7,924 matches
-
de Travis Jackson:"aceasta este muzica care include calități cum ar fi swing, improvizații, interacșiunde de grup, dezvoltatea unei "voci individuale", și fiind deschis la diferite posibilități muzicale". Krin Gibbard a oferit o imagine de ansmblu a discuției privind definițiile, argumentând că "jazz-ul este un construct" care, în timp ce artificial încă mai este util să desemneze "un număr de muzici cu suficiente în comun să fie înțelese ca parte a unei tradiții coerente". Spre deosebire de eforturile depuse de comentatori și entuziaști ai
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
prin trimiterea de obiecte înainte în timp, din prezent spre viitor, fără a fi nevoie de trăirea experienței în intervalul de timp care survine (cel puțin nu într-un ritm normal). Deși călătoria într-un singur sens în viitor este argumentată ca fiind posibilă datorită atât fenomenului de dilatare temporală din teoria relativității restrânse (exemplificată prin paradoxul gemenilor), cât și fenomenului de dilatare temporală gravitațională din teoria relativității generale, momentan nu se știe dacă legile fizicii permit călătoria înapoi în timp
Călătorie în timp () [Corola-website/Science/312531_a_313860]
-
decembrie a aceluiași an, 1899, firma „Kappel și Fischer” din Oradea Mare a înaintat o cerere Consiliului Local prin care solicita aprobarea de a introduce „omnibusul” automobil. Această solicitare se baza pe întârzierea construirii liinilor de tramvai. Inițiatorii și-au argumentat propunerea prin faptul că benzina ar fi mult mai ieftină decât curentul electric, deci mai rentabilă. Cele patru trasee propuse erau similare cu cele propuse pentru liniile de tramvai. Prețul s-ar fi situat între 4 și 10 fileri, iar
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
opoziției regimului comunist față de biserică. Abia la 15 august 1990, în mijlocul curții actuale a Episcopiei, înspre sud, a fost pusă piatra de temelie a noului lăcaș de către episcopul Petru Gherghel. Prefectura județului Iași a dispus sistarea lucrărilor după câteva luni argumentând că biserica este prea aproape de Bulevardul Ștefan cel Mare și afectează astfel vizibilitatea clădirilor existente în perimetrul respectiv . Episcopia a stabilit o nouă locație pentru catedrală, tot în interiorul curții, dar mai în spate. Noul proiect a fost realizat de arhitectul
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
doar a malurilor Dunării. De altfel, Tratatul de pace de la Paris, din 30 martie 1856, a fost modificat printr-un protocol, care înapoia direct Turciei Delta și Insula Șerpilor, atribuite inițial Moldovei; memorandumul Adunării ad-hoc de la Iași, prin care se argumenta românitatea Deltei și se cerea restituirea sa, a fost ignorat. Totodată, Rusia reușea să recâștige, în schimbul orașului Bolgrad, din care făcuse o chestiune de amploare europeană, 329 de verste pătrate (cca. 350 km2) din pământul basarabean retrocedat, inițial, Principatului Moldovei
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
Imperiul Otoman. Încă din vara anului 1914, liderii junilor turci cereau armenilor mai de seamă din Van și Erzurum să organizeze o revoltă a armenilor împotriva rușilor, cerere formulată mai ales la al Federației Revoluționare Armene (FRA). Liderii au refuzat, argumentând că armenii trebuie să lupte cu loialitate pentru statul din care fac parte. La 1 noiembrie 1914, la cererea Germaniei, Imperiul Otoman a intrat în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale. Tensiunea a crescut din toamna anului 1914, când secțiunea
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
teoria idealului sau a lumii inteligibile", scris de platonistul de la Cambridge, John Norris (1701). Cartea populară a lui Bertrand Russell "Problemele filozofiei" dezvăluie premisa tautologică a lui Berkeley pentru promovarea idealismului: Filozoful australian David Stove a criticat aspru idealismul filozofic, argumentând că el se bizuie pe ce ceea ce el a numit „cel mai prost argument din lume”. Stove afirmă că Berkeley a încercat să obțină o concluzie netautologică dintr-un raționament tautologic. El argumentează că în cazul lui eroarea logică nu
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
David Stove a criticat aspru idealismul filozofic, argumentând că el se bizuie pe ce ceea ce el a numit „cel mai prost argument din lume”. Stove afirmă că Berkeley a încercat să obțină o concluzie netautologică dintr-un raționament tautologic. El argumentează că în cazul lui eroarea logică nu este evidentă deoarece o premisă este ambiguă între un înțeles care este tautologic și altul care, argumentează Stove, cu concluzia. Alan Musgrave argumentează că idealiștii conceptuali fac greșeli prin susținerea unor confuzii de
