74,442 matches
-
plus". Ceaușescu a insistat asupra faptului că sistemul cultelor instituționalizate funcționa bine și că "nu trebuie să se amestece alte guverne în această problemă internă"2267. Un alt subiect major de discuție a fost economia românească. Președintele român a tras concluzia că nu numai criza mondială, dar și Bucureștiul însuși contribuise la propriile datorii. Guvernul permisese prea multor întreprinderi să împrumute de la creditori străini. Întîlnirile ulterioare cu Andrei și cu ministrul Comerțului Exterior, Vasile Pungan, nu au îndepărtat temerile Congresului privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o creștere cu 60% a productivității muncii față de ultimul plan2288. În cadrul bilanțului dezvoltării economice a României din ultimii ani, în fruntea realizărilor economice au fost amintite reducerea datoriilor externe și deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră, promisă de peste un deceniu. În concluzie, Congresul a stabilit că pînă în anul 2000, România va deveni o țară industrial-agrară, multilateral dezvoltată, care va ajunge prin productivitatea ei, în rîndul țărilor dezvoltate ale lumii 2289. Pentru a pune în practică noul plan cincinal, România trebuia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chiar Bucureștiul. Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu vă place cum e acum, luați-ne "Clauza națiunii celei mai favorizate". Atunci nu veți mai avea nici ceea ce aveți acum"2355. Reprezentanții guvernamentali au ajuns la concluzia că represiunile interne practicate în ultimul timp în România sînt "deplorabile"2356. Cu toate acestea, secretarul adjunct de stat, Mark Palmer, era de părere că, pentru o țară comunistă, România nu are un comportament exagerat. El compara practicile religioase românești
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o vînzare importantă de turbine energetice pentru programul energetic nuclear al României, vînzare care ar fi creat cam o mie de locuri noi de muncă și ar fi dat de lucru altor șase mii dintre muncitorii deja angajați 2362. În concluzie, suspendarea temporară nu era viabilă, pentru americani, din punct de vedere economic. Culmea este că, la doi ani după aceea, România a preferat să pună capăt statutului comercial privilegiat pe care i-l datora Americii decît să accepte o suspendare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost senatorul Pressler, coautor al moțiunii Spiritul Senatului, din martie 1986, care solicita României să-și îmbunătățească practicile privind drepturile omului. Pressler tocmai se întorsese de la o întrevedere pe care o avusese cu Ceaușescu, la București 2403. Senatorul ajunsese la concluzia că Amendamentul Jackson-Vanik nu se referă decît la emigrare. Extrapolarea lui la drepturile omului ar fi fost "nu numai periculoasă, dar și realmente inutilă în ceea ce privește relațiile cu Blocul Sovietic". Ca urmare, acei reprezentanți ai legislativului care voiau să anuleze sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
treburile interne ale României 2436. Astfel, în scurt timp, între Ungaria și România s-a instituit o relație de tip "dinte pentru dinte". În februarie 1987, Ceaușescu a convocat o întrunire a Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană. Concluzia tuturor delegaților a fost aceea că în România nu există nici o problemă de naționalitate 2437. Ceaușescu a acuzat conducerea de la Budapesta de falsificarea istoriei Transilvaniei și de promovarea unor concepte specifice epocii naziste 2438. La cîteva zile după aceea, delegatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai favorizate"". Președintele era cît se poate de conștient de îngrijorarea Congresului și reflectase în mod serios la votul prin care Camera optase pentru suspendarea Clauzei. Pentru a lua această decizie, el a făcut un raționament și a ajuns la concluzia că nu poate "pune capăt Clauzei cu conștiința împăcată, deocamdată"2459. Dat fiind că-i susținea din toată inima pe Smith, Hall și Wolf, președintele Comisiei, Gus Yatron, le-a îngăduit celor trei congresmeni să rămînă în sală, pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
facă un studiu independent, privind situația drepturilor omului din România 2497. Ceaușescu a refuzat să-i primească pe congresmeni. Nu voia să dea ochii cu doi dintre principalii vinovați de deteriorarea relațiilor româno-americane. Mai mult decît atît, Ceaușescu ajunsese la concluzia că menținerea Clauzei nu compensează bătaia de cap pricinuită de încercările SUA de a se amesteca în afacerile interne ale României. El a transmis acest mesaj la o întrevedere pe care au avut-o cei doi congresmeni cu Ioan Totu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privațiuni grave..."2504. Din modul în care îl tratase Ceaușescu pe Whitehead se vedea clar că prelungirea Clauzei nu merita eforturile pe care le solicita America. Privind