu putuse fi rezolvată prin negocieri bilaterale, Statele Unite se hotărîseră să lase problema în competența reprezentanților britanici și sovietici din București, conform prevederilor Articolului 38 al Tratatului 434
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii asupra țărilor-satelit. Ruptura dintre Belgrad și Moscova i-a făcut, fără îndoială, pe cei din CSN să creadă că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor din estul Europei 498. Concluzia guvernului american era aceea că deocamdată, țelul său suprem, și anume crearea unei Europe de Est fără regimuri totalitare este irealizabil. În spiritul criticilor lui Pigott la adresa politicii Departamentului de Stat, CSN arăta că "democrația în sens occidental le este
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aplice acest sistem de control și după război, în special pentru articolele care erau fabricate în cantități reduse. Departamentul de Comerț a trecut aceste produse pe liste speciale 504. Extinderea Războiului Rece l-a făcut pe Truman să ajungă la concluzia că regimul comunist prinde cel mai bine acolo unde sînt lipsuri și sărăcie. Pentru a frîna această extindere, președintele l-a desemnat pe noul secretar de stat, George Marshall, să anunțe un program de reconstrucție economică, la ceremonia de acordare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din cele 163 de categorii interzise de către americani, iar Londra și Parisul au convenit să monitorizeze și celelalte articole 543. Pe 3 mai 1949, CSN a luat în discuție raportul lui Hoffman. După o scurtă dezbatere, Consiliul a ajuns la concluzia că era mai bine ca țările Programului de Reconstrucție Europeană (PRE) să folosească listele de exporturi A-F și nu pe cele americane 544. Acest anunț nu a avut, însă, efectul scontat asupra aliaților Americii. În afară de Marea Britanie și Franța, nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajutor în ceea ce privește interpretarea Articolului 38 al Tratatului de Pace cu România, referitor la soluționarea diferendelor. Așadar, organizația i-a cerut Curții de Justiție să interpreteze acest articol. La șase luni după aceea, pe 30 martie 1950, Curtea a ajuns la concluzia că exista, într-adevăr, o dispută între aliații occidentali și România și că trebuiau aplicate prevederile Articolului 38. România era deci obligată să-și numească un membru în comisia ce avea să soluționeze disputa 608. Bucureștiul contesta jurisdicția Curții Internaționale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statelor Unite. Aceasta însemna, fără îndoială, că securitatea militară era mai importantă pentru America decît refacerea economică a Europei de Est prin intermediul unui comerț constant între Est și Vest629. Prin acest document, cunoscut sub numele de Hotărîrea 347, CSN ajunsese la concluzia că Statele Unite trebuie să încerce, cu ocazia apropiatei întruniri a miniștrilor de Externe și a ședințelor comitetului NATO, să determine țările Europei Occidentale să adopte o strategie comercială "cît mai apropiată posibil de politica americană de îngrădire a exporturilor. CSN
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
De la Cannon la Battle Ca și în cazul CSN, interesul Congresului pentru sancțiunile comerciale lua noi proporții pe măsură ce prima pagină a ziarelor americane era invadată de articole despre luptele din Coreea. La începutul anului 1951, congresmenii conservatori au ajuns la concluzia că Administrația nu implementează Amendamentul Cannon. Pentru a rezolva această problemă, aceștia au înaintat Camerei Reprezentanților două proiecte de lege, H.R. 162 și H.R. 1939, ambele menite să interzică exportul de bunuri de consum din Statele Unite către Uniunea Sovietică, Europa de Est
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în octombrie 1951 și a emis două studii. Primul raport, intitulat CSN 135, cuprindea opt documente care se axau pe diverse aspecte ale pregătirii SUA în vederea unui atac sovietic. Al doilea raport, redenumit CSN 135/1, conținea o serie de concluzii, pe care Consiliul le-a acceptat pe 12 august 1952. În acest raport, sovieticii erau descriși ca fiind ostili lumii necomuniste, dar se sugera că ei nu ar ataca Occidentul decît dacă ar fi încredințați de iminența unui atac din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încetarea focului în Războiul din Coreea și noua ofensivă pacifistă a sovieticilor inițiată de Malenkov au creat premisele noii Viziuni 688. Și în sfîrșit, fără a minimaliza importanța Noii Viziuni, trebuie să recunoaștem că nu chiar totul era "nou". În concluzie, CSN 162/2 recomanda SUA să le creeze în continuare probleme sovieticilor, să le împiedice dezvoltarea economică și militară și să le îngreuneze controlul asupra țărilor-satelit, prin propagandă și acțiuni secrete. Noua politică americană pentru Europa de Est Washingtonul nu și-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Simplul fapt că fusese posibilă o astfel de revoltă încuraja credința Administrației americane că naționalismul mai dăinuie încă în Europa de Est. Însă, neputînd să influențeze cu nimic nici revolta și nici rapiditatea cu care sovieticii reinstaurau ordinea, Statele Unite au ajuns la concluzia că "acum desprinderea unui stat european important din Blocul Sovietic nu pare realizabilă decît cu acordul sovieticilor sau ca urmare a unui război"693. În vreme ce în CSN 58/2 titoismul era ridicat la rang de model, în CSN 174, experiența
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
jalnice" și ale unor "unelte josnice" ale fascismului ca fiind reprezentative pentru poporul român. Aproape toți membrii personalului Legației, începînd cu ambasadorul Burton Berry pînă la Robert Shea, secretar, erau catalogați drept spioni și "unelte ale ațîțătorilor de război"700. Concluzia acestui atac era aceea că felul în care se poartă americanii față de RPR relevă strădaniile lor de a-și aplica planurile de hegemonie mondială 701, folosind "tactici criminale de război". Bucureștiul a publicat o amplă recenzie a acestei cărți în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de secretari. Ceaușescu, un protejat al lui Gheorghiu-Dej, a candidat pentru postul de membru al Biroului Politic al PCUS, împreună cu Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne 811. Cu toate că acceptase conducerea colectivă a Moscovei, Gheorghiu-Dej nu voia să se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]