KorAP: Find »[drukola/base=contradicție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...293 294 295 ...423 >

10,570 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

unui fenomen oarecare, nu va mai trebui să cercetăm, drept condiție logică a posibilității sale de existență, dacă ceva nu-l contrazice, ci tocmai ce anume îl contrazice, care îi este fața complementară contradictorie: condiția logică a existenței sale este contradicția sa. Câtă vreme nu vedem decât unul din termenii unui cuplu contradictoriu, altfel zis, câtă vreme ne găsim în fața aspectului noncontradictoriu al unui fenomen, oricare ar fi el, nu observăm decât o parte din realitatea lui. Nu noncontradicția, ci contradicția

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
contradicția sa. Câtă vreme nu vedem decât unul din termenii unui cuplu contradictoriu, altfel zis, câtă vreme ne găsim în fața aspectului noncontradictoriu al unui fenomen, oricare ar fi el, nu observăm decât o parte din realitatea lui. Nu noncontradicția, ci contradicția trebuie să devină regula. Trebuie întotdeauna să ne întrebăm și să cercetăm, cu titlu de complement existențial și constitutiv al unui dat oarecare, care este termenul lui contradictoriu (...). Noua metodă va consta deci în a cerceta, în prezența unui fenomen

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
consta deci în a cerceta, în prezența unui fenomen oarecare, în primul rând care este fenomenul său contradictoriu (...). Trebuie să îmbrățișăm cu curaj universurile contradictorii și să facem din ele însuși fundamentul realității. Legea logică cea mai profundă este legea contradicției dinamice (nu legea noncontradicției)"472. Acest principiu este destinat să schimbe fundamentele gândirii și cunoașterii științifice. Dacă știința clasică și gândirea umană în genere au fost orientate spre căutarea legilor de permanență și de identitate care să condiționeze schimbările și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este destinat să schimbe fundamentele gândirii și cunoașterii științifice. Dacă știința clasică și gândirea umană în genere au fost orientate spre căutarea legilor de permanență și de identitate care să condiționeze schimbările și variațiile, va trebui să se caute legile contradicției dinamice ce guvernează realitatea. Legea complementarității contradictorii trebuie să devină "postulatul însuși al metodei științifice... generalizate sau al cunoașterii riguros integrale"473. Pentru a realiza acest lucru, Ștefan Lupașcu considera că va trebui să se înceapă cu o reformă a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acest lucru, Ștefan Lupașcu considera că va trebui să se înceapă cu o reformă a logicii. Logica clasică este una a lui "da sau nu", a alegerii între aceste două situații, guvernată de principiul noncontradicției. Este o logică a evitării contradicției, prin actualizarea absolută fie a unui termen, fie a opusului său extrem, suprimând, în felul acesta, termenul complementar. De aceea, este o "logică ideală", care nu se poate realiza în practică. În logica practică, activă, "niciodată unul din termenii contradictorii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
nu va dispărea..."474. În consecință, Lupașcu susține o înlocuire a logicii generale ce guvernează gândirea: "logica generală sau formală sau principială trebuie... să fie o logică imanentă a posibililor contradictorii, o logică a complementarității dinamice. Fundamentul său este principiul contradicției sau principiul antagonismului"475. O logică a contradictoriului. Ideea terțului inclus Logica pe care o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe o distincție conceptuală care, se pare, îi definește "registrul interogației metafizice"476, pentru că ea "organizează și reglează, domină arhitectonic

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
nivel ontologic, am putea spune că starea T este o reprezentare a acesteia. Dacă, în mod normal, elementele contradictorii sunt despărțite de o disjuncție exclusivă, în starea T acestea par să se conjuge într-o structură antinomică. În legătură cu relația de contradicție dintre elemente, trebuie să înțelegem că în ontologica lui Ștefan Lupașcu aceasta nu dispare niciodată. Este adevărat că în starea T elementele contradictorii sunt prezente la același nivel, în rest acestea fiind despărțite prin dinamismul actualizare-potențializare. Însă, această despărțire nu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
doar o "umbră a actualității""487. Ceea ce dă o și mai mare specificitate acestei logici pe care o propune Lupașcu este faptul că există o anumită dinamică în aceste raporturi, că cele trei situații de mai sus nu sunt fixe. Contradicția angajată în această logică este o contradicție dinamică. Dinamismul contradictoriului se vădește în primul rând în faptul că actualizarea unui element implică potențializarea antielementului său. Mai mult decât atât, chiar elementele care intră în această relație sunt dinamice, în sensul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dă o și mai mare specificitate acestei logici pe care o propune Lupașcu este faptul că există o anumită dinamică în aceste raporturi, că cele trei situații de mai sus nu sunt fixe. Contradicția angajată în această logică este o contradicție dinamică. Dinamismul contradictoriului se vădește în primul rând în faptul că actualizarea unui element implică potențializarea antielementului său. Mai mult decât atât, chiar elementele care intră în această relație sunt dinamice, în sensul că prin natura lor energetică sunt actualizări

