8,755 matches
-
iar instituțiile dedicate studierii și emancipării acestuia proliferează de zor. În toată această poveste, țăranul este prea puțin prezent sau este inclus după o coafare prealabilă și după reinterpretări succesive ale culturii țărănești. Țăranul, din vremuri trecute sau recente, este îngropat sub un morman de balastru ideologic de diferite culori și este bun de scos la defilări și celebrări populare, de tras în bild și mai ales de transformat în orice altceva care să producă bani și să nu încurce prea
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
capitalul simbolic al locului - valoarea lui afectivă - și capitalul comercial - tratarea lui ca o sursă de venit. Afirmația tăioasă a bătrânului: ”Eu nu vând! Nu vând nimic!” are o motivație clară. Pentru el, Roșia Montana e locul unde și-a îngropat soția, pe care nu acceptă s-o mute, așa cum îi propune reprezentanta RMGC, în alt cimitir. Spațiul devine arhiva emoțională a unei istorii de familie, imposibil de înstrăinat, amintind de legătura profundă cu o viață din spate, care și-a
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia. Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime și vreo 20m lățime și acolo erau îngropați. Undeva până prin septembrie o stat dânșii. Și când ne-am trezit într-o dimineată: porțile deschise și nu mai era nimeni cum i-o dus, unde i-o dus, ce s-o făcut cu dânșii nu știu. Si era vai
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
era vai de capul lor. Flămânzi, murdari, rupți, distruși... o stare deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem 11 ani când o trecut pe aici pe lângă noi. Vine coloana
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem 11 ani când o trecut pe aici pe lângă noi. Vine coloana. Vine
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia. Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime și vreo 20m lățime și acolo erau îngropați. Undeva până prin septembrie o stat dânșii. Și când ne-am trezit într-o dimineată: porțile deschise și nu mai era nimeni Cum i-o dus, unde i-o dus, ce s-o făcut cu dânșii nu știu. Si era vai
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
era vai de capul lor. Flămânzi, murdari, rupți, distruși... o stare deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem 11 ani când o trecut pe aici pe lângă noi. Vine coloana
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de animale așa și pe dânșii... Avem 11 ani când o trecut pe aici pe lângă noi. Vine coloana. Vine
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
Pe 14 mai 1948 s-a născut statul Israel. Câteva luni mai târziu, deja fuseseră expulzați peste opt sute de mii de palestinieni, și demolate peste cinci sute de sate. Aceste sate, unde creșteau măslini, smochini, migdali și arbori fructiferi, zac îngropate sub autostrăzi, centre comerciale și parcuri de distracție. Ele sunt morți fără nume. Comisia de Nume a noilor autorități a rebotezat harta. Astăzi a mai rămas puțină Palestina. Devorarea implacabilă a teritoriului invocă titluri de proprietate acordate cu generozitate de
14 mai. Datoria altora (FRAGMENT DIN „FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295864_a_297193]
-
secole și jumătate după conchista lui Pedro de Alvarado și cinci ani după conchista lui Dwight Eisenhower. În 1982, când armata a devastat munții mayași, familia Rigobertei a fost exterminată aproape în întregime iar satul în care buricul ei fusese îngropat ca să prindă rădăcini a fost șters de pe hartă. Zece ani mai târziu, a primit Premiul Nobel pentru Pace. A declarat: - Primesc acest premiu ca pe un omagiu adus poporului maya, chiar dacă vine cu o întârziere de cinci sute de ani
9 AUGUST. ZIUA SATELOR INDIGENE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295963_a_297292]
-
venea tot mai gros dinspre vulcanul Vezuviu, un arbore înalt de fum care își deschidea ramurile spre cer, și deodată se făcu noapte în plină zi, lumea se cutremură în zdruncinări violente și un bombardament de pietre de foc a îngropat petrecărețul oraș Pompei. Cu câțiva ani înainte, focul măturase orașul Lugdunum, și Seneca scrisese: A fost doar o singură noapte între cel mai mare oraș și nimic. Lugdunum și-a revenit și astăzi se numește Lyon. Și nici Pompei nu
24 AUGUST. ZIUA ZEULUI ROMAN AL FOCULUI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295974_a_297303]
-
Anna, Mexicul a pierdut jumătate din teritoriul său iar președintele a pierdut un picior. Jumătate din Mexic fusese înghițit de vecinul de la nord, după lungi bătălii și în schimbul a cincisprezece milioane de dolari, iar piciorul, căzut în luptă, a fost îngropat în ziua de azi a anului 1842, cu onoruri militare, în cimitirul Santa Paula. Președintele, denumit Eroul, Vulturul, Preacinstitul, Războinicul Nemuritor, Părintele Patriei, Alteța Preafericită, Napoleonul Vestului și Cezarul Mexican, trăia într-un conac din Xalapa, care părea mai degrabă
27 SEPTEMBRIE. POMPE FUNEBRE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296011_a_297340]
-
