7,406 matches
-
capacitatea statului pentru intervenții direcționate, capacitate care, În principiu, ar fi putut fi folosită la fel de ușor și pentru a oferi hrană evreilor. Lizibilitatea presupune existența unui observator situat În centru și Înzestrat cu o perspectivă sinoptică. Simplificările de tipul celor analizate mai sus au drept scop să ofere autorităților o imagine schematică a societății, imagine pe care nu și-o pot permite cei lipsiți de putere. Asemenea polițiștilor americani care supraveghează circulația de pe autostrăzi cu ochelari de soare reflectorizanți, autoritățile beneficiază
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vedere numărul mic de proiecte pe care le-a realizat efectiv. Nici chiar Uniunea Sovietică nu era la Înălțimea ambiției sale de demolare. Acest arhitect reprezintă un caz exemplar din punct de vedere al elementelor-cheie ale urbanismului extrem-modernist - deseori exagerate - analizate aici. Devotamentul său față de „eficiența totală și raționalizarea totală” a unei noi civilizații mașiniste a fost de nestrămutat. Deși a fost silit să trateze cu state-națiune, viziunea sa rămânea una universală, lucru pe care el Îl exprima astfel: „urbanism peste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1998b, p. 253). După părerea lui Mucchielli, care se referă aici la lucrările lui Erik Erikson (Erikson, 1972), această dinamică „nu există decât prin sentimentul pe care Îl avem În legătură cu ea” (Mucchielli, 1986, p. 46) și, spune Sélim Abou, trebuie analizată ca o „experiență trăită individual” (Abou, 1995, p. 40). În sfârșit, Paul Ricœur propune concepția conform căreia identitatea unei persoane ar fi În fond o identitate narativă („Identitatea poveștii dă identitate personajului”, Ricœur, 1991, p. 175), și aceasta pentru că povestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două cicluri medii care, în virtutea construcției subiectului nostru de analiză, sunt tratate în mod secundar în analiza noastră. Nu este deloc vorba de o îngrădire a dezbaterii, ci de anunțarea unor linii de reperare care se regăsesc în perioada principală analizată aici, cea de după 1989. Consensul construit de vechiul regim, începând cu modernitatea României, se sprijină mai mult pe automatisme decât pe reflexele construite și conștiente ale unei veritabile reprezentări politice ale unei identități multidimensionale. Acest automatism al etichetei naționale și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
doua ipoteză a noastră care privește cazul bulgar este că acest clivaj are o pondere specifică pentru că: primo, clivajele dintre cele două războaie nu mai joacă un rol important în structurarea peisajului de partid; secundo, cei doi versanți ai clivajului analizat coincid și corespund celor doi versanți ai altui clivaj, cel mai important din perioada de după 1989 cel care opune pe maximaliști minimaliștilor. Este una din specificitățile cazului bulgar care face să concorde cele două clivaje principale: foștii comuniști/anticomuniști și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
seriozitate pentru prima dată prin victoria electorală, în iunie 2001 a mișcării fostului rege bulgar Simion II, organizată abia cu două luni înaintea alegerilor. A. Care sunt clivajele în cazul partidelor politice bulgare postcomuniste? Pentru a situa mai bine problematica analizată, reamintim pe scurt clivajele care, după părerea noastră, structurează peisajul politic bulgar. Nici unul din clivajele dintre cele două războaie n-a jucat un rol important în structurarea peisajului de partid după 1989. Clivajul principal din perioada precomunistă este clivajul economic-social
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
temă aici, însă voi sublinia doar că, fără abandonarea Doctrinei Brejnev, genul de schimbare fundamentală care a cuprins Europa de Est ar fi fost foarte puțin probabil. Acest lucru, la rândul său, ne duce la o altă problemă care trebuie să fie analizată: Factorul declanșator a fost oare decizia administrației americane Reagan de a intra în competiție armată cu Moscova? A fost noțiunea lui Gorbaciov că el putea să lanseze reforme politice și economice, controlând ambele procese, factorul care a dus la izbucnirea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
constata cu ușurință din tabelul 6.1 că scăderea alocației pe SEU nu depinde numai de scăderea în cifre absolute a fondurilor pentru finanțarea de bază de la bugetul de stat, ci și de numărul total al SEU, care în perioada analizată a crescut cu 16%. Universitățile au avut însă și un alt instrument de creștere a veniturilor: atragerea de studenți care își plătesc singuri taxele de școlarizare. Deși, așa cum am văzut, numărul acestor studenți a fost foarte ridicat, în unii ani
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