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
eT)  (ēA  ēT); În aceste raporturi logice dintre elementele contradictorii ale sistemelor, atunci când se manifestă actualizarea și potențializarea vectorilor antagoniști, există o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție constitutivă contradictorie o limitează și o relativizează, nepermițându-i decât un anumit grad, mai mic sau

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție constitutivă contradictorie o limitează și o relativizează, nepermițându-i decât un anumit grad, mai mic sau mai mare, de actualizare, timp în care contradicția slăbește și astfel se potențializează relativ. Dar cînd e sau ē nu poate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție constitutivă contradictorie o limitează și o relativizează, nepermițându-i decât un anumit grad, mai mic sau mai mare, de actualizare, timp în care contradicția slăbește și astfel se potențializează relativ. Dar cînd e sau ē nu poate fi nici actual, nici potențial și deci ē sau e nu este el însuși nici potențial, nici actual (eT  ēT), în acest caz este respinsă, slăbită, potențializată

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
astfel se potențializează relativ. Dar cînd e sau ē nu poate fi nici actual, nici potențial și deci ē sau e nu este el însuși nici potențial, nici actual (eT  ēT), în acest caz este respinsă, slăbită, potențializată noncontradicția, în timp ce contradicția se întărește și se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sau ē nu poate fi nici actual, nici potențial și deci ē sau e nu este el însuși nici potențial, nici actual (eT  ēT), în acest caz este respinsă, slăbită, potențializată noncontradicția, în timp ce contradicția se întărește și se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă potențializarea unui element, noncontradicția absolută nu va

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă potențializarea unui element, noncontradicția absolută nu va putea fi atinsă niciodată. În schimb, contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă potențializarea unui element, noncontradicția absolută nu va putea fi atinsă niciodată. În schimb, contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē), ceea ce este imposibil: Această eventualitate este imposibilă în virtutea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
prezența aceleiași potențializări a doi vectori contradictorii, înseamnă că ei se află în starea T AP, adică mai au în fața lor încă o marjă de potențialitate... și deci sunt în imposibilitatea de a fi atins infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este faptul că nu a sesizat dinamica contradictoriului prin proprietățile de actualizare și potențializare 494. Experiența științifică contemporană, crede filosoful francez de origine română 495, nu confirmă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și potențializare 494. Experiența științifică contemporană, crede filosoful francez de origine română 495, nu confirmă sintetismul hegelian. Odihna pe care rațiunea filosofică, chiar și cea dialectică, o cere în ființa lucrurilor și a lumii în ansamblul ei, împăcarea antagonismelor, soluționarea contradicțiilor, nu există și nu pot să existe. Sistemele fizice și biologice se construiesc din antagonisme sau contradicții, fără însă ca aceste sisteme să fie sinteze. Logica dinamică a contradictoriului susține o dialectică în care nu mai există sinteza hegeliană. Starea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Odihna pe care rațiunea filosofică, chiar și cea dialectică, o cere în ființa lucrurilor și a lumii în ansamblul ei, împăcarea antagonismelor, soluționarea contradicțiilor, nu există și nu pot să existe. Sistemele fizice și biologice se construiesc din antagonisme sau contradicții, fără însă ca aceste sisteme să fie sinteze. Logica dinamică a contradictoriului susține o dialectică în care nu mai există sinteza hegeliană. Starea T nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fără însă ca aceste sisteme să fie sinteze. Logica dinamică a contradictoriului susține o dialectică în care nu mai există sinteza hegeliană. Starea T nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai intensă. Deși se înscrie în tradiția gândirii dialectice moderne, viziunea lui Ștefan Lupașcu este una antinomică, iar nu sintetistă 496. De altfel, acest fapt face ca logica dinamică a contradictoriului să fie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
să fie sinteze. Logica dinamică a contradictoriului susține o dialectică în care nu mai există sinteza hegeliană. Starea T nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai intensă. Deși se înscrie în tradiția gândirii dialectice moderne, viziunea lui Ștefan Lupașcu este una antinomică, iar nu sintetistă 496. De altfel, acest fapt face ca logica dinamică a contradictoriului să fie o tridialectică, în sensul că

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de conștiința sa prezentă în toate procesele psihice și singurul care poate dezvolta o cunoaștere asupra propriei sale cunoașteri. Ele sunt expresii ale stării T, fiind analogul psihic al cuantelor de energie. În starea de conștiință a conștiinței, omul stăpânește contradicția, adică este într-un punct de intersecție dintre desfășurări psihice divergente. De aceea, Lupașcu afirmă că aici se află sursa libertății și necondiționalității, punctul în care omul poate realiza ceea ce se numește "control". Aceste trei materii epuizează spațiul logic (în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt invers proporționale: "A cunoaște înseamnă a evolua către noncontradicție; a cunoaște cunoașterea înseamnă a evolua către contradicție și viceversa"512. În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă, este cunoașterea contradicției ce susține procesul cunoașterii și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]