11,041 matches
-
puneți la cale o altă chestiune : corupția din presă. Putem vorbi despre ea ? Spre deosebire de presa independentă din 1990, care chiar era independentă și financiar, exceptând, evident, presa de partid a FSN-ului și cea guvernamentală - domnul VĂcăroiu chiar inventase un cotidian al guvernului său -, de data asta nu mai avem o presă independentă, pentru că fiecare ziar, post de televiziune sau de radio este în proprietatea cuiva și cel care are proprietatea dic‑ tează politica editorială. Am citit în cartea asta publicată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul înțelepților”; Leon Părpăuț la „Talente tinere”, Alin Durere „In memoriam - Emil Cioran; Leonte Zvâncă - Opinii; Alexandra Popescu - „Deputați în cotidian”; Dumitru Hăjdău - „Viața, cum este ea” ș.a. Dintr-o pagină cu versuri de Grigore Bostan am reținut „Inscripție veche” : Veți citi „Plecat.../ să mai caut iară / zidul cufundat / în era cuaternară.../ Numai prin fântâne, /Dincolo de piatră /câinii, iarăși câinii / se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți dar apoi și la alte unități de tipografie. Până la 15 iunie 1921, ziarul a apărut în două pagini, format 64/45cm., iar după aceea în patru pagini, format 46/32 cm., trecând de la o apariție la 2-3 zile, la cotidian. Nu lipseau editorialele zilnice și avea rubrici diversificate: situația politică, externă și internă, Dreptatea la țară, Ultima oră, Din public, Informaționale, Bibliografie, publicitate, reportaje parlamentare, telegrame, spectacole, Buletinul bursei, Revista - revistelor, Cugetări, Ca la noi la nimeni, De ale zilei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să dea contribuția condeiului lor până azi. O mulțime de tineri ai literaturii bucovinene au fost împinși, dacă nu toți, într-un public mai larg, cel puțin în cercurile din 119 Bucovina datorită în bună măsură, tot acestui prea generos cotidian. Nume ca Iulian Vesper (Toader C. Grossu), Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, Petru Iroaie, Traian Cantemir, frații Em. și M.Haivas, G. Stratoiu, Ion Roșca, Cristofor Vitencu etc. se poate zice, fără teamă de a greși, că au fost formați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
directorului Eugen Popovici, iar în josul paginii pe al redactorului responsabil - Eugen Popovici, și proclamânduse „organ independent”, anunța prezența în paginile sale a „experienței profesionale și indestructibila prietenie a cunoscuților ziariști Vasile Teodorescu și Emil Kososchi, reputați corespondenți cernăuțeni ai marilor cotidiene din capitală.” Noii sosiți au semnat articole cum ar fi: „Problema gospodăriei municipale” de E. Kososchi ori„Statul distruge exportul românesc”, iar redacția informează despre o anumită distribuire a sarcinilor: partea redacțională - domnilor E. Popovici și E. Kososchi; partea administrativ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bară. Ziarul mai făcea referiri la: „Sărbătorire modernă”, informații externe, Cuvântul Regelui, informații despre repartiția portofoliilor guvernamentale, urmare a colaborării Partidului Poporului cu Partidul Democrat de sub șefia dlui Take Ionescu. Pagina a IV-a era acoperită de publicitate comercială. * Tribuna, cotidian independent, anul I, numărul 1, apare la Cernăuți la 1 noiembrie 1929; redacția și administrația - Piața Unirii nr. 3 (Palatul Național); redactor responsabil - Emil Cososchi; Tipografia „Eminescu” - Cernăuți. În „Cuvinte de drum”, Tribuna se consideră „un cotidian românesc de informație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicitate comercială. * Tribuna, cotidian independent, anul I, numărul 1, apare la Cernăuți la 1 noiembrie 1929; redacția și administrația - Piața Unirii nr. 3 (Palatul Național); redactor responsabil - Emil Cososchi; Tipografia „Eminescu” - Cernăuți. În „Cuvinte de drum”, Tribuna se consideră „un cotidian românesc de informație și îndrumare cetățenească”. „Vom face politică?” - se întreabă ziarul. „Desigur, vom face, ca orice om care se respectă - vine răspunsul. O politică a românilor și cu români: nu suntem cu nimeni, și suntem cu toți. Voim să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Leca Morariu, Cărți apărute, Politice, Ultima oră, Oglinda cu imagini, Anchetele noastre, Ce se întâmplă în Cernăuți, Din partea administrației, Tribuna literară o dată pe săptămână - duminica, pentru că, motivează redacția, a avea o revistă literară independentă nu s-ar citi... În Tribuna, cotidian de informație și educație cetățenească de la 19291930 semnau: Grigore Rațiu, dr. Ovid Topa, C. Loghin, Lorin Popescu, Em. Cososchi,George Voevidca, Costache Plugaru, Ion Bucovineanul, G.S. Stupcanu, I.D. Ursescu, V. VelicuAdam, E. Jemna, P. Jitariu, C. Frunză, T. Negrea, Costachi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
