73,404 matches
-
pădurile de păr ale schizofreniei eroto-maniace" (pag. 79). Concluzia ce se impune e că volumul se adresează cititorilor de proză cu preferințe pentru montagne-russe-ul calitativ. Setterul din noi Soarta romanului lui Paul Chiru ar putea constitui ea însăși subiectul unui roman: scris în 1981, întâmpinat cu referate negative (previzibile, de altfel, căci portretizarea regimului nu e dintre cele mai măgulitoare) a trebuit să îndure, odată cu autorul, un exil impus de circumstanțe pentru ca, abia recent, să-și capete dreptul legitim la o
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
nu e dintre cele mai măgulitoare) a trebuit să îndure, odată cu autorul, un exil impus de circumstanțe pentru ca, abia recent, să-și capete dreptul legitim la o receptare corectă sau, cel puțin, nepolitizată din start. Maniera în care e scris romanul explică - în parte - repudierea sa: e posibil ca sincronizarea acestui roman cu postmodernismul occidentalo-american să-l fi făcut dubios; capsulele inserate (ce par a cuprinde decupaje din ziare, amănunte colaterale ale unui personaj sau ale unei întâmplări) sau fișele dedicate
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
autorul, un exil impus de circumstanțe pentru ca, abia recent, să-și capete dreptul legitim la o receptare corectă sau, cel puțin, nepolitizată din start. Maniera în care e scris romanul explică - în parte - repudierea sa: e posibil ca sincronizarea acestui roman cu postmodernismul occidentalo-american să-l fi făcut dubios; capsulele inserate (ce par a cuprinde decupaje din ziare, amănunte colaterale ale unui personaj sau ale unei întâmplări) sau fișele dedicate unor personaje - parodii ale acelora prin care sistemul comunist își inventaria
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
personaj sau ale unei întâmplări) sau fișele dedicate unor personaje - parodii ale acelora prin care sistemul comunist își inventaria "tovarășii" - reprezintă variante ale intertextualității postmoderne, nu împrumutate în spiritul imitației, ci extrase din cotidian și perfect adaptate acestei formule de roman. Această explicație are însă ca premisă faptul că distinșii cenzori aveau o idee precisă despre postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul autohton, formula românescă era periculos de nouă. Proza cursivă, aparent diseminată în fraze de inspirație joyceană
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
fraze de inspirație joyceană (din punct de vedere al structurii sintactice, cel puțin) a derutat poate acești cititori neavizați, lăsându-i cu suspiciunea unei chichițe politice disimulate. Chiar abandonându-mi distinșii predecesori în ale criticii, e de necontestat că structura romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar putea spune că amintește de romanul lui Heinrich Böll, Fotografie de grup cu doamnă sau de cel al lui Kurt Vonnegut Jr., Mic-dejunul campionilor, prin aceleași incursiuni auctoriale în destinul
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
acești cititori neavizați, lăsându-i cu suspiciunea unei chichițe politice disimulate. Chiar abandonându-mi distinșii predecesori în ale criticii, e de necontestat că structura romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar putea spune că amintește de romanul lui Heinrich Böll, Fotografie de grup cu doamnă sau de cel al lui Kurt Vonnegut Jr., Mic-dejunul campionilor, prin aceleași incursiuni auctoriale în destinul unor personaje, incursiuni prilejuite de intersectarea acestora cu alte personaje. Dacă însă la Böll și la
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
-se tras de picioare leșină" (pag. 138). Inventivitatea la nivelul structurii e adesea susținută de un stil pe măsură, dar suferind totuși de o lipsă de coeziune din cauza vocabularului. Din nefericire acest defect e evident în paginile de început ale romanului (8 - 11), ce conțin: cuvinte ce surprind cunoscătorii D.E.X.-ului (scărpinaci, beraliu), fraze pline de nonsens ("Lumina felinarului traforă arabescuri în felia reziduală de amirali cu filtru""), aglomerări sinonimice ("vântul" scurgând în perisabila-i trecere"") sau chiar antonimice ("apa
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
patul lui, o barcă mai degrabă, o plută întocmită din nimic, și pe care noapte de noapte încerca să naufragieze pe tărâmul somnului"). Gruparea acestor gafe în primele pagini (virtuală greșeală de marketing) e regretabilă, căci compromite dintru început un roman care, de fapt, are puține șanse să-și dezamăgească cititorul.
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
fundal-pretext pentru derularea sa. Astfel încît nu discutăm nici despre o ecranizare, nici despre un remake după cum însuși regizorul Steven Soderbergh o afirmă: "am dorit să mă concentrez pe aspecte pe care le-am considerat a fi diferite atît față de roman, cît și față de filmul lui Tarkovski". Motiv pentru care accentul cade de astă dată pe relația dintre cele două personaje principale, noutatea fiind detalierea trecutului acestora, respectiv ceea ce s-a petrecut între ei cu ani în urmă pe Pămînt. Așadar
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
o abordare pe mai multe nivele a discursului cinematografic care își pierde astfel coerența. SOLARIS (SUA, 2002 - distribuit de InterCom Film Romania) Cu: George Clooney, Natascha McElhone, Jeremy Davis, Viola Davis, Ulrich Tukur; Regia: Steven Soderbergh; Scenariul: Steven Soderbergh (după romanul lui Stanislaw Lem).
