74,167 matches
-
acțiune și realizează o monitorizare continuă de proces, chiar dacă denumește acțiunea cu un alt termen. În schimb, evaluarea este o activitate care se raportează la îndeplinirea viziunii, scopurilor și obiectivelor strategiei, planului de acțiune, programelor sau proiectelor. Conform experților Băncii Mondiale și ai Departamentului Britanic pentru Dezvoltare Internațională (DFID), monitorizarea și evaluarea se definesc astfel: • monitorizarea: activitate continuă de evaluare a procesului de implementare a strategiei/programului în relație cu orarele stabilite. Monitorizarea are în vedere derularea procesului de implementare și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mult din 1990 încoace, mai ales odată cu multiplicarea proiectelor (co)finanțate de organizațiile internaționale. Toate aceste programe și proiecte vizează dezvoltarea și includ o componentă de monitorizare și evaluare. Vezi, spre exemplu, rapoartele de evaluare ale proiectelor europene, ale Băncii Mondiale, ale DFID sau ale unor instituții cum ar fi Fondul (Voicu, Voicu, Șerban, 2004) Român de Dezvoltare Socială. În ciuda înmulțirii rapoartelor de evaluare, în România monitorizarea reprezintă încă o activitate mai degrabă marginală în cadrul activităților instituțiilor responsabile de dezvoltare. Elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucru sunt următoarele: coordonarea efortului guvernamental, utilizând ca instrument, în primul rând, Planul Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale; implicarea partenerilor sociali (patronat, sindicate, autorități centrale și locale, organizații nonguvernamentale), dar și a reprezentanților organizațiilor internaționale din România (Uniunea Europeană, Banca Mondială, PNUD, UNICEF, DFID etc.); utilizarea cunoștințelor științifice în procesul de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale prin elaborarea de studii și evaluări ale politicilor sociale; susținerea consiliilor județene în dezvoltarea și implementarea planurilor județene antisărăcie și de promovare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor internaționale: Delegația Comisiei Europene, Banca Mondială, PNUD, specialiști din programul DFID. Planul astfel conturat a fost discutat în cadrul CASPIS, pentru avizare. Forma finală a Planului a fost adoptată de Guvern ca program oficial de guvernare în iulie 2002 (H.G. nr. 829/31.06.2002). Pe 20
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cazuri sursele externe sunt din afara UE, mai ales UNICEF, USAID, UNDP, UNAIDS, UNFPA și diverse ONG-uri din țări din afara spațiului UE; 3) în 7% din totalul de cazuri sursele externe de finanțare se referă la împrumuturi de la Banca Mondială. Programele/proiectele studiate sunt: zece programe/proiecte în curs de aprobare, 136 programe oficial aprobate, dar nepermanente (implementate pe o perioadă dată) și 58 de programe permanente ale instituțiilor. Așa cum se observă în figura 4, în timp ce mai mult de trei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Implementarea Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. Delegația Comisiei Europene, 2003, Compendium - Romania: Ex-Post Evaluation of Phare Country Support in 1997 and 1998 in Romania, București. DFID; Banca Mondială, 2003, Local Economic Development: Strategic Planning, Proiectul Knowledge and Capacity Development, Washington, HYPERLINK "http://www.worldbank.org/urban/led" www.worldbank.org/urban/led. INS; Universitatea din București, 2004, Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, HYPERLINK "http
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Promovare a Incluziunii Sociale, CASPIS, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. Johnson, Gail, 2005, Introduction to Monitoring and Evaluation Workbook, World Bank Institute, Washington, DC. MMSSF; Birks Sinclair & Associates Ltd., 2003, Evaluarea Venitului Minim Garantat, DFID, Banca Mondială, HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro, București. Voicu, B.; Dan, A.; Voicu, M.; Șerban, M., 2004, Assessing the causes of county disparities in RSDF projects proposals: A report to the Romanian Social Development Fund, București. Această secțiune reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face referire la acel tip de „dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără să compromită posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Ideea de „dezvoltare durabilă” s-a cristalizat cu forță în anul 1987 într-un raport al Comisiei Mondiale privind Mediul Înconjurător și Dezvoltarea, intitulat „Our Common Future”. Acest raport pleda pentru tipuri de politici sociale care să nu pericliteze în continuare în mod grav resursele naturale existente în mediul înconjurător, deja considerabil limitate din cauza modernizării și a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. Dialogul este real, însă trebuie ținut cont de faptul că orice instituție, inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe și viziuni concurente sau inegale. Valoarea discuțiilor cu antropologii nu este, probabil, percepută la fel de către toți membrii acestei instituții. Această observație corectă a fost făcută de Cătălin Zamfir la o întâlnire de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cadrul ciclului electoral. Metoda de extracție utilizată a fost Principal Axis Factoring, variația totală explicată de factorul comun al încrederii generalizate în instituții fiind de 33%. Literatura de specialitate din acest domeniu a fost cel mai mult dezvoltată de Banca Mondială, Inter-American Development Bank și CEPAL (Comisión Económica para América Latina). În limba engleză, în original: Social Investment Funds, Emergency Social Funds și, Developmental Social Funds/Social Development Funds. Piet Goovaerts le denumește AGETIP - Agence d’Exécution des Travaux d’Intérêt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Social Funds, organizat de The World Bank și AFRICATIP, La Red Social de América Latina y el Caribe, NGO-WB Committee, 27-30 may 1997. În România înființarea Fondului Social a avut loc în anul 1997, când Guvernul a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru un program de reducere a sărăciei și dezvoltare comunitară. FRDS a fost înființat prin Legea nr. 129/1998. Pe de altă parte, un stoc prea mare de capital uman poate avea însă și efecte negative, total contrare, fie prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
