8,717 matches
-
și, când au desfăcut-o, mama lui era chiar uscată cum ar fi o sfântă, o poamă. Așa era uscată” (PurcăreniArgeș). Moartea inițiatică are aici conotații specifice ascetismului, moaștele demonstrând intrarea tinerei în sacru, prin abolirea perisabilității umane. În alt basm, agregarea în planul superior uman și primirea în societate necesită o imersiune inițiatică: „A dat ordin și s-a dus de-a dezgropat-o. Dom’le, dac-a fost nevinovată, a scos-o cu viață, cu suflet în ea. Decât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pentru ca împăratul tată să înțeleagă adevărul sacru, este nevoie ca povestea recuperatoare, spusă de fiii mirifici, să se împli¬nească și să închidă bucla timpului primordial. Legături totemice Când inițierea nu provoacă „sălbăticirea” neofitului, legătura totemică, vizibilă mai ales în basme și colinde, mijlocește apropierea tinerilor de esența lumii, până la integrarea totală. Feciorii pătrund în sacru în forma cerbului solar, perechea cinegetică a cornutei fiind rezervată pentru metamorfoza fetei de împărat. La fel ca bourul, cerbul are o funcție psihopompă atestată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pinteni strânge-l-oiu,/ Sus, la tine, sări-oiu,/ Cosița tăia-ți-oiu,/ Sus în turnuri pune-oiu,/ Să ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea fetei în planul înalt și menționarea turnului furnizează date despre etapa recluziunii fecioarei, perspectiva ei modificată ducând în basme la o concepție imaculată. Viitorul popular al verbelor predicative are o valoare optativă, ca efect al intenției rituale a pretendentului. Prin tăierea cosiței în urma provocării, tânărul declară inițierea încheiată. Ciuta constituie un intermediar între ipostaza inițiatică a feciorului pornit prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
A oblicit la d-vostră o flore,/ Care înfloresce, dar nu rodește,/ Noi după densa am venit,/ Să o ducem în curțile tinerelui împerat./ Acolo să crescă, să înflorescă,/ Dar să și rodescă”. Același traseu magic este parcurs de Florea din basmul cules de Ovidiu Bârlea. În timpul șederii ei în mormântul ascuns de zmeii care pot zădărnici reînnoirea univer¬sului, feciorul de împărat visează că trebuie să se ducă la floarea nemaivăzută, „.mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
minunată o tăie cu un briceag de argint, o luă cu el la palatul și o puse într-un pahar cu apă în odaia lui de culcare” (Mihăilești - Vlașca). Interdicția luminii diurne face ca fata din ambele variante citate ale basmului fetei înmormântate să revină la forma umană doar noaptea, când mănâncă pe ascuns din bucatele împărătești, ca semn al reintegrării în lumea fenomenală. În colindele de fată mare, inițiata însăși declamă natura vegetalacvatică a ipostazei sale: „Eu nu-s fată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Planul uranian este accesibil fecioarei numai după dobândirea statutului superior și, de aceea, orice metamorfoză în pasăre conține date despre natura sacră feminină, fie că este vorba despre inițiere, fie că o ființă divină a ales o hierofanie avimorfă. În basme, abilitatea de a se preface în pasăre este posterioară mutilării inițiatice prin orbire, ceea ce provoacă închiderea privirii în interiorul depozitar al adevărurilor esențiale. Ruga către instanța supremă catalizează metamorfoza și aici, semn că fata are un canal de comu¬nicare deschis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fie,/ Și ți-o dăm doamnă să-ți fie” (Bratovești - Vâlcea). Păsărica gălbioară este aici marcată explicit de apartenența solară, în timp ce astrul nopții apare dominat de fecioara din cetate. Lebăda reprezintă o altă ipostază solară a fetei, adusă, într-un basm din Găgești, Dâmbovița, de cea mai mare apă curgătoare (în geografia și percepția românească) între lumi: „Se duce acolo, la Dunăre, vede venind pă apă o lebădă frumoasă. Venea, venea, venea, venea pă apă. A așteptat s-ajungă la distanța