părinților noștri, dormind în brațe cu cenușă și praf. iar moaștele ne trăgeau sufletele, cale de trei zile în pustie, în pământ neumblat. cărare în mijlocul apelor. pe care legănam în fața Domnului pe copiii noștri, cu fețe strălucind. ce să-mi îngrop mai întâi, sufletul sau trupul în acest vânt metalizat. țineam pasul cu părinții mei. a venit îngerul și a pus mâna peste capul meu. dimineața zilei de Crăciun când lumea întreagă se transformă din nou în cuvinte. când redevine consoane
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Dacia, Nici un cuvânt pios, nici o polemică în favoarea alor noștri: în ce limbă vorbeau, cum au trăit, unde își așezau morții, copiii cum și-i creșteau. Câteva mii de ani de povești subversive preamărind invadatorul, Vreo șapte cărți cu titlul Getica îngropate în pivnițele Vaticanului în ele se recunoștea latinitatea primordială de la Baltica până la Micene și Troia, Și, de asemenea, obârșia patricienilor alăptați de lupa capitolina, al Tărtăria. Cum să fi uitat limba mamelor noastre Miresele din Târgul de Fete de pe
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
diapazon azuriu emitea un la confuz - ca să-mi anunțe soarta. Bârfită de talazuri mi-a fost perla; printre buze de stânci doar saxifraga a avut curajul să mă sărute. Ore iresponsabile au trecut peste ceasul meu de nisip. Condeiul a îngropat noime din alte vremuri. Ultimul meu cuvânt va fi ca trapul unui poney al Apocalipsei: cine să știe c-am câștigat întrecerea?... Cu taina mea Cu taina mea și-a lui Aprilie se hrănește paingul care-a căzut din ungher
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
rața sălbatică pe lac, mărul sclipește verde. atît de departe-am plecat, atît de departe că nici teamă nu-mi mai poate fi. o ceață cu zbaturi de argint defrișează în liniște mari codri indescifrabili. în inima lor mi-am îngropat capul ca să răsară și să apună. numai nu în grădină m-am dus lîngă lac (:vîntul ca vîntul, dar valurile...). verde și argint eram, polisată de frig. te-am strigat, am strigat în răspărul timpului de parc-aș fi vrut
Poezii by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/16315_a_17640]
-
la galere nu am semnat condica nu am alergat ca nebuna printre scriitorii mai mult sau mai puțin autentici să le iau interviuri, mă izbesc dimineața devreme de mirosul tînăr al lui Alexandru, îi fac pantofii îi spăl mîncarea îi îngrop laptele în ceaiul galben ca mierea nu mă interesează nimic, sunt singură și absentă văd mereu la fereastră un gard înalt pînă la cer pe care stau înșirați vrăbioi demenți, zdrențuiți, cei de la marginea societății. în gîtul lor scrisul stă
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
Vasile Dan Poor Yorick Am îngropat atâția până acum, socoti singur. De fiecare dată parcă de mine era vorba. Moartea are mult mai multe soluții decât viața, asta e sigur. Nu doar în pământ, ci și în apă, așa cum s-a întîmplat mai întâi. Că
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
e... nici Marius Robescu, nici Stoica, nici Mazilescu...) nu mult după ce primise coroana de aur, în catedrala Sfânta Sofia, din Ohrid, în unicul său costum negru, (era deja greoi ca un urs siberian, cu ochi de lapislazuli lichid) l-au îngropat, în celălalt an. Patru luni peste, atât s-au scurs, din augustul macedonean până în negrul decembrie dâmbovițean. 2. Când mă-ntorc în Bucovina strămoșilor mei, îmbrac, de obicei, costumul tatălui, mă duc în locul lui, ca-ntr-un ritual, la
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
duc în port, al cârciumilor, al croitoriilor, unde se pun fire din păr de cal, în costumele pentru mort, pentru nuntă, botez, sau teatrul municipal. 5. În lumea asta destul de tristă, costumul meu negru mai rezistă, cu el mă vor îngropa, sper, ca pe un cruciat în armura de fier, are întărituri din păr de cal, tiparul e al unui meșter rural, e un costum de duminecă, uneori trag fire din mânecă, și mă mir, de mai multe ori, de arta
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
de seară cînd se-nchid în strane și de dor mor să-mi nască trupu' a doua oară și tu nu mai ești să priveghezi așa cum se face cînd cel mort nu mai are timp să mai aștepte și se-ngroapă-n el ca-n mărul copt viermele ce-a lenevit din floare și-acum scoate coarne din pămînt și se face fluture și moare îngropat în cerul gol și strîmt aprilie nouă sunt femeile ce-l poartă spre icoane și
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
așa cum se face cînd cel mort nu mai are timp să mai aștepte și se-ngroapă-n el ca-n mărul copt viermele ce-a lenevit din floare și-acum scoate coarne din pămînt și se face fluture și moare îngropat în cerul gol și strîmt aprilie nouă sunt femeile ce-l poartă spre icoane și spre crîșme dragi pe pruncuțul care iese-n lume și din lume peste sîni de fragi levănțică iasomie busuioc prin mătăsuri strecurate-n zori cînd
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
din gînd alt destin un alt destin îmi scrie nu-s atît de otrăvit de viață încît morții să-i deschid fereastra ducă-se să secere oriunde - mie-mi place-aici în lumea asta și-n credința mea să mă îngrop ca-n icoane sfinții cînd învie în privirea mamelor ce-au plîns cînd și-au pus copiii în sicrie fie-n strană cîntece cîntînd și tămîia fum să mă îmbete ori în cîrciumă cu lăutarii bînd însetați mereu ca un
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]