14,847 matches
-
proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism cu altul”, astfel încât „umbra inversă a lui Stalin se întrezărea destul de clar” (p. 363). De aceea, soluția autorului este toleranța și reconcilierea - între victime și călăi, se presupune. În amplul interviu pe care i-l ia politologul Vladimir Tismăneanu (Marele șoc. Din finalul unui secol scurt, 2004), Ion Iliescu recapitulează succint așa-zisa sa disidență: în anii ’70, Ceaușescu l-a acuzat de „intelectualism” și l-a trimis la „reeducare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dinainte de 1987 exista o facțiune a Securității (subordonată KGB-ului) care începe să lanseze (din 1985) zvonul „reformatorului” Ion Iliescu, apt să scoată România din impasul regimului ceaușist - astfel ar fi fost modelată, treptat, opinia publică, mai intens și mai amplu începând din 1987. Posturile occidentale de radio, la rândul lor, prin emisiunile în limba română, încep să-i pregătească pe români pentru o posibilă schimbare de regim (p. 16). Desigur, nu întreaga structură a Securității era pro-moscovită; existau două facțiuni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
întrucât respectivii reprezentau partida națională). Invazia străină programată, cum o numește Filip, a fost sprijinită intern de agenți și spioni (Nicolae Militaru, Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune amplă pentru a compromite USLA. Actanți în diversiune au fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede că ar fi existat un plan comun al Armatei și Securității de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dar că fusese uitat și, învechindu-se, fusese abandonat, tocmai fiindcă Ceaușescu nu credea în posibilitatea unei lovituri de stat care ar fi putut să-l răstoarne de la putere. * Revista Baricada și ziaristul Liviu Vălenaș au publicat în 1990 un amplu serial intitulat „Lovitura de palat din România”, pe marginea scenariului presupusului puci din decembrie 1989. Liviu Vălenaș a pornit de la rădăcina numitului puci, adică de la prestația lui Virgil Măgureanu, considerat a fi cel care a pus bazele complotului, în 1970
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trecuse (in corpore, subliniază ziaristul) de partea complotiștilor în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Complotul intern și cel extern (internațional, cel puțin la Timișoara, rolul major avându-l URSS) s-au sprijinit reciproc. Concluzia lui Liviu Vălenaș este amplă și desfășurată pe puncte, motiv pentru care o citez aproape în totalitate: „a. În 22 decembrie 1989 a avut loc o lovitură de palat care, trebuie să recunoaștem, are și caracterul unei lovituri de stat. Diferența este de nuanță, rămânând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acest punct de vedere: pentru că l-a răsturnat de la putere pe „bunul român” Ceaușescu. Cazul pe marginea căruia glosează Spencer, pentru a-și dovedi teza - sau mai degrabă supoziția (pentru că în această carte nu există o demonstrație, ci doar un amplu insert narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune în discuție chestiunea „teroriștilor”, pe care o consideră ca făcând parte din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anticeaușiști ori de civili anonimi, posibililor rivali ai lui Iliescu interzicându-li-se accesul în TVR sau în balconul Comitetului Central (pp. 147-148). Concluzia lui Călin Cernăianu este formulată în termeni militari: „Evenimentele din decembrie au fost, în fond, o amplă și secretă aplicație militară, care printre alte scopuri l-a avut și pe acela de a genera o revoltă populară” (p. 87); „în decembrie 1989 am avut de-a face cu o schimbare violentă a conducerii de stat, executată (și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
se crede) în economia evenimentelor din decembrie 1989, fie pentru că sunt îndeajuns de importante, dar este încă prea devreme pentru a fi destăinuite. Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o revoltă absolută, fără imixtiuni. În Iisus s-a născut la Timișoara, Iordache construiește un discurs paralel pentru cele două mișcări, de la Timișoara și București: la Timișoara s-au aflat „actorii”, la București - „regizorii”. Seria antonimelor este însă mult mai amplă: uzurpați/uzurpatori, inocenți/complotiști, sinceri/ ipocriți, victime/călăi, profitați/profitori, naivi/cinici, credincioși/farisei. Revolta de la Timișoara (16-20 decembrie) și cea de la București (21-22 decembrie, până la prânz) au constituit o stihie (precum inundațiile din 1970 sau cutremurul din 1977, precizează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puse la cale în afara țării, unul din scopurile străinilor fiind desființarea Securității; tot în acest sens, diversiunile sângeroase din 1989 au vizat sugerarea unei înfruntări pe viață și pe moarte între Armată și Securitate, declanșându-se, la nivel psihologic, o amplă acțiune de culpabilizare a Securității - astfel a fost distrusă forța de apărare internă și externă a României. Totuși, deși boicotată din exterior și din interior, România a fost salvată de generalii Ștefan Gușe și Iulian Vlad, care nu au acceptat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anumite cazuri au fost totuși improvizate (p. 148). Autoarea ia în discuție termenul „revoluție”, pentru a-l suprapune peste ceea ce s-a întâmplat în România în decembrie 1989. Dacă definiția revoluției se referă la schimbarea elitelor politice printr-o participare amplă a maselor și printr-o răsturnare violentă a regimului, atunci în România a fost vorba de o revoluție - mai exact, de „singura revoluție autentică șîn acest sens, n.m.ț din Europa Centrală și de Est în 1989” (p. 17). În
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mase populare), executarea capilor răsturnați de la putere - ghilotinarea lui Ludovic al XVI-lea și împușcarea lui Ceaușescu (pp. 149-150). Apoi, autoarea trece la o demonstrație în forță (conceptuală și explicativă) a structurii loviturii de stat revoluționare. Citatul care urmează este amplu, dar îl redau pentru a păstra logica demonstrației: „Țelurile revoluției: țelul revoltei populare din România a fost abrogarea sistemului comunist, țelul loviturii de stat a fost încheierea regimului Ceaușescu; Actorii revoluției: revolta populară a fost înfăptuită de mase, lovitura de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
atunci când, perindându-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, în decembrie 1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și pe comandanții militari vorbindu-le despre existența a 2.000 de teroriști străini care urmează să desfășoare o amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cadavre puteau fi mai apoi catalogate oricum de către cei ajunși la putere. Ziariștii străini, dezamăgiți de revoluția din decembrie 1989, au scris la început despre chestiunea „teroriștilor”, identificând printre aceștia membri ai Securității. Mai târziu, aceiași ziariști au acuzat o amplă campanie de intoxicare, instrumentată de noua Putere, care trebuia să dovedească tocmai faptul că Securitatea era emitentul „teroriștilor” ce alcătuiau garda pretoriană a lui Ceaușescu, aceștia trăgând fără milă asupra populației civile. 2. Dumitru Mazilu vede în „teroriști” forțe din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de apărare a cuplului prezidențial. Există și alte voci care creditează o asemenea opinie și care îi înfățișează pe respectivii teroriști ca pe niște indivizi supradotați, fanatici cu armament sofisticat și performant. Proiecția asupra lor este apocaliptică, după cum reiese din amplele pasaje citate mai jos din lucrarea Însemnări din zilele revoluției. Decembrie 1989 (1990), care procedează la o apologie a Armatei și, în consecință, la o demonizare a Securității și a „teroriștilor”, la modul grotesc și absurd. Îmi îngădui să citez
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai jos din lucrarea Însemnări din zilele revoluției. Decembrie 1989 (1990), care procedează la o apologie a Armatei și, în consecință, la o demonizare a Securității și a „teroriștilor”, la modul grotesc și absurd. Îmi îngădui să citez atât de amplu tocmai pentru a reda isteria colectivă și psihoza inculcată nu doar populației, ci și comentatorilor în legătură cu așa-numitul fenomen terorist. „Cine sunt șobolanii? Se știe de acum (deși, ori n-au acte deloc, ori au trei-patru rânduri de acte false
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Armatei (sau prin vocile unor lideri ai Armatei în decembrie 1989) ori, dimpotrivă, prin intermediul criticilor care contestă puritatea morală a Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 și acuză Armata de zel în reprimare și iresponsabilitate. Generalul Ștefan Gușe (într-un amplu dialog cu Pavel Coruț, publicat în lucrarea N-a fost triumful minciunii) apără prestația Armatei în decembrie 1989, întrucât dorește în mod clar să-și apere propria implicare în evenimentele respective. Gușe susține astfel că la Timișoara fuseseră scoase în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