31 cm. avea două pagini.În prima pagină, în Comunicatul partidului democrat național din Bucovina, semnat de dr. Florea Lupu, dr. Romul Renț și George Băncescu se arăta: „Partidul democrat național nu se identifică cu felul de luptă practicat de către cotidianul Bucovina în afacerea crizei ministeriale din Bucovina.”, ci „acest jurnal înființat ca organ al Românilor bucovineni și nicidecum al unei grupări politice, credem, că este dăunător cauzei românești în grelele momente de față a lua fosta criză ministerială ca punct
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu numai o decepție de pe urma curiozității momentului, ci au suferit și o deziluzie.” Cu o „Punere la punct” la apariția numărului 2, publicată în Tribuna nr.93/23 februarie 1930, dar și o împunsătură la „Redacționale”, în același număr și cotidian, Munca Intelectuală a rămas să-și dovedească utilitatea... Își încetează activitatea la 16 martie 1930. Avea formatul tipografic 32x46 cm. * Munca literară Munca literară (27,IV) realizată de poetul Ioan Georgescu, despre care am avut prilejul plăcut să vorbim de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Se afirmă ca jurnalist în paginile ziarului "Bucovina" (1918-1920), editează "Hiena" (1919), iar împreună cu Cezar Petrescu "Ora" și "Arena". Este unul din fondatorii revistei "Gândirea" (1921) și al ziarului "Cuvântul", unde va colabora pînă în 1928, cînd scoate propriul său cotidian, "Curentul". Îl va conduce pînă în 10 august 1944, cînd pleacă din țară, cu o misiune din partea mareșalului Antonescu, la Madrid, unde, de altfel, va trăi treizeci de ani, pînă se va stabili în Germania. În exil editează cîteva publicații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
denunțului la asemenea proporții nu asigură doar materialul informativ pentru poliția politică, ci, mai grav, deformează societatea. Cum și precizează Monica Lovinescu: Cînd delațiunea intră în moravuri, cînd nu se mai izbește de pragurile conștiinței, teroarea pură poate cădea în cotidian, victima e gata condiționată". Doina Jela nu uită a consemna și reproșa implicarea scriitorilor, ditirambii înălțați de aceștia la adresa muncii forțate de la Canal (să nu uităm că aici munceau, în principal, deținuți politici), dar nu mai puțin a comunismului. Li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unui televizor sau instalarea unui telefon, la înregistrarea obligatorie a mașinii de scris la Miliție. "Practicarea îndelungată a unui terorism de stat îndreptat împotriva semenilor în scopul perpetuării puterii corpului politico-militar comunist a împins în cele din urmă arbitrarul în cotidian. Prin '89, Securitatea era de mai multă vreme un rău banal. La fel a rămas pînă astăzi, cînd structurile ei continuă să impregneze societatea. Moștenitorii ei sînt clasa politică a foștilor activiști, securiști și informatori, care au tot interesul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unor mari reportaje. Dar, în țara lor, românii au putut afla despre neînfricatul militant pentru drepturile omului, despre muncitorul angajat, cu modestele sale forțe, să preschimbe sindicatele compromise în sindicate libere, numai din emisiunile postului de radio Europa Liberă. Marile cotidiane titrau: Dosarul Paraschiv, Cazul Paraschiv, Tragedia unui Walesa român, Coborîrea în infernurile lui Paraschiv. Alături de el se situau marile conștiințe românești, de la Doina Cornea la Monica Lovinescu, de la Paul Goma la Eugen Ionescu" (L.H.L.). Vasile Paraschiv, în semn de protest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să înceapă și mai ales cum, amestecând o glumiță inteligentă între pauze, jucându-se cu audiența, invitând-o la dans sau la băutură, făcând oame- nii să se simtă timp de câteva ore fermecați de-a dreptul și rupți de cotidian. Întotdeauna venea cu ceva nou, uneori chiar lua chitara sau vioara și se acompania singur, recitând o poezie sau interpretând o doină de jale care aproape provoca leșinuri printre damele delicate și elegante care se îndrăgosteau de el pe loc.