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Stove afirmă că Berkeley a încercat să obțină o concluzie netautologică dintr-un raționament tautologic. El argumentează că în cazul lui eroarea logică nu este evidentă deoarece o premisă este ambiguă între un înțeles care este tautologic și altul care, argumentează Stove, cu concluzia. Alan Musgrave argumentează că idealiștii conceptuali fac greșeli prin susținerea unor confuzii de următoarul tip: și proliferarea unor entități scrise cu cratimă precum „obiectul-în-sine” (Immanuel Kant) sau „tabelul-fizicii” (Sir Arthur Eddington), care sunt „semne de avertizare” pentru
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
să obțină o concluzie netautologică dintr-un raționament tautologic. El argumentează că în cazul lui eroarea logică nu este evidentă deoarece o premisă este ambiguă între un înțeles care este tautologic și altul care, argumentează Stove, cu concluzia. Alan Musgrave argumentează că idealiștii conceptuali fac greșeli prin susținerea unor confuzii de următoarul tip: și proliferarea unor entități scrise cu cratimă precum „obiectul-în-sine” (Immanuel Kant) sau „tabelul-fizicii” (Sir Arthur Eddington), care sunt „semne de avertizare” pentru idealismul conceptual, potrivit lui Musgrave, deoarece ele
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
-l aducă pe Berkeley în actualitate prin modernizarea vocabularului său și punerea subiectelor pe care le-a abordat în termeni moderni. El tratează în carte accentul biblic pe materie și psihologia percepției și a natuarii. "Pentru idealism" a lui Foster argumentează că lumea psihică este creația logică a naturalului, iar nelogica se află în experiența senzorială umană. Ultima carte prin care Foster își apără viziunile este "O lume pentru noi: pentru idealismul fenomenalistic". Paul Brunton, filozof britanic, mistic, călător și guru
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
doarece mintea lumii proiectează ideea copacului pentru toate mințile. John Searle, criticând unele versiuni ale idealismului, rezumă două argumente importante în favoarea idealismului subiectiv. Primul e bazat pe percepția noastră asupra realității: prin urmare Deși este de acord cu (2) Searle argumentează că (1) este fals și arată că (3) nu rezultă din (1) și (2). Despre al doilea argument spune: Searle susține că "concluzia 2" nu rezultă din premise. Idealismul epistemologic este o poziție subiectivă în epistemologie ce susține că ceea ce
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică a conștiinței de sine și a personalității pe tărâmul istoriei. În "Știința logicii" (1812-1814) Hegel argumentează că calitățile finite nu sunt complet „reale” deoarece ele depind de alte calități finite care le determină. Pe de altă parte, "infinitatea" calitativă, ar fi mai autodeterminantă și, prin urmare, mai reală. De asemenea, obiectele naturale finite sunt mai puțin
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
ce luptă în mod compulsiv, - iar la sfârșit are succes, - să se ridice la divinitate.” Kierkegaard critică în niște lucrări de-ale sale, filozofia idealistă a lui Hegel. El reclamă un sistem comprehensiv care ar putea explica realitatea. Pe când Hegel argumentează că o înțelegere fundamentală a structurii logice a lumii este o înțelegere a structurii logice a minții lui Dumnezeu, Kierkegaard susține că pentru realitatea lui Dumnezeu poate fi un sistem, dar nu poate fi așa pentru individul uman, deoarece atât
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
al substanței vii care nu poate exista în afara corpului deoarece el nu este o substanță, ci o esență, este "nous", gândire rațională, după cum Aristotel a exemplificat în teologia mișcătorilor nemișcați. În ceea ce privește identificarea Dumnezeului lui Aristotel cu gândirea rațională, Davidson a argumentat contra lui Aristotel, că după cum sufletul nu poate exista fără corp, Dumnezeu nu poate exista aparte de lume. Noțiunile idealiste au câștigat o influență puternică printre fizicienii de la începutul secolului 20, confruntați cu paradoxurile fizicii cuantice și a teoriei relativității
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