loans, we’re almost at an all-time low in terms of the proportion of our lending for rural and agricultural purposes”, James D. Wolfensohn președinte, The World Bank Group, Rural Development Strategy Regional Consultations, 2001. From Vision to Action, Banca Mondială, 1997. Pentru strategia curentă, procesul consultativ a început încă din anul 2000, iar strategia finală (Reaching the Rural Poor) a fost adoptată în 2003. Proiectele desfășurate de Banca Mondială în România în domeniul dezvoltării rurale sunt: Agricultural Pollution Control Project
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rural Development Strategy Regional Consultations, 2001. From Vision to Action, Banca Mondială, 1997. Pentru strategia curentă, procesul consultativ a început încă din anul 2000, iar strategia finală (Reaching the Rural Poor) a fost adoptată în 2003. Proiectele desfășurate de Banca Mondială în România în domeniul dezvoltării rurale sunt: Agricultural Pollution Control Project (5,15 milioane de dolari, 2001), Agricultural Support Services Project (11 milioane de dolari, 2000); Afforestation of Degraded Agricultural Land Project (3,67 milioane de dolari, 2003); Forest Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la adresa: http://www.romadecade.org. Programul are o finanțare de 11,33 milioane de euro și se desfășoară în 11 județe ale țării. Spre exemplu, Compendium - România, 2003. Spre exemplu, Evaluarea Venitului Minim Garantat, 2003, cofinanțat de DFID și Banca Mondială și realizat de o echipă de consultanți MMSSF și Birks Sinclair & Associates Ltd. Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) a fost înființată în aprilie 2001 prin decizia primului-ministru. După un an de experiență, organizarea și funcționarea Comisiei a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial, introducând în circuitul științific o gamă variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea legitimă: de ce este nevoie de o nouă lucrare referitoare la Holocaustul din România? Răspunsul la această întrebare este oferit de mai mulți factori. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unor unități ale Armatei Române, ale căror excese au fost dovedite de documentele de arhivă sau literatura memorialistică. Ceilalți 10.964 morți sunt "persoane asasinate fără indicarea documentelor care cuprind cifrele" (Dinu Giurescu, România în timpul celui de al doilea război mondial, 1999, p. 156). Din cei 147.000 de evrei din Bucovina și Basarabia, care au fost deportați în Transnistria în perioada 1941-1942, cel puțin 90.000 au murit, majoritatea din cauza febrei tifoide și a foametei. Aceste cifre au la bază
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la înfăptuirea României Mari, a adăpostit sentimente anti-evreiești în perioada interbelică, și de ce comandantul ei, Ion Antonescu, a deportat în anii 1941-1942 printre sutele de mii de evrei pe militarii evrei, unii decorați cu ordinul Mihai Viteazul în timpul primului război mondial, care luptaseră pentru întregirea neamului românesc? În acest caz recunoștința neamului a fost, pentru câțiva dintre ei, moartea în Transnistria. Dennis Deletant Octombrie 2009 Studiu introductiv Cercetarea politicii antisemite promovate de regimul antonescian în perioada celui de-al doilea război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care luptaseră pentru întregirea neamului românesc? În acest caz recunoștința neamului a fost, pentru câțiva dintre ei, moartea în Transnistria. Dennis Deletant Octombrie 2009 Studiu introductiv Cercetarea politicii antisemite promovate de regimul antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1. În pofida existenței unei literaturi de specialitate dense și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comise împotriva acesteia, exemplul cel mai concludent fiind reprezentat de evenimentele sângeroase de la Odessa. Pogromul de la Iași, 28-30 iunie 1941 Unul din capitolele cele mai sumbre și tragice ale persecuției evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial este reprezentat, fără îndoială, de pogromul derulat la Iași în zilele de 28-30 iunie 1941. Așa cum era de așteptat, evenimentul, caracterizat de istoricul Gerald Reitlinger drept "primul masacru de proporții" înfăptuit împotriva populației evreiești din estul Europei după izbucnirea conflictului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
preluate în aproape toate lucrările ce s-au referit, mai mult sau mai puțin, la acest eveniment, inclusiv de istorici cu merite incontestabile în cercetarea și analizarea regimului antonescian și a situației României în cursul celui de-al doilea război mondial. De exemplu, reputatul istoric Aurică Simion, autorul unor studii și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aurică Simion, autorul unor studii și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci: "În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
totuși rezultatele obținute în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a României nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. În paralel cu realizările științifice remarcabile consacrate investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex Mihai Stoenescu tinde în mod vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării amploarei Holocaustului evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel Alex Mihai Stoenescu identifică două cauze principale ale tragicului eveniment din iunie 194, respectiv: 1) prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aproximativ 35.000 de evrei. Munca obligatorie Munca obligatorie prestată de evrei în timpul regimului antonescian constituie un capitol aparte în cadrul Holocaustului din România. Spre deosebire de alte teme referitoare la persecuția populației evreiești din România în perioada celui de-al doilea război mondial, precum legislația antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]