găsește, în ultimă instanță, originea în dreptul intern, în declarațiile de drepturi care au premers documentelor constituționale prin care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legate de fundamentul teoretic general. Din acest motiv, se evidențiază un decalaj crescând între nivelul abstractizării maxime din știința dreptului internațional și cel al altor științe sociale (sociologie, politologic etc.) acestea din urmă nebeneficiind de un ansamblu normativ atât de amplu și de sistematizat, cum este cel ce formează obiectul științei dreptului internațional fiind însă, de aceea, "obligate" să-și dezvolte mai rapid abordările teoretice. In aria dreptului internațional, confruntările există mai ales la nivelul interpretărilor și al explicării unor instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
substanțiale de adaptare la realitățile lumii de azi, și că nu este, așa cum a fost acuzată pe nedrept, o instituție internațională osificată. Dacă, de regulă, cu unele excepții, până la această Convenție, Recomandarea OIM instrument complementar al convenției era mult mai amplă, mai analitică decât convenția, oferind mai multe variante în adoptarea obiectivului urmărit prin convenție, de această dată, raportul convenție recomandare este inversat. Spre deosebire de Convenție, Recomandarea nr. 199/2007 conține numai 23 de articole (față de convenție care are 53) și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce dată se produc efectele; efectele față de părți și față de terți; conflictul între tratate; efectele tratatului asupra ordinii juridice interne), dar în forme adaptate situației de față, dacă nu chiar substanțial diferențiate. Examinarea acestora ar cere un studiu mult mai amplu pe care, deocamdată, nu ne propunem să îl întreprindem. Ne limităm, doar, să reamintim faptul că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un proces mult mai complex și că, din această cauză, efectele în ansamblul lor (sau cel puțin unele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de reformă vor genera, foarte probabil, noi modalități și forme de întărire a rolului parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene Prof. univ. dr. ANDREI POPESCU Sommaire L'auteur examine en détail l'ample débat généré par le Livre vert, lancé par la Commission européenne en 2006, intitulé "Moderniser le droit du travail pour relever les défis du XXIe siècle", ainsi que la Communication de la Commission de 2007 intitulée "Vers des principes communs de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
socialistă și cea de țară în curs de dezvoltare. De asemenea, România se apropia de Mișcarea de Nealiniere, devenind parte la o serie de acțiuni ale acesteia. Deși continua să participe la cooperarea în cadrul CAER, România dezvolta relații tot mai ample cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora; ea avea să devină prima țară din Centrul și Estul Europei care stabilea raporturi reglementate juridic (contractuale) cu CE. De ce reamintesc asemenea aspecte ale politicii externe și diplomației românești în perioada dată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și diversitate fără precedent. Bucureștiul devenea un centru interesant și căutat. În câțiva ani, aici veneau Brejnev și Ciu En lai, Tito și Șahul Iranului, Nixon și Ford, Sadat și Begin, De Gaulle și Brandt. Asemenea contacte se înscriau în amplul proces de cristalizare a pozițiilor care aveau să netezească drumul spre prima conferință multilaterală pe problemele Europei. În acest sens, este semnificativ că Willy Brandt, pe atunci ministru de externe la Bonn, a vorbit pentru prima oară despre "existența a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
latitudinea statelor în cauză. Mai ales caracterul voluntar al notificării prealabile a ultimei dintre aceste măsuri (mișcările militare de anvergură) era de natură să preocupe; doar invazia Cehoslovaciei în 1968 fusese precedată direct, după ce manevrele militare se încheiaseră, tocmai de ample concentrări de trupe și tehnică de luptă către granițele statului cehoslovac. În ceea ce privește "Coșul 2", România a fost interesată ca Actul Final să înscrie măsuri care să încurajeze creșterea schimburilor comerciale, dezvoltarea cooperării și promovarea proiectelor de interes comun în domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]