78,666 matches
-
sau cu privire la impunerea de sacțiuni internaționale împotriva apartheidului din Africa de Sud (din deceniul al nouălea). Termenul „Noul Commonwealth” este folosit în Regatul Unit pentru desemnarea țărilor recent care își cuceriseră de curând independența, care erau națiuni ale altor rase decât cea albă și aveau un nivel de dezvoltare economică scăzut. În ultimii ani, termenul „Commonwealtul alb” este folosit cu un sens depreciativ, pentru numirea națiunilor membre bogate, cu populație majoritară albă, care au interese și obiective diferite de cele din Asia și
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
Termenul „Noul Commonwealth” este folosit în Regatul Unit pentru desemnarea țărilor recent care își cuceriseră de curând independența, care erau națiuni ale altor rase decât cea albă și aveau un nivel de dezvoltare economică scăzut. În ultimii ani, termenul „Commonwealtul alb” este folosit cu un sens depreciativ, pentru numirea națiunilor membre bogate, cu populație majoritară albă, care au interese și obiective diferite de cele din Asia și în special din Africa. Criteriile de acordare a calității de membru al Commonwealthului s-
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
de curând independența, care erau națiuni ale altor rase decât cea albă și aveau un nivel de dezvoltare economică scăzut. În ultimii ani, termenul „Commonwealtul alb” este folosit cu un sens depreciativ, pentru numirea națiunilor membre bogate, cu populație majoritară albă, care au interese și obiective diferite de cele din Asia și în special din Africa. Criteriile de acordare a calității de membru al Commonwealthului s-au dezvoltat în timp, fiind formalizate într-o serie de documente. Statutul de la Westminster din
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
panglică pentagonală de mătase lucioasă, având o lățime de 24 mm. În mijlocul panglicii se află o bandă longitudinală în culorile steagului național al Republicii Moldovenești Nistrene - două benzi roșii și între ele o bandă verde, flancate de câte o bandă albă. Benzile roșii au lățimea de 3 mm, cea verde - 2 mm și cele albe 1 mm. Restul panglicii are culoarea măslinie, având în mijloc benzi verzi cu lățime de 1 mm: a) pentru clasa I - 1 bandă verde; b) pentru
Medalia „Pentru serviciu ireproșabil” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313393_a_314722]
-
află o bandă longitudinală în culorile steagului național al Republicii Moldovenești Nistrene - două benzi roșii și între ele o bandă verde, flancate de câte o bandă albă. Benzile roșii au lățimea de 3 mm, cea verde - 2 mm și cele albe 1 mm. Restul panglicii are culoarea măslinie, având în mijloc benzi verzi cu lățime de 1 mm: a) pentru clasa I - 1 bandă verde; b) pentru clasa a II-a - 2 benzi verzi, aflate la o distanță de 1 mm
Medalia „Pentru serviciu ireproșabil” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313393_a_314722]
-
a fost fixată de la Congresul de la Berlin, unde emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să ajungă la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația românească din valea Albă (comuna Limanu) și din jurul portului Mangalia. În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, pe litoral au loc operațiuni militare importante. Astfel in august 1916, trupele conduse de generalul Mackensen cuceresc Constanța. Între cele două războaie mondiale, România
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Tașaul și pe istmul dintre acesta și lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Canalul are o lungime de 26,6 km și se desprinde din Canalul Dunăre-Marea Neagră la 35 km, în dreptul localității Poarta Albă, obiectivle sale hidrotehnice fiind ecluza Ovidiu și ecluza Năvodari, precum și porturile Ovidiu și Luminița, care se adaugă portului maritim Midia. Orașul s-a ridicat pe locul satului de pescari cu același nume, fiind astăzi un important centru industrial al țării
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
concentrice. Cel din interior este acoperit cu un smalț albastru și are în centrul său souă mâini strânse, de culori aurii. Între cele două cercuri se află inscripția "Интернациональная помощь" ("Asistență internațională") dispusă circular pe un spațiu acoperit cu smalț alb. Pe reversul insignei este inscripția: "За оборону Приднестровья" ("Pentru apărarea Transnistriei"). Toate imaginile și inscripțiile sunt convexe. Insigna este prinsă printr-o ureche de un cadru rectangular dintr-un aliaj de aluminiu, care are scobituri pe margini. Suprafața cadrului este
Insigna „Asistență internațională” () [Corola-website/Science/313409_a_314738]
-
orizontal), având în vedere că instrumentul este acționat printr-un tub de cauciuc ce permite ambele poziții. Clapele sunt așezate ca la o melodica (variantă timpurie de clavietă lansată de Hohner - vezi aici), anume în două rânduri paralele, corespunzătoare clapelor albe, respectiv negre, de la claviatura de pian. Instrumentul este considerat, de altfel, un precursor al clavietei. O reclamă londoneză din anii „vogăi Goofus” (perioada interbelică) comenta: Couesnofonul a fost introdus în muzica de jazz de către saxofonistul Adrian Rollini sub denumirea de
Couesnofon () [Corola-website/Science/313445_a_314774]
-
My Own Way" are ca deviza: „Punct și de la capăt în propriul meu stil”. Piesă „Good Enough for You” dezbate problemele relațiilor interrasiale: „În cântec mă refer la prieteni care sunt tot de culoare, care au avut relații cu persoane «albe» și care au întâmpinat greutăți în păstrarea relațiilor, deși se iubeau foarte mult. Este vorba de intervenția părinților și a oamenilor din jur, care se opuneau, ceea ce ducea la ruperea relațiilor. M-a întristat lucrul acesta, motiv care m-a
Jay Sean () [Corola-website/Science/313437_a_314766]
-
de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), specie endematică ce crește numai pe stâncăriile și grohotișurile Pietrii Craiului, sângele voinicului ("Nigrittela rubra"), floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass."), bujorul de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), orhidee (cu specii de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
nipalensis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]