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doar noaptea, pentru a se hrăni: „...s-a dat de trei ori peste cap și a ieșit o mândră fată care nici nu era pă față dă pământ mândră fată ca aia. Zână!”. Apartenența la sacru dă aparițiilor zoomorfe specifice basmului o valoare opusă celei sugerate de ciuta fără splină. Soțiile sacre, ce reînnoiesc fertilitatea lumii, apar în copacul mitic împărătesc: „o pasăre frumoasă, cu penele de aur, cântă fără curmare în grădina castelului împărătesc”. Apariția ei se conturează ca un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pasârea di coadî, și ea s-o zmuncit ș-a zburat ș-a rămas cu penili-n mânî. Penili erau auriti” (Izvoare - Soroca). Natura divină a păsării atrase de arborele rodirii este marcată prin același simbol metalifer, ce acționează în lumea basmului ca indicator pentru traseul inițiatic. Alte ipostaze zoomorfe ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în cursul inițierii, a cărei utilitate devine astfel dublă. Broasca țestoasă are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu penili-n mânî. Penili erau auriti” (Izvoare - Soroca). Natura divină a păsării atrase de arborele rodirii este marcată prin același simbol metalifer, ce acționează în lumea basmului ca indicator pentru traseul inițiatic. Alte ipostaze zoomorfe ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în cursul inițierii, a cărei utilitate devine astfel dublă. Broasca țestoasă are un corespondent în balada Broasca Roasca I (32), stăpână peste lumea infernală, pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să lucreze pentru mundan și să-l încarce magic: „Toată noaptea că lucra;/ Lui Dumitru că-i făcea,/ Mândre palaturi i-ardica./ Când soarele răsărea,/ Ele-n soare strălucea” (AlexandrovățSerbia). Domeniul ei specific, apele cu palate în adâncuri, după cum dezvăluie basmul Broasca țestoasă cea fermecată, din colecția Ispirescu, aduce puterile germinative ale genezei, prin infuzarea lumii cu energiile originare. Capra, ca ipostază punitivă a fetei, șade, pe de altă parte, într-un spațiu mineral, întreaga ei împărăție este transformată în piatră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu seamă floarea și pasărea reprezintă ipostaze ale inițiatei stăpâne peste sensurile sacre, căci etapa florală sau avimorfă succede revelația sacrului și premerge revenirea în planul social. Călătoria dincolo Începutul de drum: interdicția nesocotită Ieșirea din perimetrul domestic are în basme contururi punitive adeseori. Indicați a pe care neofitul o primește este în mod voit nerespectată, mai rar o pierdere temporară de atenție conduce la încălcarea prescripției. Și într-un caz și în celălalt avem de-a face, de fapt, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îneacă ființa istorică pentru a-și elibera spiritul întru mit: „Imersiunea în apă simbolizează regresiunea în preformal, regenerare totală, noua naștere, căci o imersiune echivalează cu o disoluție a formelor, cu o reintegrare în modul nediferențiat al preexistenței”. Într-un basm din Boțești, Dâmbovița, indicația prohibitivă trimite cu exactitate pe tărâmul morților: „În povețele lui părintești, împăratul îi sfătuia să lupte înainte mereu, după ce-o muri el, că era bătrân și când-când își aștepta ceasul, și să supuie pe toți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
anula modelul parental și pentru a dobândi libertatea psihologică de a deveni cap de familie; numai așa spațiul dominat de monstruos poate fi cucerit și dăruit lumii. Tocmai căsătoria miraculoasă cu ipostaza feminină de pe celălalt tărâm trebuie tăinuită, într-un basm din colecția Pop-Reteganul: „Du-te, zice Mândra Lumei, dar eu nu pot merge; dar dacă mergi, nu cumva să-i spui cuiva că ești însurat, că atunci nu-i bine de tine. Orice ți s-ar întâmpla, ori peste ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
consacrant. Făt-Frumos este expus tentației profanului marital, al cărui refuz îl poate costa viața. Revelându-și statutul marital special, el devine incompatibil cu lumea fenomenală și trebuie să pornească la drum către dimensiunea sacră, pentru care se pregătește călătorind. Un basm cules în secolul al XIX-lea din munții Apuseni așază coerciția la nivel cognitiv: „«ține acest inel și cându-i gândi la părintii tei, atunci îndată vei fi acasă, dar la mine să nu cugeți de loc că va fi reu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
materne, inițierea croiește drum neofitului afară din lume prin distrugerea imaginii securizante a mamei, care, brusc, nu mai provoacă doar binele copilului. Rolul ei social s-a încheiat, e timpul să iasă și din scena rituală. Într-o variantă a basmului din Voia, Dâmbovița, actul distrugerii este resimțit nu numai la nivel parapsihologic, ci și organic, fiindcă produce un dezechilibru: „A dat foc la cuptori șî ei în hora când juca amândoi, ea i-a băgat bucata dă carne în foc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mistricean, hybris-ul înfăptuit de mamă asigură integrarea copilului ei în sacru, într-o manieră brutală și aparent inexplicabilă, deci singurul mod în care tânărul poate fi scos