conștient că subzistă Încă erori de interpretare și de evaluare. Aceasta, din cauza momentului (1998) și a intervalului scurt de timp În care s-a realizat cercetarea, lucruri care nu au permis accesul la informații amănunțite despre viața publică a celor analizați aici. 2. Intelectualii În PCR: modele de recrutare În schimbare Este general acceptat faptul că intelectualii aveau o poziție foarte delicată În societățile comuniste. Erau văzuți ca dușmani reali și potențiali ai noii ordini. În același timp Însă, era mare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
celor 100 fiind aleatorie. Astfel, studiul de față reprezintă numai o analiză parțială a sitemului de recrutare a cadrelor din DGP, iar ipotezele formulate de noi rămân a fi validate prin analiza celorlalte dosare, Încă neprocesate. Similitudinile prezente În dosarele analizate conduc Însă la ipoteza că rezultatul obținut pe o populație statistică redusă nu va fi cu mult diferit de cazul În care câteva sute de cadre vor fi introduse În bază, iar informațiile operaționalizate și interpretate după aceleași criterii. Studiul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ofițer recunoscându-mi-se munca, lucru la care nu puteam visa niciodată În regimul burghez. Profesia de bază la data Încadrării În Ministerul de Interne confirmă tendința recrutării muncitorilor calificați sau necalificați, precum și a agricultorilor. Ponderea acestora În rândul cadrelor analizate este de 69%. Pentru toate aceste persoane, intrarea În sistemul militar conferă status social și beneficii materiale importante. Profesia de bază la Încadrarea În MAI Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat agricultor 15 15 15 15 muncitor calificat 44 44
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
98 planificator 1 1 1 99 vânzător 1 1 1 100 TOTAL 100 100 100 Totuși, trebuie observat că sistemul recrutează și oameni calificați pentru munca birocratică, deși ponderea este redusă. Astfel, funcționarii, contabilii și juriștii reprezintă 13% din eșantionul analizat. Interesant (din perspectiva reconversiei profesionale) poate fi și cazul celor trei cadre care Înainte de intrarea În DGP au profesat, doi ca Învățători (colonel Adalbert Balint, locotenent colonel Ormenișan Mircea) și unul ca profesor (locotenent Ioan Brașovan). Explicația pentru respectivele trasee
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
regimul miza În politicile sale educaționale pe accesul maselor la Învățământ, dar și În condițiile În care prezența specialiștilor În diverse domenii devenea indispensabilă, inclusiv cadrele de penitenciar au beneficiat de completarea studiilor. După intrarea În MAI, unii dintre cei analizați și-au continuat studiile: fie că au obținut diploma de bacalaureat la 20 de ani după ce au ajuns comandanți de penitenciar, fie că au absolvit o facultate (În general, pe cea de Drept). Cel mai Înalt nivel de educație civilă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
25 de ani. Începându-și practic cariera În acest sistem, ei se formează În cultura instituțională a aparatului represiv (cel puțin cei care au pătruns În sistemul penitenciar la Începutul anilor ’50). Vârsta medie la care cei 100 de subiecți analizați pătrund În sistemul DGP este de aproximativ 28-29 de ani. Variabila traseu indică statistic zona instituțională/non-instituțională din care respectivii ajung În Direcția Generală a Penitenciarelor. De unde vin când intră În DGP Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Ministerul Forțalor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
locotenent-colonel 15 15 15,2 53,5 colonel 41 41 41,4 94,9 general 2 2 2 97 sublocotenent 3 3 3 100 TOTAL 99 99 100 Lipsă 999 1 1 TOTAL 100 100 Dintre cei 100 de ofițeri analizați, aproape jumătate (41%) au atins gradul de colonel. O situație dezirabilă, am putea spune, pentru foști oameni simpli, de origine socială „sănătoasă” (muncitori sau țărani), scoși - În marea lor majoritate - direct din producție și puși să păzească miile de „dușmani
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și de conducători economici, pepiniera cadrelor tranziției și a viitorilor antreprenori, a apărut din fostele elite. Acest grup se va Îndrepta cu hotărâre, după rezultatele primelor alegeri libere (victoria Frontului Democrat Maghiar), către Întreprinderea privată. *** Din cele trei cazuri naționale analizate, doar maghiarii și-au pus În mod spontan Întrebări În legătură cu factorii care subminaseră cel mai mult vechiul regim. Lunga dezenclavizare a țării lor a accelerat, cu siguranță, comparațiile, dar viitorii conducători reformiști au conștientizat obsolescența socialismului real mai ales din cauza
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cele două perioade pot rezulta și din diferența temporală dintre cele două perioade. Mai mult decât atât, limitele unui astfel de demers constau În faptul că pleacă de la presupoziția omogenității tipului de comunism și a comportamentului executiv pe parcursul Întregii perioade analizate. Stabilizarea elitelor: rotația cadrelor În executivele românești Pentru perioada comunistă, În ciuda imaginii generale a imuabilității leadershipului său, durata medie a unui mandat este de un an. O instabilitate de personal mult mai accentuată poate fi identificată În cadrul postcomunismului românesc. Acest
