73,403 matches
-
și una coerentă, urmând un crez. Este crezul în puterea bunului simț, cel care în momente de cumpănă, de tulburare, a scos la liman întregul neam românesc, dar și pe fiecare în parte. L-a izbăvit și pe Ion Brad, poetul, scriitorul, care, prin voința sorții și a lumii înconjurătoare, a făcut parte, mai mult sau mai puțin, din altă lume decât cea a creatorilor artiști. Se vede cu ochiul liber, în toate paginile sale, lupta sa pentru păstrarea neatinsă a
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
și a rămas și astăzi, până la capăt, un scriitor. Recent apăruta monografie „Rostirile esențiale”, a doamnei Carmen Vatamanu (Editura Cărții de Știință, Cluj Napoca), cu un cuvânt înainte de Titus Vîjeu, explorează cu competență și acribie universul stilistic al operei poetice a poetului Ion Brad. Un semn bun, care atrage atenția valorizând, asupra unei întregi generații literare care a pregătit, în mod hotărâtor, revenirea la normalitate a literaturii române. Dacă generația lui Ion Brad, Aurel Rău, Ion Horea, Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Victor
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
o atenție deosebită. Pe lângă ziariștii, editorii și membrii catedrei de limbă română de la Universitate, conduși de profesorul dr. Ding Chao, la conferința de închidere a standului românesc, organizată în onoarea Zilei Limbii Române, au participat vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din China, poetul și eseistul de renume mondial Jidi Majia, președintele interimar al Asociației de prietenie româno-chineze dl. Wang Thaishan, reprezentanți ai vieții culturale. Din partea Institutului Cultural Român București a fost prezent domnul Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții, scriitorul Horia Gârbea
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
acordul Editurii Uniunii Scriitorilor din China cu o Editură din România care prevede sprijinirea traducerilor reciproce, o Editură din Guangzhou este pe punctul de a deschide o serie de literatură română, „Revista pentru literatură străină”, condusă de eminentul românist și poet Gao Xing, publică constant literatură română contemporană, iar editura „Literatura poporului”, cea mai mare din China, a și făcut primul pas în acest sens. Nu ne rămâne decât să constatăm că înțelegerile și frumoasele cuvinte devin realitate în domeniul relațiilor
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
active. Una dintre marile acțiuni inițiate de Uniunea Ucrainenilor a constituit-o întâlnirea dintre reprezentanții minorităților naționale din țara noastră, o reuniune de suflet învăluită metaforic sub denumirea „Întâmpinarea primăverii reflectată în cultura populară a minorităților din România”. Evocarea marelui poet național al ucrainenilor Taraș Șevcenco trezește de fiecare dată un mare interes și o vie emoție printre cei invitați. Sunt numai câteva „crâmpeie” de viața culturală, care vorbesc de la sine despre drepturile și libertățile de care se bucură minoritățile naționale
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
Dinu Flămând Antonio Gamoneda, născut în 1931 la Oviedo, în partea centrală a provinciei asturiene, ultimul poet laureat al prestigiosului premiu Cervantes, este probabil și cel mai mare poet al Spaniei de astăzi. În deceniile de la mijlocul veacului trecut, el militează în grupări antifranchiste și manifestă puternice simpatii de stânga. În numeroase poeme apar sugerate figurile unor
