73,403 matches
-
cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești pe care opțiunea înstrăinării ar fi provocat- o. Legată intim de ea, tema contrastului profund dintre sat (perceput ca un Paradis pierdut) și oraș, prin definiție diabolic. Asemenea perspectivă, la modă în cercurile semănătoriste, transformată
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Părăsiți, Zadarnic etc.etc.), tot mai multe pe măsura avansării în vîrstă. Goga a privit mereu orașul cu neîncredere și antipatie; Bucureștiul, Parisul sau indiferent ce așezare urbană înseamnă pentru el o aglomerare de păcate ce anulează individualitatea umană. La oraș, poetul se simte în exil și singurătate totală; îi rămîne doar visarea la satul natal și cîte un semn întîmplător sosit din Ardeal pînă la el. Doar în sat, în teluric și în proximitatea naturii răsar poeziile remarcabile ale lui Goga
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
la satul natal și cîte un semn întîmplător sosit din Ardeal pînă la el. Doar în sat, în teluric și în proximitatea naturii răsar poeziile remarcabile ale lui Goga; plasarea excepției individuale în prelungirea anonimului a reprezentat pariul riscat al poetului, pariu uneori cîștigat. În combinarea, dificilă, dintre semnele concrete ale lumii satului și eternitate rezidă substanța ultimă a cîtorva mari reușite. Astfel, tragedia unui destin particular desfășurată, cu discreție, pe fundalul indiferenței cosmosului dă naștere poeziei Un om. Ca și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase mai degrabă reticent pînă atunci în abordarea domeniului. Totuși, Goga se aventurează într-un tîrziu pe terenul comun tuturor romanticilor; încercînd modularea declarațiilor de iubire pe un fundal cosmic, patriotic ori filozofic, el nu obține decît o
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au refuzat din instinct această postură nepotrivită cu adevărata lor vocație. Dincolo de prestația politică extrem de inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu, observăm că paranteza ministerială din existența fiecăruia a avut tendința să se
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
politică s-au dovedit criticii ori filozofii români, începînd cu Maiorescu; ministeriatele lui Nicolae Iorga, Mihai Ralea ori Ion Petrovici nu au contribuit deloc la sporirea prestigiului global al personajelor. Aceste precedente ar fi trebuit să-l facă prudent pe poetul Octavian Goga, atunci cînd s-a lăsat antrenat în jocuri politicianiste, ce au culminat cu tranzitoria sa postură de președinte al Consiliului de Miniștri. E foarte posibil ca deziluzia suferită în urma acestei experiențe să-i fi grăbit sfîrșitul. Strălucirile rampei
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
au culminat cu tranzitoria sa postură de președinte al Consiliului de Miniștri. E foarte posibil ca deziluzia suferită în urma acestei experiențe să-i fi grăbit sfîrșitul. Strălucirile rampei sociale se dovediseră însă irezistibile pentru fiul preotului din Rășinari: ca și poetul, omul politic trebuie să fi posedat o doză imensă de naivitate.
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Ruxandra Cesereanu Șei Shōnagon a trăit la trecerea dintre cel dintâi mileniu și al doilea, fiind cunoscută că doamna de onoare a împărătesei nipone Sadako, dar și că fiica unui poet apreciat în vremurile respective. Cele 319 de însemnări care alcătuiesc Însemnările de căpătai (Șei Shōnagon, Însemnări de căpătai, traducere de Stâncă Cionca, București, Rao Internațional Publishing Company, 2004) sunt o scriere hibrida, între eseu și proza poetica, alcătuind, în același
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele păsărele” scrise de același genial poet a cărei muzică a fost compusă de clasicul Tudor Flondor (pe nedrept uitat). Să nu uităm inspirata poezie religioasă a aceluiaș Eminescu intitulată „Rugăciune” a cărei muzică a fost scrisă de dirijorul și compozitorul Teodor Teodorescu - Iași, mort în anul
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Rugăciune” a cărei muzică a fost scrisă de dirijorul și compozitorul Teodor Teodorescu - Iași, mort în anul 1920, reluată pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
dirijorul și compozitorul Teodor Teodorescu - Iași, mort în anul 1920, reluată pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
pururea primenită a folclorului” (Goga, Octavian, George Coșbuc. Discurs de primire la Academia Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
friends a avut loc în data de 20 martie în sala Auditorium a Institutului Cervantes, având Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
Institutului Cervantes, având Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
