8,468 matches
-
intelectualilor noștri sovietici. Într-un procent de 80-90% din intelectualii sovietici sunt elemente ieșite din clasa muncitoare, din țărănime și din celelalte pături ale celor ce muncesc. Înainte vreme ei trebuiau să servească claselor bogate, deoarece altă ieșire nu aveau. Acuma ei trebuie să servească poporului, deoarece nu mai există clasa exploatatoare". Și Lăzăreanu vine iar cu exemple: "vedem cum un muncitor ca Gheorghiu-Dej, care și-a făurit cultura în fundul temnițelor, vedem cum un țăran ca prietenul Zăroni 31 rezolvă problemele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
eul poetic își asumă ipostaza de actor, ci textul însuși se transformă într-un dialog cu lumea întreagă, devenind un poem fragmentat în care public și actant se regăsesc pe o mare scenă, cea a textului literar: "doamnelor și domnilor, acuma/ INEXPRIMABILUL: îl/ lipim la loc, un/ doi, trei, și!... o voce din public: să/ îl trimitem să cumpere/ chibrituri.../ fluierături/ din strada/ principală (...)", Inima de raze. De altminteri, Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu perdea” de Radu Țandără (pseudonimul lui Constantin C. Bacalbașa), diferențiere ironică, apropo de faptul că majoritatea „revistelor” erau cam „fără perdea”. Atingînd aceste aspecte, Felix Aderca nu-i învinuia pe textieri și pe interpreți pentru degradare, ci publicul: „Că acuma în urmă cupletele au cam degenerat și că autorii se întrec cu unele glume cam piperate, vina nu este a lor ci este a publicului, care prin rîsete, prin aplauze și prin bisări încurajează această... nouă literatură și pleacă indiferent
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Goga, care-l pune drept titlu unui poem dedicat nopții: „ De ce, neînțeleasă noapte,/ Ți-ai stîns luminile din cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
făcută de numai 25 de agenți de poliție. „Crize” ilustrează deci acest climat de nesiguranță și teroare. Odată incidentul evitat și cauza emoțiilor lămurită, strofa a treia a poemului repune în drepturi rațiunea și calmul: „Dar vezi... m-a ocolit acuma.../ El s-a temut mai mult, - săracul.../ Pe luna palidă, pustie,/De vînt se clatină copacul...” Cu toate acestea, eliberarea de spaimă nu e completă. Poetul a rămas (lucru care se vede în reflecțiile sale) cu impresia că întîlnirile precum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stare de spirit nostalgică: „Dacă ne întoarcem cu 40, 50 de ani în urmă, romînii stăteau - susținea institutorul băcăuan (ceva similar scrisese, pe la 1880, și Eminescu) - mult mai bine ca astăzi: 1) datoria statului era minimă, nu la miliarde ca acuma; al 2-lea, dările tot nu erau așa de multe ca astăzi și al 3-lea, romînul se hrănea mai ușor în țara lui. Nu zic că n-a făcut progres țara noastră și noi romînii nu ne-am lustruit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ocheanul”, o așa-zisă „baladă” („Și în mulți cu rupți pantofi/ Ce trec d-artiști, filosofi”) și Gheorghe Asachi, în „Soția de modă”, o satiră („...Deci, vere, ține ce-ai dorit cu înfocare,/ Sufere pe tiran casnic, ce-ai cătat, acuma ai,/ Și precum provorba zice, sub pantofii ei să stai”). în proză, - Negruzzi. Mult mai încolo îi „cîntă” un poet de pe vremea lui Eminescu, Dumitru C. Ollănescu-Ascanio: „Iar doi pantofi albaștri, în umbră pe covor/ Se pare că așteaptă din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asta. Cum nu sunt deloc un adept al acelei castrări a simțurilor și a minții numită puritanism, mai mult mă voi mira decât să slobod vreun fulger al indignării, scandalizat de putreziciunea unei societăți imorale care ne impinge la viciu. Acuma, ce-i drept, de putreziciunea societății în care trăim sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să ne întrebăm și care sunt cauzele profunde ale acestei stări de fapt. Nu cumva subdezvoltarea mentală și economică a lumpenilor ceaușiști (și a progeniturilor lor asemenea), care, lipsiți de echilibrul natural și de agenda încărcată a lumii țărănești, au acuma prea mult timp de pierdut în fața televizorului ar putea fi o explicație? Domnul Tănase respingea, de plano, ideea responsabilității formative a mass-media spunând că toată această mare de abrutizați care-și trăiesc viața prin delegație, uitându-se zilnic la telenovele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
