73,403 matches
-
din marii poeți ai lumii, "se întunecă" la puțin timp după împlinirea vîrstei de 32 de ani. Ce s-a întîmplat de fapt cu acest geniu german nu e definitiv clar nici astăzi, deși majoritatea specialiștilor înclină să creadă că poetul a suferit de o formă de schizofrenie. " Cazul" Hölderlin i-a preocupat de-a lungul timpului pe istoricii și criticii literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
să creadă că poetul a suferit de o formă de schizofrenie. " Cazul" Hölderlin i-a preocupat de-a lungul timpului pe istoricii și criticii literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață. Cronica unui geniu "nebun". Friedrich Hölderlin și apropiații săi, și a ordonat cronologic
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață. Cronica unui geniu "nebun". Friedrich Hölderlin și apropiații săi, și a ordonat cronologic prozele poetului de după 1802, mărturiile prietenilor și vizitatorilor lui, o întreagă corespondență adresată de cei care l-au găzduit și ocrotit familiei sale prea puțin simțitoare. Căci, în nenorocirea sa, Hölderlin a avut "noroc": o familie de oameni cumsecade l-a luat
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
luat în paza sa și a vegheat, cu respect și devotament, mai bine de treizeci și șase de ani, să nu-i lipsească nimic și să fie ferit de agresivitatea intolerantă a semenilor. Astfel, complicata și dureroasa poveste romantică a poetului s-a împletit cu un miracol de bunătate și înțelegere. Să fie o întîmplare? Ediția în limba română a volumului alcătuit de Alain Préaux, (tradusă de Irina Airinei, îngrijită de Hans Herbert Gruenwald și Adina Kenereș, cu o prefață de
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în curînd la Editura Compania. Din acest volum, publicăm în avanpremieră fragmente din mărturia lui Wilhelm Waiblinger (1804-1830), student la Teologie la Seminarul de la Tübingen, scriitor, autor al primei biografii a lui Friedrich Hölderlin, lucrare rezultată din observații personale asupra poetului pe care l-a cunoscut îndeaproape. Textul a fost scris în iarna 1827-1828. Ilustrațiile la text aparțin lui Mircia Dumitrescu și le-am preluat din volumele de opere ale lui Hölderlin, B.P.T., Ed. Minerva, 1977. De multă vreme mi-am
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
acea persoană, deși ea îi era adesea în preajmă. Hölderlin se încăpățîna să spună că nu avusese niciodată cinstea să o cunoască pe Maiestatea Sa[...]. Cînd intri în casa acestui nefericit, nu-ți vine să crezi că este locuința unui poet care hoinărea cu atîta plăcere împreună cu Platon de-a lungul Ilyssusului; dar casa nu e deloc urîtă, e locuința unui tîmplar înstărit, un om uimitor de învățat pentru starea lui, care poate să vorbească chiar despre Kant, Fichte, Schelling, Novalis
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Kant, Fichte, Schelling, Novalis, Tieck și alții. întrebi de camera Domnului Bibliotecar - așa îi place să fie numit în continuare - și ajungi la o ușiță. Auzi vorbă în cameră și crezi că e lume înăuntru. Bunul tîmplar spune însă că poetul e singur și vorbește, zi și noapte, cu sine însuși. Șovăi, pregeți să bați la ușă, te cuprinde neliniștea. în cele din urmă ciocănești și... se aude un puternic: "Intră!" Deschizi ușa și zărești în mijlocul camerei o figură uscățivă care
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
am arătat întotdeauna reticent cînd alții m-au rugat să-i duc la el. Totuși, mi se părea că e mai bine așa decît să-i las să meargă singuri la el. Căci un oaspete care sosea pe neașteptate la poetul însingurat, rupt de lume, îl tulbura prea tare, iar străinul nu știa cum să se descurce. Foarte curînd, Hölderlin începea să mulțumească pentru vizită și să facă plecăciuni, iar oaspetele făcea bine să se retragă. Nimeni nu stătea de altfel
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
nu-și putea duce pînă la capăt nici propriile idei, darămite să le urmărească pe ale altuia. Totuși, cu obișnuita-i curtenie, lăuda întotdeauna cartea nemăsurat de mult. Printre cărțile lui se află ode de Klopstock, Gleim, Kronegk și alți poeți vechi de acest gen. Citește adesea ode de Klopstock - pe acestea le alege în primul rînd. I-am spus în nenumărate rînduri că Hyperion fusese retipărit și că Uhland și Schwab făceau o culegere din poeziile lui. Dar singurul răspuns
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
spus: "M-ați mai întrebat, domnule baron" și, într-adevăr, mi-am amintit că-i pusesem aceeași întrebare cu cîteva luni înainte. Tot așa, îi recunoștea pe toți cei pe care îi văzuse deja. N-a uitat niciodată că sînt poet și m-a întrebat în nenumărate rînduri ce am scris și dacă am fost vrednic. Totodată, adăuga uneori: "Eu, domnul meu, nu mai port același nume, acum mă cheamă Killalusimeno. Oui, Maiestatea Voastră, spuneți așa, numiți-mă așa. N-o să
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
acasă. A trebuit să vină un urmaș al marelui folclorist oltean Brăiloiu, trăitor în Occident, să cumpere manuscrisele și să le trimită Academiei Române. Guvernul României, Ministerul Culturii și Cultelor, nici n-au participat la licitație. Recent, urmașii unui politician și poet, adulat de unii, contestat de alții, au scos la licitație steagul unei legiuni moțești a lui Avram Iancu, pentru că tatăl familiei a murit, pentru că soția și fratele lui au nevoie de un ban pentru a-și ține viața.Steagul e