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
Dinu Flămând Antonio Gamoneda, născut în 1931 la Oviedo, în partea centrală a provinciei asturiene, ultimul poet laureat al prestigiosului premiu Cervantes, este probabil și cel mai mare poet al Spaniei de astăzi. În deceniile de la mijlocul veacului trecut, el militează în grupări antifranchiste și manifestă puternice simpatii de stânga. În numeroase poeme apar sugerate figurile unor militanți antifranchiști și o atmosferă de teroare, cu trădările, disperarea, complicitățile sau
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
integritatea ființei ajung să fie lichefiate sub presiunea permanentă a spaimei. Pentru cei care am străbătut o perioadă similară, în alte timpuri și la cealaltă extremă geografică și politică a continentului, nemilosul examen de conștiință pe care și-l aplică poetul, extins, de fapt, la toți compatrioții săi, poate deveni o lectură călăuzitoare. (D.F.) Prietenia mea se apleacă deasupra ta ca o mamă deasupra copilului ei care tocmai visa cuțite. N-am să-ți pun alt bandaj decât cel care s-
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor și riscurile presupuse de regim. Discrepanța e frapantă în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele poet nu și-a manifestat niciodată public nemulțumirea sau, cu atât mai puțin, ostilitatea, dar a făcut destule gesturi de obediență, în viață, ca și în operă, ca să nu dea motive Securității să-i deschidă dosar în mai 1970 și, închizându
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
-i deschidă dosar în mai 1970 și, închizându-l în ianuarie 1975, să-i instaleze în locuință, doi ani mai târziu, un sistem de ascultare (T.O.). Se pot da două explicații. Una, că era vorba de cel mai important poet al vremii, de a cărui eventuală influență Securitatea se temea, a doua, că în preajma lui se afla necontenit o liotă de scriitori români și străini, care îi puteau în orice clipă difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
și străini, care îi puteau în orice clipă difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și așa, rămâne greu de înțeles stricta lui urmărire ani la rând. Securitatea era ticăloasă, nu imbecilă: trebuie să-i fi fost limpede că poetul nu prezintă nici un pericol pentru regim. Mai mult, că poate fi lesne înfricoșat sau manipulat. Și atunci? Să fi fost preocupată de a-și dovedi permanent utilitatea, ca pompierii din parabola publicată de Adrian Păunescu prin anii 1980 în „România
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
liberă” a lui Octavian Paler? Citeam notele ofițerilor transcrise de Stela Covaci și nu-mi venea să cred cu ce nimicuri s-au ocupat vreme de decenii zecile de gradați, de la locotenenți la generali, vârându-și cizmele în intimitatea unui poet care trăia exclusiv în lumea fantasmelor lui. Aurel Covaci merita într-o măsură ceva mai mare supravegherea Securității. Nu am cunoștință, și Stela Covaci nu ne lămurește, ce împortanță aveau întâlnirile lui cu Alexandru Zub și cu alții de la finele
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
verbal de interogatoriu cuvânt cu cuvânt și am constatat că el corespunde în totul cu cele declarate de mine îl susțin și îl semnez”. Nu de alta, dar ca să nu existe nici o îndoială! La Ploiești, cu ocazia ceremoniilor consacrate aniversării poetului, din motive care îmi scapă, cartea Stelei Covaci a fost lansată în condiții improprii, în pauza unui concurs școlar. O invit pe autoare la o lansare ca lumea prin USR.