între ei. Cu chiu, cu vai, Muc cel Mare reușește însă să-și împingă de la spate odrasla prin viață vreo patru decenii și să iasă la suprafață, după alungarea zmeilor roșii, victorios și liber cu agoniseala-i de-o viață. Acuma, pe vremea de poveste a lui Moș Ilici, era pentru ei un trai și-o viață. Cât ai spune Abracadabra Alcatel, Muc cel Mic se dă de trei ori peste cap și se transformă spectaculos...tot în broscoi! (Shit!) Din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
deh, fiind cel mai tânăr în școală ți se pasau toate corvezile, ca în armată!) și pe care te pregăteai să-l lași repetent tocmai s-a transferat la timp, a nu știu câta oară, la un alt liceu și acuma îți rânjește sfidător pe stradă. Și toate astea pentru un salariu de 2190 de lei, când un maistru de la Electrocontact avea aproape dublu. Dar, deh, după cum ne învățau documentele de partid, ordinea importanței sociale a muncii (aici se poate introduce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduse prin lanul de secară Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele Într-Însul amurgul se opri... Și m-ai găsit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același, vremurile sunt mereu altele: un „atunci” al bunicii Caliopi, tânără, subțiratică ce-și Înnobilează iubirea cu reflexul romantic al poeziei epocii, Heliade și Lamartine, și un „acuma” al noului cuplu constituit În timpul modern al „trenurilor" și al distanței lucide, tandru-ironice, tutelate de versurile simboliste ale lui Francis Jammes și Horia Furtună. „Casa” este punctul referențial; spre ea curg timpurile, destinele umane, amintirile; ele conservă În straturi de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sări subțire-o fata În larga crinolină”... „Privind cu ea sub lună... / Bunicul meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce au ele sacramental: „...și vii acuma tu; / Pe urmele berlinei trăsura ta statu. // Același drum te-aduse prin lanul de secară / Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului, la scară. // Subțire, calci nisipul pe care ea sări ...M-ai ascultat pe gânduri..." Ideea că marile momente ritualice ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
S: O să faci flotări în pumni cu un singur deget și o să ridici piciorul fulgerător, din direcție jos-sus. Apoi șpagata pe cioburi. Să te ferească mama dracului să te regulezi cu nepoată-mea, că are opt ani. J: Yes. S: Acuma leagă-ți o felie de salam de cur și fă trei ture de stadion, legat la ochi. J: Yes. ...după trei luni de antrenament draconic... Intră Jane San Moldovan, tot numai mușchi, în pantaloni bufanți. Sensei Moldovan îl privește părintește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
priceput foarte clar mecanismele), cât te detașezi și cât te-ar interesa totuși un personaj, mai onest față de tine, care e și un pic în interiorul lumii lor și încă și mai mult afară? Ce spui tu este subiect de film acuma. Dar... ce spui tu... io nu sunt hoț, sunt om ok, să știi... Eu nu semăn cu ei (la beție poate, nu știu). Deși probabil îi imit foarte bine, îi înțeleg foarte bine, îmi plac, pentru că nu sunt prefăcuți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mai noi și mai tineri. Și din ăia mai bătrâni sunt câteva personalități în film: uite, Nicolaescu. Este, să știi! Nu în sensul că mi-ar plăcea ce a făcut, ci pentru cât a făcut. Făcea două-trei filme pe an. Acuma, că le făcea cu ajutorul sistemului, asta e altă discuție, dar trebuie să ai nerv, trebuie să ai rezistență. Să faci două filme pe an e foarte greu, incredibil de greu. Discutam într-o zi cu Porumboiu și el îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
