KorAP: Find »[drukola/base=mondial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2934 2935 2936 ...2967 >

74,167 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

nonpetroliere, care afectează în mod special țările sărace, și capcana datoriilor, dat fiind faptul că o criză financiară internațională le adâncește și mai mult situația de dependență, asemenea unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic - amplificate, în bună măsură, de război) au forțat elita științifică și pe cea politică să le recunoască oficial și să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
USD/zi, cifră ce reprezintă triplul valorii de la debutul decadei. Cele mai mari creșteri ale inegalității s-au înregistrat, în general, în țări cu un ritm lent al reformelor. Între cauzele acestui fenomen, anumite rapoarte ale UNICEF (2001), ale Băncii Mondiale (2000), dar și alte surse (Schmögnerová, 2003) au identificat manifestarea unor factori favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
inegalităților. Aceasta a fost cauzată, pe de-o parte, de „sensibilitatea” lor crescută la acțiunea forțelor pieței și, pe de alta, contribuția mare pe care au avut-o la formarea bugetelor gospodăriilor, care s-a situat, conform estimărilor raportului Băncii Mondiale din 2000, între 60 și 80% din total. Distribuția veniturilor salariale, unul dintre principalele venituri de piață, a cunoscut semnificative modificări în sensul deplasării spre zona salariilor mici (tabelul 4). Dintre țările în tranziție, România a întregistrat cea mai intensă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a dezvoltării rurale în lume: „Toate organizațiile din Sistemul Națiunilor Unite sunt chemate pentru a sprijini crearea unor programe pentru dezvoltarea mediului rural”. În cadrul Națiunilor Unite există mai multe agenții sau programe care sunt preocupate de dezvoltarea rurală: FAO, Banca Mondială, UNDP, IFAD Organizația pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation - FAO), creată în 1945, este un forum în care națiunile negociază de pe poziții de egalitate tratatele internaționale sau participă la dezbaterile pentru adoptarea de politici. Principalul scop al FAO

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și cunoștiințe în domeniul îmbunătățirii agriculturii, a silviculturii sau a practicilor de pescuit, iar principalele activități se referă la: diseminarea expertizelor de politici, dezvoltarea cercetării, crearea unor structuri care să faciliteze dezbaterile între națiuni, adecvarea cunoștiițelor la realitățile concrete. Banca Mondială reprezintă principala forță de mobilizare a resurselor la nivel global pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul rural. Majoritatea săracilor lumii trăiesc în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dezvoltarea cercetării, crearea unor structuri care să faciliteze dezbaterile între națiuni, adecvarea cunoștiițelor la realitățile concrete. Banca Mondială reprezintă principala forță de mobilizare a resurselor la nivel global pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul rural. Majoritatea săracilor lumii trăiesc în mediul rural: „Aproximativ 800 de milioane de oameni se culcă înfometați în fiecare seară. 70% dintre aceștia trăiesc în zonele rurale”. În 1997

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
zonele rurale”. În 1997 a fost elaborată ultima strategie de dezvoltare rurală la nivel global „Dinspre viziune spre acțiune” care a avut o influență decisivă asupra abordării globale a problematicii dezvoltării rurale, dar rezultate nesemnificative la nivelul implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este revizuită prin consultarea unui mare număr de decidenți locali. În anul 2003 Banca Mondială și-a revizuit

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este revizuită prin consultarea unui mare număr de decidenți locali. În anul 2003 Banca Mondială și-a revizuit strategia în ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, strategie cuprinsă în documentul Reaching the Rural Poor, prin care îmbunătățirea vieții din mediul rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole și mai buna gestionare a resurselor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și dezvoltarea rurală, strategie cuprinsă în documentul Reaching the Rural Poor, prin care îmbunătățirea vieții din mediul rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole și mai buna gestionare a resurselor naturale. În vederea implementării acestei strategii, Banca Mondială a desfășurat acțiuni importante cum ar fi (Implementing The Rural Development Strategy: A Progress Report): conștientizarea problematicii sărăciei rurale la nivelul politicilor naționale, desfășurarea unor proiecte în domeniul reabilitării sistemelor de irigație, al managementului pământului, al asigurărilor în agricultură, managementul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
anul 2003 a fost înființată Platforma Globală a Donatorilor pentru Dezvoltare Rurală (Global Donor Platform for Rural Development) care are drept scop mobilizarea investițiilor și a suportului pentru dezvoltare rurală și a agriculturii Ca rezultat al acțiunilor concentrate ale Băncii Mondiale, în anul fiscal 2004 investițiile în proiecte de dezvoltare rurală au depășit suma de șapte miliarde (peste 40%), comparativ cu numai cinci miliarde pentru anul fiscal 2002 (Jellinek, Ebro, 2004). În elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare rurală sunt luați