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
regim? Cele 14 cabinete comuniste se caracterizează prin niveluri ridicate ale rotației cadrelor. În ceea ce privește rotația actorilor guvernamentali În interiorul cabinetelor, miniștrii schimbând domeniile pe care le conduc În cadrul aceleași echipe guvernamentale, aceasta nu constituie o practică constantă de-a lungul perioadei analizate. Cabinetele Gheorghe Gheorghiu Dej II (1953-1957), ultimul Cabinet Ion Gheorghe Maurer (1969-1974) și Cabinetul Dăscălescu II (1985-1989) au aplicat această procedură. De altfel, această practică de rotație internă pare a fi corelată cu durata de viață a cabinetelor. Cu toate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
caracterizează toate cabinetele perioadei comuniste este rotația interguvernamentală a personalului. Altfel spus, cabinetele comuniste favorizează o politică de numiri ale actorilor care au deținut În prealabil funcții similare În structurile executive. Această practică este identificabilă de-a lungul Întregii perioade analizate, variind Între o treime din numărul total de miniștri - În cazul Cabinetului Petru Groza, și până la 86,67% dintre miniștrii Cabinetului Ion Gheorghe Maurer IV, care au deținut funcții executive ce au precedat numirii lor În cabinetul În cauză. Concentrându
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unor miniștri care au ocupat În prealabil funcții diplomatice sau funcții la nivel de Întreprindere ce prezintă traiectorii care implică cooperarea cu străinătatea (funcții precum cea de ambasador, de diplomat sau În Întreprinderi de comerț exterior) - 10,92% dintre cazurile analizate. Anii 1996-2000 se constituie Într-un punct de inflexiune al scenei politice românești, căci marchează primul moment de alternanță. În ce măsură această alternanță este vizibilă la nivelul profilurilor miniștrilor numiți În executiv? În ceea ce privește domeniile În care miniștrii au activat În timpul perioadei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a constat În apartenența la anumite rețele profesionale și În socializarea În anumite roluri ocupaționale, spre sfârșitul perioadei analizate, selectarea primului-ministru este strâns legată de forța acestuia la nivelul partidului formator al guvernului. Dacă pentru prim-miniștri precum Roman, Stolojan sau Văcăroiu, ceea ce constituie o resursă importantă În desemnarea lor este includerea lor În rețelele instituționale și ocupaționale de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
rapoarte de serviciu (note cu memorii) era de a aduce la cunoștința noii conduceri a Securității posibilele abuzuri săvârșite. și mai mult, aceste memorii puteau fi utilizate ca manuale pentru viitorii „pui” ai Securității. Amintirile fostului general de Securitate trebuie analizate atât ca formă, cât și ca fond (documentul ca sursă de informații). Cristina Anisescu Încearcă să ne lămurească asupra motivațiilor exercițiului autobiografic și asupra implicațiilor metatextuale. Evghenie Tănase a fost implicat, printre altele, În cazurile Pătrășcanu, Emil Calmanovici și Imre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ideilor și acțiunilor acestora, intenția mea nu este să realizez o narațiune continuă, liniară, a acestor fenomene. Cred că o astfel de prezentare ar fi limitat expunerea cititorilor la semnificațiile conflictuale pe care le conțin, În paralel, textele și acțiunile analizate. Abordarea mea este tematică și subliniază natura complexă a modului În care este produsă cunoașterea, dar și a discursului politic și intelectual. Asemeni altor cercetători, printre ei Rabinow și Walkowitz, consider că accentul foucaultian pe natura dinamică a rețelelor În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pot fi contractați pentru implementarea altor proiecte, bugetul fiind limitat; excepție pot face proiectele care pe parcursul implementării suferă corecții financiare de orice tip, o parte din bugetul acestora redistribuindu se pentru implementarea altor proiecte. Este adevărat că, deși pentru programul analizat avem un buget limitat și determinat (alocarea financiară din DMI), din datele publice existente se poate observa că pe parcursul implementării a fost posibilă și chiar s-a realizat suplimentarea alocării financiare față de cea inițială. Această suplimentare nu este posibilă însă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
Management-AMPOSDRU și Organismele intermediare - OI). Statul, pe lângă faptul că definește regulile de accesare și utilizare a resurselor, are un rol de evaluare și selecție a proiectelor și decide care sunt proiectele care se finanțează și în ce condiții. În cazul analizat, soluția pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune este deja adoptată - acțiunea statului. Această soluție însă pare a fi una care nu produce rezultate optime, regulile de funcționare permițând apariția unor comportamente oportuniste ale actorilor relevanți - universitățile. Tragedia bunurilor comune, în cazul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]