7,432 matches
-
politicii economice americane. Principala problemă o constituiau listele restrictive pentru exportul internațional. Lista CHINCOM conținea cam 450 de articole în plus față de lista COCOM. Regatul Unit și alți membri ai Grupului Consultativ exercitaseră presiuni în vederea eliminării acestui surplus. Europenii își argumentau poziția prin faptul că China putea primi, indirect, toate articolele interzise prin embargo, din Blocul Sovietic 877. Pe 5 februarie, CPEE a adoptat niște directive noi pentru politica economică externă a SUA. Cea mai importantă schimbare era recomandarea privind reducerea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie, cu Declarația de la Moscova, care s-a dovedit a fi momentul hotărîtor. Sovieticii au acceptat ideea că modelul lor nu era întotdeauna potrivit pentru orice țară socialistă 990. Gheorghiu-Dej avea să citeze adeseori Declarația de la Moscova pentru a-și argumenta independența față de Uniunea Sovietică. Stimulat de succesul Pieței Comune, Hrușciov a solicitat un control mai strict al Uniunii Sovietice asupra CAER. El se opunea tendințelor centrifuge din CAER și dorea ca Moscova să supervizeze și să aprobe planurile naționale ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
60% din cele 480 milioane de dolari, cît reprezentau importurile. El intenționa să solicite Statelor Unite împrumuturi între 20 și 80 milioane de dolari. Dorea, de asemenea, și credite pe termen lung, pînă la zece ani, pentru cîteva produse agricole. Sauer argumentă cu faptul că banca nu acorda, în mod natural, credite generale, ci studia fiecare proiect în parte. Mai mult decît atît, nu se putea extinde termenul de împrumut peste zece ani1108. După această primă întîlnire, delegații au reluat negocierile pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exprimat imediat dezacordul. O mulțime de reprezentanți ai Administrației s-au adunat în fața comisiei, pentru a explica faptul că dezvoltarea comerțului Est-Vest nu va aduce decît profituri economice modeste, ridicînd, în schimb, niște probleme politice majore 1304. Reprezentanții comerciali au argumentat că, dimpotrivă, America pierde mult teren în fața concurenților vest-europeni, din cauza naturii restrictive a legii din 1949. Mai exact, Legea controlului exporturilor interzicea exportul către Est a 1200 de articole, care se puteau obține toate, cu excepția a 200, de la ceilalți furnizori
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
române pentru Comisia Economică Româno-Americană. Întîlnindu-se cu omologul lor, sub conducerea secretarului Comerțului, Roger Morton, aceștia au discutat cu un interes deosebit despre sporirea investițiilor americane în România, societățile mixte și cooperarea financiară și bancară. Delegații lui Morton și-au argumentat opoziția prin dificultățile întîmpinate de anumite firme americane care trataseră cu Bucureștiul. Impozitele și taxele erau mari, echipamentul de birou era deficitar și condițiile de cazare adecvată erau limitate. În afară de aceasta, sistemul economic centralizat din România nu le permitea companiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-l întocmise ambasada, în primăvară, privind statutul ungurilor în România. Una din principalele plîngeri ale acestora se referea la foamea culturală. Bucureștiul limitase numărul de cărți și reviste ungurești care puteau pătrunde în țară. Deși admitea adevărul acestor spuse, Barnes argumenta în raportul său că restricțiile se datorează faptului că Bucureștiul vede în publicațiile ungurești o cale de promovare a unei poziții prosovietice în politica externă și de încurajare a revanșismului 1823. Raportul lui Bingham trata și problema emigrării. România recunoștea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un membru al Camerei Reprezentanților, Larry McDonald, autorul Moțiunii 653, care urmărea respingerea cererii președintelui. Opoziția s-a concentrat asupra abuzurilor privind drepturile omului, iar cei care au pledat pentru aprobarea cererii au scos în evidență creșterea numărului de emigranți, argumentînd că fără derogare, România ar pierde "Clauza națiunii celei mai favorizate". În schimb, Washingtonul și-ar fi pierdut principala pîrghie prin care putea forța Bucureștiul să-și sporească numărul de emigranți și să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drept care trebuie apărat și prețuit"1986. Deficitul comercial american Pe 1 iunie, Carter și-a prezentat recomandarea anuală de derogare de la prevederile pentru libertatea emigrării din Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. În scrisoarea sa către Congres, președintele își argumenta hotărîrea prin soluționarea "multor probleme de emigrare și a altora, de factură umanitară", ca urmare a convorbirilor bilaterale la nivel înalt 1987. Deși cererea președintelui avea să întîmpine o anumită opoziție, Congresul era pregătit să prelungească pentru încă un an
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prelungirii Clauzei pentru România și a acordului comercial bilateral cu încă trei ani. Reagan și drepturile omului Pe 2 iunie, președintele Reagan a trimis Congresului recomandarea de a prelungi cu încă 12 luni scutirea României de condiția emigrării. El își argumenta cererea prin creșterea ratei emigrărilor, creștere care adusese peste 2.800 de persoane în Statele Unite. Această cifră era dublă față de cea din 1979. Derogarea avea să-i permită, de asemenea, Washingtonului, să dialogheze cu Bucureștiul pe tema reîntregirii familiilor și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțul către Moscova și CAER, nemaiținînd seama de unul din motivele fundamentale pentru care Statele Unite inițiaseră relații comerciale cu țările din estul Europei 2237. Reprezentanții Administrației au justificat, de asemenea, reînnoirea Clauzei prin creșterea numărului emigranților din România. Alții au argumentat că fără Clauză, Washingtonul și-ar reduce pîrghiile prin care poate modifica politica internă a României. Cu alte cuvinte, amenințarea lui Reagan de a suspenda Clauza forțase Bucureștiul să-și anuleze taxa pentru învățămînt 2238. În sprijinul solicitării președintelui au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puține reproșuri de făcut și prin noul acord de emigrare încheiat în august se putea soluționa și noianul de cereri ale celor ce voiau să emigreze în America. Cei ce se opuseseră prelungirii Clauzei României la audierile din 1985 își argumentaseră poziția aproape exclusiv prin politica internă adoptată de București față de disidenții religioși și minoritățile etnice. Congresul voia să schimbe regulile. Ceaușescu acceptase emigrarea, dar, după spusele fostului ambasador român, Corneliu Bogdan, acesta "nu a făcut nici o promisiune referitoare la biblii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai sensibili la rădăcinile lor etnice 2592. Fervoarea cu care fiecare din aceste minorități a pledat la audieri vine în sprijinul aprecierilor lui Aggrey. Ungurii din America au fost nelipsiți de la audierile pentru Clauza României, încă de la început. Ei își argumentau opoziția față de reînnoirea Clauzei prin discriminările sistematice practicate împotriva minorităților maghiare din România. Reprezentanții românilor din America păreau, dimpotrivă, dezorganizați. Deși aproape toți erau împotriva regimului Ceaușescu, puțini erau cei ce puteau subscrie la un program comun. Unii români erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nici nu e de mirare că proiectele de antropogenie politică au fost atât de strâns înșurubate cu programele de gestionare politică a trecutului, ținând cont de faptul că J. Locke (1961, 317-319) [1689, Cartea II, cap. 27, §§9-10], de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]