11,054 matches
-
la nivel central, activitatea celor șase gubernii, introduse prin reformele iosefiniste din domeniul administrativ 231, între care și a celui galițian. Termenul de instituire a noii administrații a fost stabilit de împăratul Iosif II, el fiind 1 noiembrie 1786. Predarea agendelor politico-administrative de către militari a mai durat până la începutul anului 1787, așa cum rezultă din notele Cancelariei Aulice Unite Boemiano-Austriece și a guvernatorului Galiției 232. La operațiunea de predarea și preluare a puterii politice în provincie, concepistul Vasile Balș l-a asistat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sens, în provinciile aparținând de coroana maghiară, împăratul a reintrodus vechea constituție a comitatelor, precum și limba latină, ca limbă de cancelarie, păstrând totuși limba germană pentru corespondența cu autoritățile centrale. Competența Cancelariei Aulice Ungare (Ungarische Hofkanzlei) a fost extinsă asupra agendelor ungare privitoare la probleme ecleziastice, școlare, de cenzură și de fundații. Totodată, au fost despărțite problemele camerale, comerciale și montanistice ungare și transilvănene de cele austriece, primele fiind puse toate sub ascultarea Cămării Aulice Ungare (Ungarische Hofkammer)4. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
contul cheltuielilor de spitalizare și de tratament suportate 104. După ce și-a pus la punct și și-a reglementat problemele personale, pe 9 decembrie 1792, baronul Vasile Balș a depus în scris, la Cernăuți, jurământul de serviciu și a primit agendele de lucru în calitate de căpitan districtual 105. Prin această numire, începea pentru Bucovina o perioadă nouă, marcată de faptul că, pentru prima dată de la înglobarea sa în componența Imperiului habsburgic, cel mai înalt post de conducere pe care îl avea regimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
decembrie 1961, Pârcălab s-a întors "avariat", la ora 3, de la barul "Melody" și că, la 23 ianuarie 1962, ora 17, Varga se afla căzut sub masă la restaurantul "Universității"? Drept răspuns, Teașcă mi-a adus și arătat o veche agendă jerpelită, cu titulatura "Carnetul apicultorului" (?) în care-și notase, cu rigoare și năduf, amănunte relevante pentru "viața sportivă" a fotbaliștilor de la "Dinamo". În carte, însemnările cu pricina le-am mai periat, le-am mai domolit... Aflați c-am găsit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu titulatura "Carnetul apicultorului" (?) în care-și notase, cu rigoare și năduf, amănunte relevante pentru "viața sportivă" a fotbaliștilor de la "Dinamo". În carte, însemnările cu pricina le-am mai periat, le-am mai domolit... Aflați c-am găsit în pod agenda lui Nea Titi, numai bună de oferit la licitație pe internet! Sunt trecute acolo, cu meticulozitate, șiruri lungi de cifre scăzute ori adăugate, care nu știu ce înseamnă și, oricum, nu mai înseamnă nimic, adrese, numere de telefon de mult expirate, liste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gazetarii care aveau oarece relație cu tipografia. Hârtiile înguste", așa numitele ștraifuri, provenite din tăierea marginilor topului de hârtie pentru încadrarea în format, au reprezentat până târziu, inclusiv la gazetarii din generația mea, "hârtia-concept" înlocuită azi de lap-top-uri, stick-uri și agende electronice. Închipuiți-vă ce aduna cu mătura "băiatul de serviciu", ce valoare ar avea acum acele ștraifuri pentru identificarea variantelor și, poate, chiar pentru ivirea unor strofe neștiute! În 1888 se afla, la Liceul Național, elevul intern-bursier State Dragomir, viitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
electrice; ... l) realizarea de investiții comune pentru spitale și unități sanitare; ... m) realizarea de consolidări, respectiv reparații la spitale și unități sanitare; ... n) elaborarea și implementarea planurilor locale de acțiune pentru sănătate în relație cu mediul; o) elaborarea și implementarea Agendei locale 21; ... p) avizarea planurilor de dezvoltare regională și a celor urbanistice; ... q) elaborarea raportului stării de sănătate a populației; ... r) informarea publicului privind starea sănătății în relație cu factorii de mediu; ... s) informarea și implicarea comunității locale în activitățile
ORDONANŢĂ nr. 50 din 30 ianuarie 2000 (*actualizată*) privind măsurile de colaborare dintre Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi autorităţile administraţiei publice locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătăţii publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126829_a_128158]
-
planurile de acțiuni actuale și de perspectiva pentru implementarea obiectivelor dezvoltării durabile în sectoarele economice și sociale, la nivel național și local. ... Articolul 2 În activitatea sa Consiliul național va avea în vedere punerea în aplicare a obiectivelor și recomandărilor Agendei 21, adoptată de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992, în conformitate cu deciziile și rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite referitoare la implementarea Agendei 21. Capitolul 2 Componenta Consiliului național Articolul 3 (1
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
