7,651 matches
-
afirmarea imaginii umane. Expoziții personale: Expoziții de grup: "Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești cu ea o remarci: ea exprimă noblețea și grandoarea ce îi erau proprii lui." (Corneliu Baba)
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
varietatea reliefului său. Alternanța de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologică a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențială, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
nașterii. Crăciunoaia, auzind-o, și știind ce înseamnă o naștere de copil, i s-a făcut milă de dânsa și s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moașă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat și i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, și l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
În anul 1526 Buda a fost cucerită de turci, iar dieta Ungariei s-a refugiat la Pojon (azi Bratislava). În cei 145 de ani de stăpânire turcească au fost construite cele mai multe băi ale orașului, precum și monumentul funerar al lui Gül Baba, care este și azi loc de pelerinaj pentru turci și arabi. Coaliția de armate creștine a eliberat orașul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a recordat privilegiul de oraș liber în 1703 (atât și Pestei, cât și
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
a Ungariei, fiica regelui Béla al IV-lea. După regele Matei Corvin a fost denumită Biserica Mátyás din Cetatea Buda. Ocupația otomană de 150 a lăsat urme și în denumiri, Dâmbul Rozelor (Rózsadomb) fiind numit după "Tatăl rozelor", dervișul Gül Baba. Amintirea împărătesei Maria Terezia este vie în denumirea sectorului VI, Terézváros (Orașul Tereziei) și Teréz körút (Bulevardul circular Terezia). Și celelalte sectoare vechi poartă numele împăraților Habsburgi: Lipótváros (Orașul lui Leopold) , Krisztinaváros (Orașul Cristinei), Józsefváros (Orașul lui Iosif), Ferencváros (Orașul
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
(sau Baba Odochia) simbolizează unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească. Unele teorii susțin că numele ar fi legat de Sfânta Martiră Evdokia sărbătorită în calendarul de stil vechi pe 1 martie. Personajul Dochiei este asociat cu legenda Traian și
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]
-
Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă. Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să își scoată rând pe rând
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]
-
îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață. Folclorul popular românesc asociază cele noua zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia născându-se astfel mitul Babelor.
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]
-
să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață. Folclorul popular românesc asociază cele noua zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia născându-se astfel mitul Babelor.
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]
-
cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață. Folclorul popular românesc asociază cele noua zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia născându-se astfel mitul Babelor.
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]
-
este un personaj din mitologia românească. Ea poate fi găsită destul de des în poveștile populare românești. În tradiția populară românească este o vrăjitoare considerată o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastra, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Babă Cloanța. Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Babă Iaga.Se spune că se sperie de foc și nu trece de malul apei. Ea este adeseori prezentată că dușmana a eroilor pozitivi, ca și Zmeul
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
populare românești. În tradiția populară românească este o vrăjitoare considerată o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastra, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Babă Cloanța. Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Babă Iaga.Se spune că se sperie de foc și nu trece de malul apei. Ea este adeseori prezentată că dușmana a eroilor pozitivi, ca și Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urmă este prezentat că fiu al ei. trăiește singuratica
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
românească, i sau Măcinicii. În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie "zilele babelor", zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc "zilelor moșilor", zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura
Mucenici () [Corola-website/Science/298267_a_299596]
-
iunie 1929 la București. Din anul 1990 devine membru post-mortem al Academiei Române. Printre prietenii săi apropiați s-au numărat pictorul Nicolae Tonitza, sculptorul Corneliu Medrea (care i-a sculptat bustul amplasat la intrarea în Politehnica din Timișoara) și pictorul Corneliu Baba pe care l-a găzduit pe când era student la Belle Arte și în talentul căruia a crezut, oferindu-i acestuia o odaie cu fața la răsărit, ca să aibă lumină când picta. În calitate de rector, prima sa grijă a fost să găsească cadrele didactice
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. În prezent, pe
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