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scandalizat, ca unii intelectuali „de vârf”, când a fost ales, În mai al aceluiași an, ’90, primul președinte al României, prin vot secret și universal. G. Liiceanu, probabil influențat binișor de grupul Ierunca, a fugit la Paris și, În prestigiosul cotidian Le Monde, i-a Învățat pe Francezi că Românii au demonstrat Încă o dată că „nu sunt apți, copți, maturi pentru democrație!”Ă Pe cine ar fi vrut Liiceanu, Monica Lovinescu și ceilalți, se pare „singurii depozitari ai adevărurilor umane, politice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau adjuncți la noile reviste Înființate de o schimbată Uniune a Scriitorilor și care se pregătea pentru primul ei congres În libertate - ultimul congres al scriitorilor se ținuse cu aproape un deceniu În urmă! -, redactori importanți pe la televiziune și noile cotidiene, directori de editură precum G. Liiceanu etc. etc. În naivitatea mea, impardonabilă, recunosc, dar... veche! - mă așteptasem să-i regăsesc, Într-un fel, neschimbați! Iar ei, În marea lor majoritate, ei erau aceiași, dar și cumva „alții”, până Într-acolo
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
când marile și suficient de prestigioasele instituții ale culturii și științei precum U. Scriitorilor sau Academia Română nu au ripostat atunci când un oarecare jurnalist - am spus „oarecare!” - cere să-i fie arsă opera. Ba, același jurnalist, sprijinit mereu de câte un cotidian de tiraj și de gălăgioasa și haotica televiziune română, este primit sărbătorește de universități de prestigiu, cum a fost cazul de curând la Cluj, În Alma Mater clujeană. C A P I T O L U L IV (Bătrânețeaă 1 Cam
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cea mai cunoscută dintre biografiile oficiale ale dictatorului este semnată de Michel Hamelet: Nicolae Ceaușescu, Paris, 1971 și ilustrează perfect modul cum unii occidentali s-au lăsat prinși În mrejele propagandei românești (autorul a fost jurnalist la Le Figaro, un cotidian respectat, și de dreapta pe deasupra!). Altminteri, cu privire la Ceaușescu, se pot consulta: Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceaușescu. A Study in Political Leadership, Boulder, Colorado, 1989; Edward Behr, Kiss the Hand you Cannot Bite. The Rise and Fall of the Ceaușescu’s
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Rădășeni </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”15/II.1993”> Stimate domnule Eugen Dimitriu, Cam târziu izbutesc să-ți mulțumesc pentru promptitudinea cu care ați răspuns dorinței mele. Am primit fotografia. După cum ai văzut Într-un număr al cotidianului sucevean „Crai nou”, Fundația „Al.I. Cuza” are intenția să publice scrierea Personalități fălticenene. În acest scop d. insp. școlar Radu Dolipschi m-a vizitat și i-am Înmânat scrierea. Asta s-a Întâmplat În luna ianuarie. Sunt În așteptarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2001. A participat la mai multe colocvii și congrese internaționale, între care „Literatur Express Europa 2000” rămâne cel mai important. Din partea autorilor Despre proiectul „Literatur Express Europa 2000” am citit pentru prima dată în cotidianul România liberă, prin ’97 sau ’98. Un tren care adună la bordul său peste o sută de scriitori din toată Europa și parcurge continentul de la vest la est, de la Lisabona la Berlin, via Moscova, cu o ștafetă literară. Ideea ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Azi vom urca în trenul de Madrid și vom deveni o echipă mobilă în deplinul înțeles al cuvântului. Ajungem la Gara Santa Apolonia la 8.30. Până ni se încarcă bagajele, cumpăr de la un chioșc de ziare un exemplar al cotidianul Diario de Noticias, în care descopăr un articol de-o pagină, cu titlul „O inter-rail dos escritores”, semnat de Maria Joгo Caetano, consacrat Expresului Literar. Pe lângă datele generale ale proiectului, aflu că un juriu alcătuit din câteva personalități culturale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu rama mea de ochelari. Dezagremente banale, dar destul de supărătoare, care intervin inevitabil într-o călătorie: este reversul „spectacolului lumii”, consemnat cu predilecție într-un jurnal de călătorie, în timp ce partea umbroasă - șicanele, enervările, problemele de sănătate, surprizele neplăcute, rutina „frecușului cotidian” - rămâne în penumbra memoriei diarist-ului. Totuși, nu și furtișagurile cărora le-au căzut victime câțiva colegi de-ai noștri pe drum. „Să nu caști gura!” - este dezideratul imperios pe care mi-l rostesc mie însumi în fiecare zi, martor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
într-o zonă traversată de o rețea deasă de linii de tramvai, blocuri cenușii din anii ’60 înțesate cu birouri și reclame. Pe undeva, pe aici, trebuie să fie și redacția Gazetei Wyborcza, condusă de Adam Michnik - cel mai mare cotidian polonez, având mai multe suplimente săptămânale, de circa 100 de pagini. L-am cunoscut pe „creierul” acestei afaceri (pentru că de mult nu mai este doar o instituție de presă, GW a devenit o afacere profitabilă și un instrument redutabil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dar una potrivindu-și, ca la domino, piesele cu cea occidentală. Baltica și Mediterana. Marea Nordului și Atlanticul, compatibilități profunde, tipare de civilizație germanică și suedeză active, perenitatea unor modele culturale. Și, brusc, Sankt-Petersburg, alt fus orar, alte diferențe vizibile în cotidian: hotel kafkian și biserici transformate în muzeu. Ferestrele cu vopseaua dusă și scorojită de la Ermitaj, protejând (?) picturile lui Matisse și Fra Angelico. Statuile lui Lenin, omniprezente. Istoria împovărătoare a trecutului comunist în acest „oraș-erou”, care nu se poate despărți decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]