în vedere punerea în aplicare a obiectivelor și recomandărilor Agendei 21, adoptată de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992, în conformitate cu deciziile și rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite referitoare la implementarea Agendei 21. Capitolul 2 Componenta Consiliului național Articolul 3 (1) Consiliul național are în componenta reprezentanți ai: ... a) ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate, cu atribuții în elaborarea și punerea în aplicare a Strategiei naționale pentru mediu
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
realizarea unui consens social între societatea civilă și autoritățile publice, bazat pe dialog, transparenta și responsabilitate în procesul de elaborare și de aplicare a deciziilor privind politica și strategia dezvoltării economico-sociale; ... b) contribuie la promovarea recomandărilor și la realizarea obiectivelor Agendei 21 naționale pentru dezvoltare durabila; sprijină autoritățile administrației publice locale în vederea elaborării și aplicării în profil teritorial a agendelor 21 locale; ... c) contribuie la consolidarea cadrului instituțional pentru facilitarea participării sectoarelor neguvernamentale și a reprezentanților societății civile la procesul de
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
elaborare și de aplicare a deciziilor privind politica și strategia dezvoltării economico-sociale; ... b) contribuie la promovarea recomandărilor și la realizarea obiectivelor Agendei 21 naționale pentru dezvoltare durabila; sprijină autoritățile administrației publice locale în vederea elaborării și aplicării în profil teritorial a agendelor 21 locale; ... c) contribuie la consolidarea cadrului instituțional pentru facilitarea participării sectoarelor neguvernamentale și a reprezentanților societății civile la procesul de elaborare a deciziilor privind strategia dezvoltării economico-sociale a tarii; ... d) acționează ca instrument al cooperării și integrării pe plan
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
similare. ... (2) Consiliul național va îndeplini și alte atribuții prevăzute în acte normative. (3) Consiliul național se poate afilia la organizații internaționale similare. ... Articolul 7 (1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 6 Consiliul național: ... a) analizează obiectivele și recomandările Agendei 21 și, pe aceasta baza, face propuneri și recomandări pentru implementarea acestora în strategiile, politicile, programele și planurile de acțiuni sectoriale, precum și în Strategia naționala și în Planul național de acțiuni pentru mediu și dezvoltare durabila, potrivit cerințelor interesului național
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
memorandumului de finanțare. Orice prelungire excepțională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru Finanțarea gratuită a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegației Comisiei de către Beneficiar conform agendei stabilite în memorandumul de finanțare. Documentele justificative referitoare la plățile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziție în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 157 din 19 octombrie 1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 4-a - Pregătirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureşti la 2 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125731_a_127060]
-
care au intersectat, direct sau indirect, propria traiectorie de viață. ▪ Subiectul diferențelor și a egalității de gen este relativ puțin abordat în interviuri și în dezbaterile publice. Care credeți că este importanța (relevanța) acestui subiect pentru viața personală? Dar pentru agenda publică și cea profesională? Se vorbește, adesea, despre "dubla zi de muncă" sau despre "dubla prezență"23, ca fiind o caracteristică a muncii femeilor și o componentă importantă a inegalităților de gen. Care sunt modalitățile practice prin care poate fi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
înțelege cum se raportează nu doar englezii Imperiului Britanic la India, dar mai ales cum pentru misionarele englezoaice, pentru soțiile ofițerilor Imperiului, dar și pentru feministele primului val, pentru sufragete, India devine un testing ground, un site al implementării unei agende de drepturi civile și politice greu de susținut și de revendicat în Anglia victoriană. Poziționalitatea mea specifică, zeugmaticitatea spațiului românesc (frumos definită de colega mea Mihaela Mudure) îngăduindu-mi o perspectivă particularizată istoric și cultural asupra acestei imagini mediate a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui Rudyard Kipling) și-au derulat agenda imperialistă necruțătoare și obtuză culturalmente. Au fost numeroase alte proiecte, dar nu pot să nu amintesc cele desfășurate în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Femeii din România, o asociație extrem de activă și de eficientă pe multiple planuri: legislativ, au lucrat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