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
de imperii născute aproape, dar noi aici am fost, și-om fi cât ne-or păzi simbolurile noastre vechi, printre care este și acest steag al moților liberi din Apusenii vechilor aurari daci. Prietenul meu bun, plecat în altă lume, poetul Mircea Micu, autor al unei piese de teatru și al unei cărți despre Craiul Moților, îmi povestea întâmplarea simbolică a unei călătorii în Apuseni, când, întrebându-l pe un copil de țăran: „Tu știi cine e președintele României?”, acela i-
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
„Basarabia va supraviețui atât timp cât o vom iubi până la lacrimi!”. Cu aceste cuvinte memorabile, care aparțin poetului Grigore Vieru, se deschid cele 656 de pagini ale unui volum cu un conținut incitant, apărut de curând în spațiul publicistic românesc. Este vorba despre lucrarea „Basarabia și destinul ei secret. Mărturii și documente istorice”, editată de „Grup Media Litera
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de Geologie al Universității
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
Vasile Alecsandri (1821-1890). După alegerea și la București, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești, dubla alegere trebuia susținută ardent și confirmată printr-un lobby de succes la nivelul marilor puteri europene. Poetul Alecsandri a fost mandatat să susțină interesele României în Franța, Sardinia și Anglia. Misiunea nu era una ușoară, în special în cel din urmă caz, și în plus, în acele timpuri, cheltuielile menținerii unei Ambasade reveneau diplomaților, nu statului. „Eu
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
reveneau diplomaților, nu statului. „Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc.”, scria poetul două decenii mai târziu, după ce slujise cu aplomb diplomația românească, în special în capitala Franței, unde a obținut recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza și de unde a lucrat cu folos pentru același lucru și în cazul Angliei, precum și al italienilor
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
și plastice, a acestora. Astăzi, lucrările lui Brâncuși sunt gloria și onoarea marilor muzee americane ca „Metropolitan Museum” New York, „Guggenheim Gallery” ori „Paul Getty Foundation”, Los Angeles. Recunoașterea mondială a lui Constantin Brâncuși, consfințită de un celebru articol al marelui poet american Ezra Pound, a dus, printre altele, la ridicarea cotei financiare a lucrărilor sale. Asta nu l-a împiedicat pe marele artist să lucreze pentru neamul și țara sa. Complexul de la Târgu Jiu, dedicat sutelor de mii de morți ai
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
regiunea Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi în cadrul procesului de implementare a Legii privind decomunizarea. Potrivit unei dispoziții a Consiliului local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru - istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări științifice și patriot al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
orașul este un focar activ de mișcări populare, culminând cu răscoala condusă de Étienne Marcel împotriva Delfinului Franței, revenind abia în 1436 sub autoritatea dinastiei de Valois; în sec. XV, emblema acestei condiții marginale și contestatare a Parisului rămâne marele poet François Villon, tâlhar, poate chiar asasin și în același timp un geniu creator care deschide căi nebănuite poeziei franceze. În vremea regelui Francisc I, în sec. XVI, Parisul redevine capitala regatului, așa cum e și azi capitala Republicii. Orașul participă cu
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Familia regală, cu deosebire generația mai tânără, are vile aspectuoase în stil oriental, a căror perlă rămâne, indiscutabil, palatul Reginei Maria de la Balcic. Despre acesta și despre locurile atât de iubite nu doar de Regină, ci și de numeroșii pictori, poeți și visători de toate obediențele care îl populează în anii `20-`30 ai secolului trecut, colegul și prietenul Lucian Boia a publicat recent o fermecătoare monografie, „Balcic. Micul paradis al României Mari”, (ed. Humanitas, București, 2014). Îi las lui Boia
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
acțiuni memorabile pentru afirmarea identității naționale și dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în incinta școlii din comuna Stănești (raionul Hliboca, regiunea Cernăuți) și dezvelirea în aceeași localitate a bustului poetului Vasile Posteucă, originar din partea locului, sculpură realizată și donată comunității locale de Consiliul județean Alba, din România.În aceleași zile a avut loc și un eveniment remarcabil în această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
O paradă a costumului popular românesc avea să prefațeze inaugurarea clădirii în care a început să funcționeze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a comunității românilor bucovineni, mai precis a unuia
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe unde radio și emisiuni în limba română. Între oamenii de știință și cultură din spațiul suedez menționăm pe istoricul Sava I. Gârleanu, poetul Ion Miloș, pictorița E. Podoleanu, scriitoarea Gabriela Melinescu etc. În strânsă legatură cu cei din Suedia sunt vecinii lor din Finlanda, cel puțin o mie de români stabiliți în ultima vreme, mai ales în orașele Helsinki, Turku, Tampere. Mulți dintre
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]