-mă, imaginea exactă, indubitabilă, a constelației Orion." (p. 229) O comedie lejeră și episodică, scrisă ireproșabil, e această carte. Nu un roman. Apărută la până mai ieri necunoscuta Tracus Arte (care între timp și-a consolidat o poziție publicând câțiva poeți optzeciști de primă mână), ea nu conține nici o indicație editorială. Doar, la capăt, un „sfârșitul volumului întâi". Asta, eu unul, n-o cred. Cred în schimb că, grăbindu-se, Ioan Groșan a dat la tipar ce avea cât de cât
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
--- Simplissima simplicitas, acesta este marele poet suedez Tomas Tranströmer, scos la timp dintr-o injustă umbră. O limpezime ce se multiplică de la sine, ca misterul profund ce locuiește totdeauna în maxima transparență. Densitatea viziunilor sale privește cu îngăduință puterea limitată a cuvintelor, fiindcă ajunge să devină
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
Densitatea viziunilor sale privește cu îngăduință puterea limitată a cuvintelor, fiindcă ajunge să devină limbaj. Iar acest limbaj absoarbe semnalele din peisaje exterioare, sau din cel interior, stabilind o comunicare de înalt voltaj. Este și energia care i-a îngăduit poetului să revină în claritatea discursului, traversând neantul, după un grav accident cerebral - afazia la care se referă în unul din poeme. Mă număr printre cei care nu cunosc direct idiomul în care au fost precipitate aceste viziuni. Dar cred că
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
din cauza cenzurii autorităților. Spectacolul are trei acte. Conform înțelegerii dintre Filarmonica Banatul și Josef Kappl, opera “Meșterul Manole” urmează să fie pusă în scenă de cinci ori în următorul an. Balada “Meșterul Manole” pe care o cunoaștem se datorează poetului Vasile Alecsandri, care a cules-o și a adăugat-o în volumul său “Poezii populare”. Proiectul realizat de Primăria Timișoara, Asociația Pro Philarmonia și Filarmonica Banatul a fost lansat ca „un vârf de lance al Timișoarei către titlul de Capitală
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
la Paris=Sorin LERESCU Sâmbătă, 8 iunie, a avut loc la Paris, la Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele unor poeți contemporani din diferite țări ale lumii. Genericul ediției din acest an a festivalului a fost: „poèmes que nous sommes / our selves aș poems”. Invitată de onoare a fost România! De altfel, afișul acestui eveniment cutural de tradiție din capitală Franței
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu Stancu sau Linda Maria Baros, stabilită la Paris, au întregit prezenta românească în cadrul ediției din acest an a festivalului care a avut ca principal partener revista La Traductière.
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Amir, caracterizată prin sensibilitate, delicatețe și profunzime, se bazează mai mult pe improvizație. El pornește mereu de la sunete și structuri muzicale străvechi, specifice muzicii tradiționale persane. Repertoriul său include muzică tradițională persană, muzică sufi, piese instrumentale și instrumental-vocale pe versurile poeților Omar Khayyam, Saadi, Rumi și Hafez, dar și melodii vechi, ritualice, care marcau pragurile de trecere, ceremoniile și evenimentele de seamă din viața de odinioară a grupurilor etnice Bakhtiari și Lori, triburi nomade din sud-vestul Iranului.
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
Mamaia!!), “Fir de busuioc”, “Fluieraș de fag”, “Nopțile la rând”, “Pentru tot ce-a fost, îți mulțumesc!”, “Inima ta”, “Apă și foc”, “Fântânile albastre”, “Mai dă- mi o speranță”, “Glasul meu, tăcerea ta”, “Prima iubire și ultima”, colaborarea sa cu poetul Mihai Maximilian fiind cu adevărat exemplară. Pe 18 martie 2013 Horia Moculescu a împlinit 76 de ani. La mulți ani, veșnic tinere Horia!
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
Adverbios de lugar) și Cătunul (Aldea). A trăit aproape 20 de ani în Italia, unde a publicat Castelli di Aquitania (Castelele din Achitania), Mele di mare (Mere de mare) și Palme (Palmieri). A tradus în limba spaniolă opera completă a poetului Tonino Guerra, poeziile lui Cesare Zavattini, ale lui Izet Sarajlic și ale Cristinei Campo, iar în colaborare cu Rafael Pisot, antologia Cosecha de ángeles (La cules îngeri, Cordoba, 2007) de Ana Blandiana. A primit premiile "José Hierro" (1991), "Antonio Machado
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot () [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]
-
a avut o parte de o întâmplare amuzantă imediat ce a intrat în direct. Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui președinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Atât a plătit un medic stomatolog din Canada pentru un molar la o licitație. Cei care sunt de părere că au puțin timp liber, în majoritatea cazurilor, declară starea lor ca fiind mizerabilă - dar adolescenții
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]