8,268 matches
-
Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
densități și durități mari, temperaturi de topire și de fierbere ridicate precum și o rezistență remarcabilă la solicitările mecanice exterioare. Spre deosebire de covalențe, legăturile metalice sunt nesaturate, nelocalizate și nedirijate în spațiu, ceea ce ar explica plasticitatea metalelor. Numită și Legături London. Electronegativitatea atomilor din moleculă (atomi legați) reprezintă tendința acestora de a atrage perechea de electroni de legătură. Metoda L. Pauling - cea mai des folosită pentru determinarea valorilor coeficienților de electronegativitate. Compușii ionici sunt formați din ioni de semn contrar conținuți în rapoarte
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
mari, temperaturi de topire și de fierbere ridicate precum și o rezistență remarcabilă la solicitările mecanice exterioare. Spre deosebire de covalențe, legăturile metalice sunt nesaturate, nelocalizate și nedirijate în spațiu, ceea ce ar explica plasticitatea metalelor. Numită și Legături London. Electronegativitatea atomilor din moleculă (atomi legați) reprezintă tendința acestora de a atrage perechea de electroni de legătură. Metoda L. Pauling - cea mai des folosită pentru determinarea valorilor coeficienților de electronegativitate. Compușii ionici sunt formați din ioni de semn contrar conținuți în rapoarte de numere întregi
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
este larg utilizată în industria chimică. Clorura de sodiu este o substanță albă,solidă,cristalizată,foarte solubilă în apă.Are punctul de topire ridicat (+801 grade Celsius). Formarea ionilor de Na și Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de sodiu este o substanță albă,solidă,cristalizată,foarte solubilă în apă.Are punctul de topire ridicat (+801 grade Celsius). Formarea ionilor de Na și Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal din grupa I A și are un electron de valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
valență,pe care îl poate ceda și formează configurația stabilă a gazului inert neon.Clorul,nemetal din grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
grupa VII A,are 7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi,forța de atracție electrostatică se manifestă între ionii metalu- lui și ionii hidroxid: transfer + interacție + - Na + O
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
7 electroni de valență și poate ajunge la configurația stabilă de octet prin acceptarea unui electron,cel transferat de la atomul de sodiu. În majoritatea oxizilor metalici se formează legături ionice prin transferul electronilor de valență de la atomii de metal la atomii de oxigen: transfer 2+ 2- interacție 2+ 2- Ca + O Ca + O Ca O de electroni electrostatică În hidroxizi,forța de atracție electrostatică se manifestă între ionii metalu- lui și ionii hidroxid: transfer + interacție + - Na + O H Na + O H
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
Henrietta Swan Leavitt și Antonia Maury, studii efectiuate pe baza muncii lui Williamina Fleming. În anii ’20, fizicianul indian Megh Nad Saha a dezvoltat teoria ionizării prin extinderea unor idei bine cunoscute în chimia fizică aparținând disociației moleculelor spre ionizarea atomilor. Astronomul de la Harvard, Cecilia Payne-Gaposchkin a demonstrat că secvență spectrala OBAFGKM este depinde de temeratură. Clasele spectrale sunt divizate de cifrele arabe. De exemplu A0 arată stelele cele mai calde din clasa A, iar A9 arată cele mai reci stele
Clasificare stelară () [Corola-website/Science/301498_a_302827]
-
nu apar ca urmare a colapsului unui grup de stele, ci pot fi inițial găuri negre de mărimi medii și să crească în urma acumulării materiei și a altor găuri negre. Dacă se acumulează materie la densitatea nucleară (densitatea nucleului unui atom fiind de aproximativ 10 kg/m; stelele neutronice pot ajunge de asemenea la această densitate), aceasta s-ar prăbuși în propria rază Schwarzschild la aproximativ 3 mase solare și ar deveni o gaură neagră stelară. O masă mică are o
Raza Schwarzschild () [Corola-website/Science/313069_a_314398]
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
valori numerice discrete, în loc de a lua orice valoare dintr-un anumit domeniu de valori. De aici se naște un termen înrudit: număr cuantic. Un foton este uneori referit sub termenul de "cuantă de lumină." Energia unui electron aflat într-un atom se spune că este cuantificată, ceea ce are ca efect stabilitatea atomilor și a materiei în general. Dar acești termeni pot fi interpretați greșit, deoarece ceea ce este de fapt cuantificat este valoarea constantei lui Plank al cărei multiplii pot fi înțeleși
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
domeniu de valori. De aici se naște un termen înrudit: număr cuantic. Un foton este uneori referit sub termenul de "cuantă de lumină." Energia unui electron aflat într-un atom se spune că este cuantificată, ceea ce are ca efect stabilitatea atomilor și a materiei în general. Dar acești termeni pot fi interpretați greșit, deoarece ceea ce este de fapt cuantificat este valoarea constantei lui Plank al cărei multiplii pot fi înțeleși atât ca energia multiplicată cu timpul cât și ca momentul multiplicat
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
Universitatea George Washington din SUA. Din anul 1956 a fost profesor al Universității din Colorado (Boulder). Lucrările lui Gamow se referă la mecanica cuantică, fizica atomică și nucleară, astrofizică, cosmologie, gravitație și istoria fizicii. A scris numeroase lucrări privind structura atomului și a nucleului. A pus în evidență primul caz cunoscut de izomerie nucleară și a explicat teoretic unele din legile radioactivității cu ajutorul undelor asociate particulelor nucleare. În anul 1928 a aplicat mecanica cuantică pentru a explica procesul de dezintegrare α
George Gamow () [Corola-website/Science/313626_a_314955]
-
rezulta emisii gazoase toxice de oxid de clor și oxid de sulf; totodată, este incompatibil cu materiale combustibile comune (precum lemnul, hârtia și uleiuri). Structura acidului clorosulfonic a fost demonstrată de către Dharmatti, care arătase prin măsuri ale susceptibilității magnetice că atomul de clor a fost atașat în mod direct de atomul de sulf, dovedind în continuare structura sa prin studiile spectrale Raman. Acidul clorosulfonic este un acid puternic, care prezintă o legătură relativ slabă dintre sulf și clor. În condiții de
Acid clorosulfonic () [Corola-website/Science/313649_a_314978]
-
de sulf; totodată, este incompatibil cu materiale combustibile comune (precum lemnul, hârtia și uleiuri). Structura acidului clorosulfonic a fost demonstrată de către Dharmatti, care arătase prin măsuri ale susceptibilității magnetice că atomul de clor a fost atașat în mod direct de atomul de sulf, dovedind în continuare structura sa prin studiile spectrale Raman. Acidul clorosulfonic este un acid puternic, care prezintă o legătură relativ slabă dintre sulf și clor. În condiții de umiditate în aer, acesta va fumega, producând nori de acid
Acid clorosulfonic () [Corola-website/Science/313649_a_314978]
-
a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schrödinger i-a aplicat principiile asupra unei ființe vii care poate avea sau nu conștiență. În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziție din interiorul unui atom către superpoziția la o scară mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplând pisica si atomul cu ajutorul unui ‘‘mecanism diabolic.’’ A propus un scenariu în care viața sau moartea unei pisici aflate într-o cutie închisă depinde de starea
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
sau nu conștiență. În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziție din interiorul unui atom către superpoziția la o scară mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplând pisica si atomul cu ajutorul unui ‘‘mecanism diabolic.’’ A propus un scenariu în care viața sau moartea unei pisici aflate într-o cutie închisă depinde de starea unei particule subatomice. Conform lui Schrödinger, interpretarea Copenhaga implică faptul că pisica rămâne în același timp vie
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]