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
a publicat nicio carte”. „— E pentru că, chiar azi, sosesc barbarii!” răspunde tot el în versuri fără zorzoane. „Sunați trâmbițe! Voi, clopote răsunătoare, cutremurați dintr-un capăt în altul Grecia-ntreagă”, sună, răsună semne războinice din vocea lui Sekelianos la moartea poetului național Palamas. Toți munții Pleiadei și ruinele templelor delfice îl ascultau pe bărbatul care-ndrăznise să le dea viață, el răzvrătitul ruinat în iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
născut și mi-a fost dată întreaga viață”, îi răspundea peste moarte, prea tânără moartă și ea de ftizie Polydouri Maria, o Magda Isanos a insulelor calcinate de soare. „Oriunde merg, duc Grecia-n mine ca pe o rană” șoptește poetul în frac, ambasadorul Seferis, încununatul dintâi cu laurii Nobel, prietenul marinarilor triști, iscoditorul prin mitologii, cel ce regreta c-a lăsat „printre degete să-i curgă un râu întreg, fără să bea o picătură” . „Fără număr sunt cei ce-au
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
înălțăm coloane și temple, Vopsim și răzuim înaltele bolți ale cerului”. Și-apoi, înaintea lui, cel mai șchiop decât șchiopul Esop, cu numele furat din Iliada, Menelaos Ludemis, aplecat peste geniul poeziei române, de la ciobanul „Mioriței” până la cei mai tineri poeți, ținea să-i declare doar uneia dintre preafrumoasele admiratoare: „Să nu întârzii. Doar atâta îți spun. Să nu întârzii. Căci atunci Când vei bate la ușă voi crede C-a venit Bătrânețea, C-a venit Iarna, C-a venit Moartea
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
îndrăgostit, Andreas Embirikos, suprarealistul născut odată cu veacul 20, în portul Brăilei, ținea să măsoare vârsta plantelor: „Totdeauna în mijlocul lucrurilor tensionate Totdeauna în mijlocul florilor hibernale din casă Tremurătoare ca tinctura de iod a zorilor Vii să te-așezi la masa libertăților”. Poetul de geniu al comuniștilor greci, suprarealistul deportat în insulele de tristă memorie: Yaros, Leros și Samos, prietenul bolnav de plămâni al lui Eugen Jebeleanu, și-al Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
masa libertăților”. Poetul de geniu al comuniștilor greci, suprarealistul deportat în insulele de tristă memorie: Yaros, Leros și Samos, prietenul bolnav de plămâni al lui Eugen Jebeleanu, și-al Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea mesaje și corespondențe ciudate, versurile-acestea, adresate unui frate din viitor: „De n-aș fi știut că m-aștepți într-o zi nimic nu spuneam, niciodată n-aș fi vorbit și păianjenul care
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
se mânie, cel ce ia mințile Scuturând întunecimile rele, negre-ale spaimei, În brațele soarelui săgetând păsările amețitoare, Spuneți-mi, este rodiul nebun cel care-n pieptul lucrurilor aripi deschide În pieptul visărilor noastre profunde, este rodiul nebun? Și-acum, Măriile-Voastre, poeți ai Eladei, puțini pomeniți și prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți și voi cel puțin un vers din cartea mea Toamnă clasică, publicată când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți și voi cel puțin un vers din cartea mea Toamnă clasică, publicată când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți de la un capăt la altul „Poeții greci”, în care am încercat să văd chipul vostru, al tuturor, într-o oglindă cu o mie de chipuri: Poeții greci Poeții greci te duc foarte departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți de la un capăt la altul „Poeții greci”, în care am încercat să văd chipul vostru, al tuturor, într-o oglindă cu o mie de chipuri: Poeții greci Poeții greci te duc foarte departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți de la un capăt la altul „Poeții greci”, în care am încercat să văd chipul vostru, al tuturor, într-o oglindă cu o mie de chipuri: Poeții greci Poeții greci te duc foarte departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
vers le respiră. Selena perfidă cu ei se cunună... Tot pleacă și vin din ciudate războaie. Rănită-i și marmora lor funerară. Dar morți chiar, genunchii nu și-i îndoaie și luntrea lui Charon îi înconjoară... Departe-departe te duc azi poeții Eladei bătrâne, aezii elini pe Calul cu áripi al dimineții, să-ntâmpini amurgul și să te-nchini cu aplecare adâncă la Sacra ei Stâncă... La Sacra ei Stâncă... 2003
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
MANDRIC, PETRE GHELMEZ, VARTAN ARACHELIAN, NICOLAE ȚIC, TEODOR MAZILU, NICOLAE VELEA, FLORIN MUGUR, ȘTEFAN IUREȘ, AUREL BARANGA, DINU SĂRARU, LUCIAN AVRAMESCU, ȘTEFAN MITROI, ILIE PURCARIU, caricaturistul EUGEN TARU și mulți alți ziariști și colaboratori ai ziarului de tineret, printre care poetul NICOLAE LABIȘ, deveniți publiciști și scriitori consacrați”.
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]