multe privințe, îmi depășește așteptările cu privire la mine însumi. Sunt convins că ceea ce spun reprezintă doar o "parcelare" individuală a realității, mai cu seamă dacă o avem în vedere pe cea românească. De aceea, o afirm limpede: în arealul nostru comunitar, agenda publică nu este în măsură să rețină tema egalității de gen, ceea ce nu înseamnă că singura soluție e resemnarea de tip mioritic. Lucrurile nu stau, desigur, precum în cazul gazonului englezesc, dar este, încă, nevoie de timp. De cât timp
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
refere. (...) viața reală a bărbaților este astăzi diferită de cea acum stereotipizată; viața mea personală, în acest sens, (...) constituie o mărturie (Arnaldo Spallacci). Despre competiție și egalitate/parteneriat de gen în viața cotidiană: (...) o afirm limpede: în arealul nostru comunitar, agenda publică nu este în măsură să rețină tema egalității de gen, ceea ce nu înseamnă că singura soluție e resemnarea de tip mioritic. Lucrurile nu stau, desigur, precum în cazul gazonului englezesc, dar este, încă, nevoie de timp. De cât timp
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de cercetare: ideologii politice contemporane; istoria gândirii social-politice; teoria relațiilor internaționale. A publicat studii în volume colective și în reviste de specialitate precum: Natureand Identity in the Construction of the Romanian Concept of Nation, în "Environmentand History" (2014); Shaping the Agenda: Feminist Strategies of Civic and Political Action in Post-Communist Societies, în "Romanian Journal of Society and Politics", Special Issue Democratization through Social Activism: Genderand Environmental Issues in Post-Communist Romania, coautor (2013). Tudor PITULAC (n. 1967) este profesor la Facultatea de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fost sigilat cu scotch". Cam asta-i, asta spun ei. M. M.: Și-au făcut datoria. 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie S. B.: Suntem pe 22 decembrie 1989. O zi plină. Colonelul Costache este menționat în agenda lui Voinea 21, prescurtat, legat de anumite informații pe care i le transmitea. De pildă, că gurile de metrou erau preluate de GP (gărzi patriotice). La 10.30, pe 22 decembrie, este trecut că în Pantelimon, Muncii, Socului, Cățelu grupuri
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
componente structurale, respectiv ubicuitatea și manifestarea modei semnifică faptul că moda devine publică, cunoscută, etalată (idem, 57). Agora, curțile nobiliare, teatrul, carnavalele au reprezentat, de-a lungul timpului, sferele sociale de ostentație ale modei vestimentare (ibidem). Astăzi, prevalența acesteia pe agenda media sau în economia de piață ilustrează ubicuitatea fenomenelor de modă. Alte definiții au fost formulate în baza modelului teoretic al societății de consum (J. Nelson, 2007, 169), conform căruia identitatea socială este exprimată prin intermediul bunurilor și comodităților pe care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
duminică. De fapt, blugii și T-shirt-urile sunt acum standardele de îmbrăcăminte pentru liturghia de duminică. La serviciu, ținută relaxantă din zilele de vineri s-a transformat în ținuta zilnică. Chiar și primul ministru și-a abandonat sacoul și cravata pentru agenda din week-end. Dar de ce standardele noastre vestimentare au mers așa de departe? Sociologul David Holmes de la Universitatea Monash spune că aveam de-a face cu mai mulți factori. Cel mai proeminent, această tendință reflectă relaxarea societății noaste în general. Cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
153, cîte avea Parlamentul. Opoziția era formată din deputați independenți, din cei agrarieni și ai Partidului Laburist. Guvernul lui Cosgrave a început opera de stabilizarea a structurilor Statului Liber. Irlanda de Nord nu a constituit pînă în 1924 o problemă importantă pe agenda guvernelor irlandeze, preocupate de situația internă. În 1924, autoritățile Statului Liber au cerut guvernului britanic să constituie Comisia Granițelor, a cărei înființare era prevăzută în Tratat. Guvernul nord-irlandez prezidat de James Craig a refuzat să numească un reprezentant, motivînd că
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
RALUCA, TATIANA CALO; NINA BODNARENCO, "Limba română". Manual pentru clasa a VII-a a scolii alolingve. Chișinău, Editura Litera, 2000. [4] ANDRIEȘ, MARGARETA I, Teste de limba română pentru clasa I, Iași, Institutul European, 2000. [5] ANDRONE, PAUL; GEORGE ENACHE; Agenda profesorului de limba și literatura română, Editura Alpha, [Buzău], [2000]. [6] ANGELESCU, SILVIU; NICOLAE, NICOLAE I.; IONESCU, EMIL, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a: toate filierele. București, All Educational, 2000. [7] ANTON ILICA, IOVIN, ILEANA, Metodica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Kanfer, R. (1990). "Motivation theory and industrial and organizational psychology", in M. Dunnette și L. Hough (ed.), Handbook of industrial and organizational psychology, Consulting Psychologists Press, Palo Alto. (1977). Work and family in the United States: a critical review and agenda for research and policy, Sage, New York. Kets de Vries, M.; Miller, D. (1984), The neurotic organization, Jossey Bass, San Francisco. Klein, H. (1989). "An integrated control theory model of work motivation", Academy of Management Review, 14, 2, 150-172. Komaki J.
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]