o ispravă, dar îmi era teamă să nu dau cinstea pe rușine, pentru că, știi prea bine cum îi românul. Lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă.” Eu însă am cam pățit-o acuma ca acela, care, dacă nu mă înșel, chiar mătăluță erai: „ Lasă-l măi! L-aș lăsa eu da’ nu mă lasă el!” Acum, m-ăi crede, nu mă-i crede, am să-ți spun drept... Nu prea știu cum să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
disciplinele calificativul „eminență”. Ai fost remarcat de la început și numai după patru luni directorul și-a răsplătit elevul, obținând, la 9 mai 1864, un Decret domnesc de numire ca institutor pentru clasa I-a la Școala primară de la Trei Ierarhi. Acuma, fă bine, te rog și povestește-ne ce ai pățit când te-ai dus să-i mulțumești lui Maiorescu pentru această nesperată numire: „M-am dus să-i mulțumesc, dar de rușine n-am putut spune nici o vorbă, ci i-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s o mai văzut față bisericească umblând cu pușca?” Tare mă tem însă, că n-ai tăcut din gură. De-acuma era tot una dacă tăceai sau dacă ziceai ce-ți ședea pe limbă. Adevărul este că în ziarul „Curierul de Iași” Nr.6 din 1868 a apărut articolul cu un titlu cam chisnovatic: „Trageri la țintă și vânatul de paseri
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
august s-au organizat conferințele cadrelor didactice. În raportul său, revizorul se referea pe larg la prelegerile și convorbirile „asupra metodului de a învăța pe copii citirea și scrierea /metodul legografic/” ținute de matale. Da’ ia spune, nu-i așa că acuma s-a produs acea chemare misterioasă a unuia către celălalt? Nu se putea ca „Piatra prețioasă care ședea ascunsă în pulberea școalei primare” să nu fi „strălucit ochilor pătrunzători ai revizoruluipoet”. Despre Junimea și junimiști știai de multă vreme. Doar
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a fost și el investigat de mine. Cerusem aviz pentru cercetarea lui. Parchetul General a spus că nu e cazul. Tatăl lui era parlamentar la acea vreme. Nu mi-au dat aviz, dar el a plecat până la urmă din magistratură. Acuma e un avocat de succes și, în felul ăsta, s-a mai curățat magistratura. Dar reprezentarea unui judecător arestat n-au avut o decât în 2000. A fost un șoc și la nivel național. Cazul Dacia Felix — Acestea au fost
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
veniți la mine în curte, eu vă arăt ce să faceți, ce vopseli.“ Eram în concediu. Îmi iubeam mașina, era prima. Și, la el în curte, îmi arăta: „Astăzi dați cu șmirghel, dați rugina jos.“ OK. O zi dădeam conștiincios. „Acuma dați un strat de grund, acum de vopsea.“ Am lucrat vreo patru-cinci zile și mi-am antifonat, pe baza instrucțiunilor clientului soției, această mașină. Eram foarte mândru de ea. Nu l-am cunoscut pe acest domn înainte. Ei, și după
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
500 de mori și tot atunci striga în gura mare că se usucă de sete." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "A zis-o, a și făcut-o! Petru nu zicea nimic de două ori. Fătul meu, Petre! zise împăratul, acuma mai blând și râzând cu amândoi ochii. Eu văd că ție nu-ți iese grija din cap; ți-oi spune dar treaba cu ochii mei. Vezi, ochiul acesta râde de bucurie, când văd că am așa trei feciori ca voi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]