cel mai direct lucru în experiența noastră, iar orice altceva este deducție izolată.” Ian Barbour, în cartea sa, "Chestiuni în știință și religii" (1966), p. 133, citează din lucrarea lui Arthur Eddington, "Natura lumii fizice" (1928), într-un text ce argumentează că Principiile Incertitudinii ale lui Heisenberg dau o bază științfică pentru „apărarea ideii de libertate umană”. Citează și din cartea lui Eddington, "Știința lumii nevăzute" (1929), pentru susținerea idealismului filozofic, „teza că realitatea este fundamental mentală”. Sir James Jeans a
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Istoricii sunt împărțiți în ce privește evaluarea sumară a rezultatului campaniei. Broadbent descrie campania ca o „luptă strânsă” care a fost o înfrângere pentru Aliați, în timp ce Carlyon vede rezultatul de ansamblu ca pe unul de egalitate. Peter Hart nu este de acord, argumentând că forțele otomane „i-au oprit cu relativă ușurință pe Aliați de la a se apropia de obiectivele lor reale”, în timp ce Haythornthwaite vorbește despre un „dezastru pentru Aliați”. Campania a produs „pagube enorme resurselor naționale ... [otomane]”, și în acea fază a
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
susține supoziția lui Weighley, scriind că deși această percepție negativă predomina în rândurile celor care s-au ocupat de planificarea operațiunilor Aliaților în perioada interbelică, situația războiului după 1940 a făcut să fie luate în calcul și asemenea operațiuni. El argumentează și că, în ciuda succeselor inițiale din Africa de Nord și din Italia, abia după Normandia a dispărut preconcepția împotriva debarcărilor. Amintirea campaniei din Gallipoli a cântărit mult și asupra australienilor în etapele de planificare a campaniei din Peninsula Huon de la sfârșitul lui
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
cineva care este o autoritate în filozofie, dar filozofia este un domeniu în care evidențele directe sunt mai greu de găsit și de aceea ideile lui Aristotel au o greutate, dar totuți nu este cuvântul final. Pe de altă parte argumentând că deoarece toți astronomii cred că planeta Neptun există - pentru a demonstra existența sa - este un argument mai convingător deoarece astronomii sunt cunoscători în domeniul respectiv și sunt în poziția imediată de a dovedi sau infirma existența planetei (prin experiență
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
Neptun există - pentru a demonstra existența sa - este un argument mai convingător deoarece astronomii sunt cunoscători în domeniul respectiv și sunt în poziția imediată de a dovedi sau infirma existența planetei (prin experiență directă). Totuși este mai bine să se argumenteze cu evidențe decât cu ceea ce astronomii cred. Etica autoritară este teoria meta-etică prin care cineva obține cunoaștere etică de la o autoritate, de exemplu de la Dumnezeu sau din legislație. Apelul la majoritate poate fi văzut ca un caz special de apel
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
despre scrierile sale. Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin urmare, Uniunea Europeană este proiectul construirii unei identități și a unui cadru instituțional european nou. Intreaga Uniune Europeană, inclusiv țările occidentale, cunoaște direcții
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
va face doar prin aplicarea strictă a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
social și variatele tipuri de cultură. În acest fel, analiza culturii investighează opțiunile și interesele culturale concrete, precum și raportul dintre motivele specifice și motivele nespecifice ale conduitei culturale. A studiat rolul tradiției țărănești ca fundament al progresului social și a argumentat existența unei tradiții citadine. Într-un mod propriu, Schifirneț examinează tineretul în raport cu schimbarea socială. Tinerețea nu este o simplă fază de tranziție, ci un stadiu autonom din evoluția ființei umane, ce se distinge prin statusuri și roluri proprii. Tinerețea este
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de dinainte de 1989 a făcut parte din numărul restrâns de cercetători români care au studiat mass-media. A analizat mass-media în lucrările: "Studentul și societatea", 1973; "Adolescenții și cultura", 1974; "Generație și cultură", 1985; " Tineretul între permanență și înnoire", 1987. A argumentat ideea că expunerea la mass-media este expresia unor necesități caracteristice fiecărui grup de vârstă. Se argumentează ideea că mass-media pot să stimuleze, la rândul lor, noi trebuințe ale publicului. Structura comportamentului și nivelul cultural ale unui individ sunt asociate cu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]