din mediul familial. Ajuns în lumea arhetipurilor pe drumul arboricol, feciorul din basmul Nucu d’e aur tânjește după mama sa și vrea să concilieze principii antagonice: statutul său de fiu cu cel de inițiat, fenomenalul cu sacrul, umanul cu divinul. Prevenit de soția zână că mama sa va strica echilibrul de pe celălalt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi găsită în chiar apelativul cu care apare în textul popular: ficioru cel d ’i vădană. Absența figurii paterne și a modelului masculin în etapa copilăriei provoacă o dezvoltare incompletă a băiatului, marcat în exces de figura maternă. Personajele de basm sunt chemate în profan de dorul față de părinți, motivul aducerii lor, a mamei în special, în planul mitic fiind cu totul rar. Interdicția pe care trebuie să o respecte mama intrusă ține de amestecul nefast dintre comportamentul cotidian și cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oală ori sâ faci ceva în casâ, c-atunci perim d’i foame-aic, ș-aic ișste moart’es nostă” (Fundu Moldovei - Suceava). Armonia sacrului este pervertită de gesturi gospodărești, intruziunea gesturilor mărunte cauzează retragerea principiului și anularea oricărui contact cu neofitul. Basmul pune gestul incriminat pe baza malițiozității feminine („Cum sîn babele, rele”) și pedepsește șederea ei nefirească în axis mundi: „Cîn o pășît baba om paș șî cîn o pășît a doilea, s-o lăsat creanga în gios, șî s-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inerent ființei necesită o recuperare a începuturilor, prin parcurgerea în sens invers a timpului. Matrița fenomenalului nu permite mamei recunoașterea sau prezervarea emblemelor sacre, ceea ce produce greșeala declanșatoare a călătoriei cu funcție de restabilire a contactului cu planul mitic. Într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, revenirea în planul familial aduce un artefact magic, pe care mama îl distruge din porniri... estetice: „Numadăcît ia și ia um bici frumos, cu flori, cu ciufuri, ce mai bis frumos!... Și-l ia p-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acționând în același mod ca indicația tărâmului închis pentru vânătoare. Tânărul știe cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în basmul Nu minți!, din colecția Pop-Reteganul: „- Aici ai 13 chei de la 13 chilii; cu 12 chei vei deschide cele 12 chilii și vei ședea și-ți vei petrece în ele, lipsă nu vei avea de nimic, tot ce-ți va cere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fier mult mai târziu, simbolizând astfel durata mare a călătoriei”. Traseul inițiatic se suprapune până la confundare în această fază cu credințele funebre, statutul de ființă plecată pe ceea lume este comun și conferă ambilor pribegi accesul la cunoașterea totală. În basme, erodarea imposibilă readuce mirele măiestru: „Șî - zici - ai sî umbli. Sî-ț’ faci opinci di fier sî ti încalț’ șî haini di fier, sî ti pui în cercuri, sî pui pi cap - tot din fier șî când s-a roadi opincili
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum, atât în planul expresiei, cât și în planul semantic. Mesajul inițiatic depășește granițele speciilor și poate fi urmărit, de-a lungul unor moduri diferite de manifestare literară. Sintagmele fixe circulă între baladă și cântecele ritual-ceremoniale, între descântece, balade și basme, imaginile poetice din colinde sunt regăsite în plugușor, toate demonstrând o viziune unitară asupra lumii, bine definită și închegată în mod impresionant. Motivele inițiatice sunt comune colindelor și basmelor, furtul astrelor, asociat în mod automat cu eroii de tip Greuceanu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fixe circulă între baladă și cântecele ritual-ceremoniale, între descântece, balade și basme, imaginile poetice din colinde sunt regăsite în plugușor, toate demonstrând o viziune unitară asupra lumii, bine definită și închegată în mod impresionant. Motivele inițiatice sunt comune colindelor și basmelor, furtul astrelor, asociat în mod automat cu eroii de tip Greuceanu, apare și într-o colindă din Agighiol, Tulcea: „Dar ce pradă mi-a prădat?/ Nuna Luna, Soarele,/ Și cheile raiului./ Raiul mi s-a-ntunecat,/ Iadul mi s-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este marcat de o inversare a principiilor, căci lumina ajunge pe tărâmul întunecat al amorfului și compromite puterea ei creatoare. Divinitatea supremă reclamă aici starea critică a lumii și tot ea recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu întreaga desfășurare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]