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în domeniul dezvoltării rurale și al securității alimentar, extinderea relațiilor dintre sistemul Națiunilor Unite și decidenți locali (ONG-uri, societatea civilă), îmbunătățirea relațiilor dintre membrii rețelei, și diseminarea informaților, experiențelor și practicilor pozitive. Toate aceste organizații din cadrul Națiunilor Unite (Banca Mondială, FAO, UNDP, IFAD etc.), încearcă să-și nuanțeze politicile privind mediul rural, în ideea reducerii sărăciei și promovării dezvoltării. Dezvoltarea rurală. Documente și concepte. În urma serioaselor cercetări și a multiplelor experiențe, organizațiile internaționale au elaborat strategii și concepte noi în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este folosit pentru agricultură. Datele prezentate mai jos atestă faptul că aceste fonduri destinate agriculturii sunt într-o continuă creștere. Tabelul 1. Uniunea Europeana - finanțarea agriculturii Sursa: EUROSTAT, The Statistical Office of the European Communities Decalajele imense de putere de la nivel mondial se reflectă în mod direct și neintermediat în sectorul agricol. Există un decalaj pronunțat între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe de o parte, un surplus de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
98 356,58 431,63 765,61 1231,00 629,00 1860,00 Sursa: Aquis Comunitar, capitolul 7, „Agricultura” Discuții și concluzii Cei mai mulți dintre săracii lumii trăiesc în mediul rural. Dezvoltarea rurală este considerată o posibilă soluție pentru rezolvarea sărăciei mondiale. Ritmul în care crește sărăcia lumii este însă mult mai rapid decât ritmul în care organizațiile internaționale reușesc să implementeze programele pentru reducerea ei. Aceste structurile internaționale care promovează politici de dezvoltarea rurală impun uneori proceduri greoaie, întârziate de propria

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore, iar mai târziu Parsons avansează în acest sens teza următoare: cererea și oferta de educație depind în mod direct de gradul de dezvoltare economică, datorită schimbărilor tehnologice care o

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prin distribuția echitabilă a veniturilor), democrație (prin participare), ordine (prin coeziune și solidaritate), armonie (prin independența și suveranitatea țării). Alte abordări asupra dezvoltării sociale consideră că aceasta este rezultatul competiției între state, efectul conjugat al interacțiunilor internaționale, al evoluției sistemului mondial, nu consecința politicilor naționale (Wallerstein, 1996). Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor și accelerarea dezvoltării sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
lucrări de acest tip: D. Bell, The Idea of Social Report; O. Mancur, The Plan and Purpose at Social Report (1969); O.D. Duncan, Toward Social Reporting (1969). Multă vreme indicatorii dezvoltării au măsurat creșterea economică. După al doilea război mondial preocuparea principală a constituit-o creșterea stocului de capital economic și dezvoltarea forței de muncă. Bunăstarea individuală se situează în plan secund, presupunându-se că aceasta va veni odată cu dezvoltarea economică. Ca urmare a faptului că dezvoltarea a fost înțeleasă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, Banca Mondială, mai recent Comisia Europeană). Organizația Națiunilor Unite, prin instituțiile sale, oferă un suport constant pentru cercetarea și dezvoltarea indicatorilor sociali, inclusiv prin publicarea unor manuale. Manualele ONU (primul publicat în 1978, altul în 1989) își propun să reprezinte un ghid

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel, actualizarea anuală a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel, actualizarea anuală a valorilor indicatorilor este considerată ca o monitorizare permanentă a progresului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fenomenului sărăciei. Începând cu 1995, Institutul Național de Statistică a inițiat un program intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a metodologiei de măsurare a sărăciei utilizate în prezent în România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
complementare, dar și redundante sau contradictorii, la o inflație a indicatorilor, consensul existând doar la nivelul adoptării unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
28). Într-adevăr, toate măsurile alternative ale dezvoltării, indiferent dacă țintesc aspecte politice, sociale, de mediu ș.a.m.d., pornesc de la conștientizarea limitelor măsurilor economice și în special a Produsului Intern Brut (PIB). Proiectat în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru evaluarea strategică și militară, ca și pentru a performanței economiei după Marea Depresiune, indicatorul și-a dovedit utilitatea pentru aceste scopuri imediate. Totuși, după cum recunoaște Gondwe ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1992</Year><RecNum>37</RecNum

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la dominanța indicatorilor economici în rapoartele de dezvoltare ale Băncii Mondiale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Morse</Author><Year>2004</Year><RecNum>1</RecNum><record><rec-number>1</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Morse, Stephen</author></authors></contributors><titles><title>Indices and indicators in development : an unhealthy

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]