la închisoarea Galata din Iași. Anul următor a fost suspendat fără explicații din postul său de la facultate și mutat de la Iași la București. Deși a avut o relație nu prea ușoară cu autoritățile comuniste, care îl denunțau ca fiind formalist, Baba a reușit să se impună ca un ilustrator și artist. Pe distanța unui deceniu (1940-1950), într-un moment când își căuta propriul drum, artistul era confruntat cu fenomenul de înghețare a limbajului în formele neoacademice, convenționale. A avut o scurtă
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
își căuta propriul drum, artistul era confruntat cu fenomenul de înghețare a limbajului în formele neoacademice, convenționale. A avut o scurtă perioadă în care a pictat în stilul realismului socialist, oțelari și tablouri cu țărani, dar și-a revenit repede. Baba depășește contradicția simplificatoare a acestui climat. Soluția sa se bazează pe apelul la valorile marii tradiții a picturii, numit de obicei spațiu al clasicității. Se refugiază în tablourile cu țărani și pictează foarte multe scene din timpul răscoalei din 1907
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
1943; "Țărani", 1953; "Odihnă pe câmp", 1954; "Oameni odihnindu-se". În 1955 i-a fost permisă o plecare în Rusia (pe atunci Uniunea Sovietică) și apoi a câștigat o medalie de aur la o expoziție internațională la Varșovia. În 1956, Baba a însoțit "Jucătorul de șah" și alte două picturi la o expoziție din Veneția, apoi a călătorit împreună cu tablourile la expoziții din Moscova, Leningrad și Praga. A desenat ilustrații pentru romanul cu țărani al lui Mihail Sadoveanu, "Mitrea Cocor". În
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
însoțit "Jucătorul de șah" și alte două picturi la o expoziție din Veneția, apoi a călătorit împreună cu tablourile la expoziții din Moscova, Leningrad și Praga. A desenat ilustrații pentru romanul cu țărani al lui Mihail Sadoveanu, "Mitrea Cocor". În 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictură la "Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu" din București și a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. Acum, problemele anterioare cu autoritățile comuniste par să dispară. În următoarea decadă, el și cu tablourile
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
căzătură în atelierul lui și a fost imobilizat mai multe luni. Deși ultimii ani ai săi nu au fost printre cei mai productivi ai carierei sale, totuși calibrul operei sale rămâne ridicat. Cu puțin timp înainte de moartea sa în 1997, Baba și-a publicat memoriile sale, " Notele unui artist din Europa de est". A primit, postum, premiul de excelență al Fundației Culturale Române. Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din țară care
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
totuși calibrul operei sale rămâne ridicat. Cu puțin timp înainte de moartea sa în 1997, Baba și-a publicat memoriile sale, " Notele unui artist din Europa de est". A primit, postum, premiul de excelență al Fundației Culturale Române. Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din țară care să nu aibă măcar o operă de-a sa. Una dintre puținele opere din afara României este tabloul impresionist numit Spaima, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
Arghezi, Ion Irimescu(aflat la Muzeul de Artă "Ion Irimescu", mun. Fălticeni, județul Suceava). În portretele sale a acordat o atenție deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalității umane, exact ca Rembrandt și marii portretiști din școala olandeză. Corneliu Baba este cel mai mare portretist român. Își pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaș de schițe ale mâinilor sau ochilor. Între șaptezeci și optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensivă de tablouri de
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
Rembrandt și marii portretiști din școala olandeză. Corneliu Baba este cel mai mare portretist român. Își pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaș de schițe ale mâinilor sau ochilor. Între șaptezeci și optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensivă de tablouri de Arlechini și Regi Nebuni, majoritatea rămânând în colecția sa privată până la moarte. Din nou, se observă o analogie cu perioada ultimă a lui Goya dar și cu pictura expresionismului german. Critici de
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
album monografic dedicat pictorului, au văzut în acest ciclu de tablouri o reacție personală a artistului în fața absurdului dictaturii comuniste și al "rinocerizării" României. Deși ar fi putut fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta în secolul XX, Baba lucra în tradiția Marilor Maeștri, nefiind nici în legătură cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular în vest. Chiar dacă anumite opere ale sale arată o influență impresionistă puternică, cele mai bune opere amintesc de Marii Maeștri Spanioli, printre care
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
printre care Bienala de la Veneția (1954, 1956), expoziția "Arta non-abstractă" din Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), București (1978); Moscova, Viena, Leningrad (1979). În prezent, cea mai mare colecție de lucrări dar și obiecte ale artistului se găsesc în "Colecția Baba", la Muzeul de Artă Timișoara. Colecția a fost donată muzeului de soția artistului și include 90 de piese, printre care și câteva tablouri aduse de la Muzeul Național de Artă și de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. A
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]