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți; o versiune în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat de trupele germane. (Toate aceste
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
era ocupat de trupele germane. (Toate aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii de dincolo, situați pe frontul opus. Citită mai
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație, e mult mai complex, mai dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței de către Apostol Bologa, fiind, după părerea mea, chiar miezul romanului. Evident că trebuie să luăm în seama și diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să atrag atenția mai ales asupra faptului că David Pop și Apostol Bologa sînt personaje de esență existențială complet diferită. David Pop
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
la loc de atâtea ori./ Scrisori de la tata. Iz/ de piele și pudră, care, de atunci/ încoace înseamnă feminitate,/ iubire, îngrijorare, război." Pe măsură ce trec anii, poezia ta e mai fermă, mai clară, mai adâncă. Acest mic poem face cât un roman. Conține mai toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
la 7-8 ani, am învățat propriu vorbind să citesc, trecînd de la silabisire la recunoașterea simultană a mai multor cuvinte, de la efortul de a decodifica la lectura silențioasă, pur oculară, cu ritm propriu de performare a fost Călătoria lui Nils Holgerson, romanul Selmei Lagerlof. Iar prima specializare a constituit-o domeniul senzaționalului foiletonistic: Aventurile submarinului Dox, Cei trei cercetași, Regele boxerilor, Excentric Club. Negociam fascicolele respective cu băieții din cartier și mă număram printre privilegiați fiindcă aveam totdeauna ce oferi. Apoi am
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
teoria literară, un domeniu în care puteam lucra liber, fără compromisuri. Și până în decembrie 1989 n-am făcut nimic care să servească regimului, desigur în afara faptului că am continuat să-mi exercit meseria de profesor... - Ați scris - pentru sertar - poezii, romane. Singur v-ați interzis să deveniți poet sau prozator? Sau ați arătat cuiva primele încercări și acela v-a descurajat? Și critic literar ați refuzat să deveniți. Să fie vorba de o spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
că dumneata nu ți-ai ratat promisiunile din vremea studenției, pe care și eu le remarcasem. Conduci un trust de publicații, între care un magazin de largă audiență, te numeri printre cei mai activi și cei mai buni autori de romane polițiste de la noi, gen popular, dar, din păcate, prea puțin luat în considerație de critică... Acum, fiindcă în acest interviu, care se apropie de capăt, n-am avut ocazia să vorbim despre activitatea mea profesorală, permite-mi să profit de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
să vadă. Se uită la ceea ce trebuie să se uite și omite ceea ce nu merită să-i atragă privirea". Zeița, fiica negustorului Tot în excelenta traducere a doamnei Antoaneta Ralian a apărut volumul considerat, pe bună dreptate, cel mai bun roman al lui D.H. Lawrence. Povestea Alvinei, fiica unui idealist vânzător de pânzeturi din Manchester (negustor artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită. începe ca o istorie balzaciană
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
-și găsește perechea în amorfa provincie unde a fost aruncată de destin; evoluează exotic (Alvina se îndrăgostește de un circar-actor în trupa cosmopolită, cu nume indian - Natcha-Kee-Tawara și, din burgheză aproape mucezită, devine o "păcătoasă" artistă), trece prin faza de "roman al doctorilor" (Alvina oscilează din nou către solida ei rațiune engleză, părăsește trupa și iubitul italian pentru a deveni soră într-un spital unde, în noua ei strălucire, e adorată de un doctor mai vârstnic și foarte înstărit, înnebunit să
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
nimeni de o victorie a instinctelor (că doar așa s-a clădit popularitatea lui Lawrence și toată lumea citează dictonul său favorit what the blood feels, and believes, and says, is always true), dar nevoia de mit și zei într-un roman de Lawrence, iată ceva ce nu poate fi explicat doar autobiografic (Lawrence a început să scrie The Lost Girl în 1920, în Italia, unde se refugiase cu Frieda la Gargano, rescriind apoi romanul într-o fermă siciliană de lângă Taormina; se
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
nevoia de mit și zei într-un roman de Lawrence, iată ceva ce nu poate fi explicat doar autobiografic (Lawrence a început să scrie The Lost Girl în 1920, în Italia, unde se refugiase cu Frieda la Gargano, rescriind apoi romanul într-o fermă siciliană de lângă Taormina; se mai știe că Lawrence a călătorit mult în lumi impregnate de mit, Ceylon, Australia, Mexic - de altfel romanul Șarpele cu pene, scris în 1926, e rezultatul întâlnirii sale cu misterele aztece). De fapt
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
Lost Girl în 1920, în Italia, unde se refugiase cu Frieda la Gargano, rescriind apoi romanul într-o fermă siciliană de lângă Taormina; se mai știe că Lawrence a călătorit mult în lumi impregnate de mit, Ceylon, Australia, Mexic - de altfel romanul Șarpele cu pene, scris în 1926, e rezultatul întâlnirii sale cu misterele aztece). De fapt, acest final neobișnuit ilustrează, cred, marea întrebare asupra creației, pe care Lawrence a abordat-o în felul său. O zeiță-femeie creează lumea, geneza implică sexualitate
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
un succes deosebit s-a bucurat Världens centrum. En essä om globalisering (Centrul lumii. Eseu despre globalizare) apărută la Editura Norstedts, în 2001. Cînd l-am cunoscut la Wissenschaftskolleg din Berlin, Stefan Jonsson mi s-a părut un personaj de roman: înalt și subțire, "cu capul în nori", extrem de tăcut, cu rîs potolit (hohote rare, distincte, în tonuri joase, sosind mereu cu o anume întîrziere) și avînd o melancolie de om meditativ, de utopist. Ulterior imaginea aceasta s-a modificat: am
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]