Clauza din punctul de vedere al României, fostul ambasador Aggrey a ajuns la concluzia că aceasta însemna "evrei, unguri și creștini"2505. La începutul lunii septembrie 1985, reprezentanții români au declarat ziarului "New York Times" că "ceea ce putem accepta... pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate" are o limită"2506. Ceaușescu știa că proiectul legii comerciale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de conducerea de la București. Dacă se vor desfășura alegeri libere și noul guvern va promova un spirit de toleranță religioasă și etnică, Bucureștiul și Washingtonul ar putea intra într-o epocă "de aur" a relațiilor diplomatice și comerciale. CAPITOLUL XX Concluzii Trebuie precizat că pentru a înțelege relațiile româno-americane din ultimii cincizeci de ani și mai bine, trebuie să avem în vedere două raporturi: cel între București și Washington și cel dintre Washington și multe alte țări. În timpul celui de-al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 1, 8 decembrie 1949, CSN nr. 49, cutia 207, ședințele CSN 48-55, dosarele secretarului președintelui, Biblioteca HST 498 Ibidem 499 Ibidem, p. 9 500 Ibidem 501 Ibidem, p. 10 502 Ibidem, p. 11 503 FRUS, 1949, V nu cuprinde concluziile și hotărîrile CSN 58/2, întrucît acestea erau secrete la data publicării. Vezi CSN nr. 49, citat mai sus, de la nr. 131 pînă la 136. 504Philip J. Funigiello, American-Soviet Trade in the Cold War, University of North Carolina Press, Chapel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezidențiale Nixon 1336 Ibidem, p. 4 1337 Szulc, The Illusion of Peace, p. 133 1338 Interviu acordat autorului de către H.R. Haldeman, 11 noiembrie 1987; Interviu acordat autorului de John Ehrlichman, 11 noiembrie 1987. Mai tîrziu, reprezentanții guvernului american au tras concluzia că Nixon îi promisese " Clauza națiunii celei mai favorizate" lui Ceaușescu, dar nu există dovezi care să certifice aceasta, Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Audieri la Comitetul de Mijloace și Resurse, Reforma comercială, al 93-lea Congres, sesiunea întîi, 1973, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1922 Connor, Dissent in Eastern Europe: A New Coalition?, "Problems of Communism", 1980, p. 11 1923 Structura etnică a Transilvaniei fusese în atenția diplomaților americani încă din 1944. Într-un raport din luna septembrie a acelui an se ajunsese la concluzia că, avînd în vedere structura etnică tripartită români, unguri și sași regiunea ar fi trebuit să-și capete independența (Raport despre Transilvania, 12 septembrie 1944, 4 p., dosarul Cedarea României, cutia 3, documentele Harry Howard, Biblioteca HST). 1924 The Hungarian
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Amendamentul Jackson-Vanik Un acord comercial româno-american și ,, Clauza națiunii celei mai favorizate" Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 Ostaticii, mereu ostatici Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului Pierderea ,,Clauzei națiunii celei mai favorizate" Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 Concluzii Bibliografie Indice de nume
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dintre glandele limfatice care ajută la producerea de celule sanguine și la eliminarea infecțiilor. Este o glandă oarecum surprinzătoare, pentru că activitatea ei este foarte intensă în perioada copilăriei. La adolescență, timusul începe să scadă în dimensiuni. Cercetătorii au ajuns la concluzia că timusul ajută la producerea unor celule numite limfocitele T, un tip de globule albe care au un rol foarte important pentru imunitatea organismului, ajutându-ne să luptăm cu infecțiile. Dacă timusul nu funcționează normal, organismul este foarte expus îmbolnăvirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
crampele. Cel mai bine ar fi să începeți masajul acestor zone cu o săptămână înainte de menstruație și să continuați tratamentul inclusiv în primele trei zile ale ciclului, pentru a preveni eventualele probleme menstruale. Un raport publicat în Obstretics & Gynecology prezintă concluzii foarte interesante pentru cei care suferă de sindromul premenstrual. Terry Oleson și William Flocco au condus un studiu clinic, pentru a vedea dacă reflexologia aplicată în zona palmelor, a tălpilor și a urechilor este într-adevăr eficientă în cazul sindromului
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se bazează pe ceea ce am putea numi "ontologie textuală", întrucât autorii emit o afirmație radicală: "fără discurs nu există realitate socială" (p. 2). Această ultimă declarație sentențioasă este criticabilă întrucât supralicitează excesiv rolul discursului în lumea socială, alunecând în absurda concluzie a lui J. Derrida cum că "totul este text". Luată literalmente, afirmația lui Derrida este în mod evident absurdă; înțeleasă ca metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]