8,691 matches
-
Sub loviturile Regatului Axumit, statul Meroë se destramă între 320 și 350. Dintre noile formațiuni statale constituite acum se impun regatele Makuria (cu reședința la Dongola) în nord și Alwa (cu centrul la Loba) în sud, care adoptă creștinismul. După cucerirea Egiptului (641/642) arabii pătrund și în Sudanul septentrional, dar cele două regate creștine, deși izolate, reușesc să se mențină încă șapte secole până la definitiva cucerire islamică - Makuria în 1314 iar Alwa în 1504. În secolul XV se constituie puternicul
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
în nord și Alwa (cu centrul la Loba) în sud, care adoptă creștinismul. După cucerirea Egiptului (641/642) arabii pătrund și în Sudanul septentrional, dar cele două regate creștine, deși izolate, reușesc să se mențină încă șapte secole până la definitiva cucerire islamică - Makuria în 1314 iar Alwa în 1504. În secolul XV se constituie puternicul sultanat de la Darfur cu reședința la Sennar, pe Nilul Albastru, care joacă un rol important în comerțul dintre Egipt, Etiopia, Africa Centrală și Arabia. Sultanatul de la
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
pe Nilul Albastru, care joacă un rol important în comerțul dintre Egipt, Etiopia, Africa Centrală și Arabia. Sultanatul de la Sennar, care contribuie la răspândirea islamului, se destramă după 1750. Muhammed Ali Pașa, conducătorul Egiptului (1805 - 1848), începe în 1820 - 1822 cucerirea Sudanului, închiată în 1874. Este pentru prima dată în istorie când întreg teritoriu sudanez este reunit sub o unică autoritate. Transformat "de facto" într-o colonie a Egiptului, Sudanul ia acum contact cu lumea modernă, sunt construite primele căi ferate
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
Sudanul ia acum contact cu lumea modernă, sunt construite primele căi ferate, este introdusă cultura bumbacului, se deschid primele școli. Izbucnită în 1881, răscoala antiegipteană condusă de predicatorul religios Mohammad Ahmed, numit și al-Mahdi (1844 - 1885) reușește să dobândească, după cucerirea orașului Khartoum în 1885, controlul asupra întregii țări, pe care îl păstrează până în 1898. Marea Britanie, care își instaurase în 1882 protectoratul asupra Egiptului, inițiază, sprijinită și de forțe egiptene, recucerirea Sudanului (1896 - 1898). După înfrângerea mișcării mahdiste în bătălia de la
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
a banilor. În 1532, un grup de conchistadori conduși de Francisco Pizarro l-a învins pe împăratul Atahualpa și a stabilit dominația spaniolă. Zece ani mai târziu, Coroana Spaniolă fondează viceregatul Peru, cu jurisdicție aproape asupra tuturor teritoriilor din America de Sud. Cucerirea spaniolă a introdus utilizarea banilor, catolicismul și limba spaniolă. Viceregele Francisco de Toledo a reorganizat țara în 1570, principala activitate devenind mineritul argintului, utilizând munca forțată a băștinașilor. Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa rețea comercială extinsă din
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
posibilele versiuni ale cuvântului sunt: Unica documentare despre locuitorii Uruguayului, înainte de colonizarea europeană, provin de la Charrúa, un trib mic condus de poporul Guarani. Spaniolii a ajuns pe teritoriul de astăzi al Uruguayului în 1516, dar rezistența acerbă a poporului la cucerire, combinate cu lipsa de aur și argint, a limitat așezarea lor în regiune în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Uruguay a devenit apoi o zonă de dispută între imperiul spaniol și cel portughez. În 1603 spaniolii au
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]
-
în Orientul Mijlociu. Noii regi ai Ierusalimului s-au aflat într-o continuă stare defensivă, apărându-și teritoriul contra raidurilor repetate ale sarazinilor. Lumea musulmană s-a unit sub conducerea lui Zanghi, stăpânitorul Mosulului, iar în 1144, a recucerit Edessa. În urma cuceririlor făcute, s-au creat mai multe formațiuni politice, conform sistemului politico-vasalic din Occident: Regatul Ierusalimului, Principatul de Antiohia, Principatul de Galileea, comitatele de Tripoli, Edessa, Jaffa, senioriile de Senioria de Tyr, Senioria de Ramla, Senioria de Kerak, Senioria de Ascalon
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
Cruciații s-au adunat la Veneția. Venețienii aveau să transporte o forță de 25 000 de soldați în Țara Sfântă, trecând prin Egipt. Veneția se aștepta să facă profit, să primească cei 85 000 de mărci și jumătate din orice cuceriri comise de cruciați. În loc să debarce în Egipt și să călătorească spre nord în Ierusalim, armata cruciată a debarcat la Constantinopol, traversând Anatolia pe jos. Venețienii au fost de acord să susțină cruciada cu o condiție: să cucerească orașul Zara de pe
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
lăsând-o numai în seama legatului papal. Delegații eyubizilor au propus, din nou, să se facă un schimb între Damietta și regatul Ierusalimului, dar nobilul spaniol a respins iarăși propunerea făcută. El hotărî să se pornească cu toate forțele la cucerirea orașului Cairo. Regele Jean de Brienne, care se retrăsese la Acra, se răzgândi și făcu cale întoarsă, debarcând la Damietta la 7 iulie 1221. Sultanul Malin al-Kamil mai făcu o ultimă propunere cruciaților de a le restitui regatul Ierusalimului, cu
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
dinastia hafsidă nu voia să mai plătească tributul pe care-l vărsa mai înainte fostei dinastii (de Hohenstauffen) din Sicilia. Deci, în loc să ajungă la Acra, care își trăia ultimele ceasuri, cruciații au ajuns în Tunisiaș unde nu căutau decât noi cuceriri și jafuri. Baibars, sultanul mameluc al Egiptului a oferit ajutor emirului Tunisiei. Regele Franței, Ludovic al IX-lea, moare în luptă, după ce a izbucnit o epidemie, iar puținii cruciați rămași în viață s-au întors, înfrânți, în Franța. Pe patul
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
Beniamin, Efraim și Manase, au fost locuite neîntrerupt până în perioada Regatului Israel, atunci când locuitorii săi erau și se considerau israeliți. Imperiul Persan a căzut în fața trupelor elene ce aparțineau generalului macedonean Alexandru cel Mare. După moartea sa, în absența moștenitorilor, cuceririle sale au fost impărțite între generali, iar regiunea evreilor (Iudea, cum a devenit cunoscută) a fost prima parte a dinastiei Ptolemaice și parte din Imperiul Seleucid. Teritoriul, în acea perioada, a fost schimbat considerabil de creșterea extensiva și dezvoltarea planurilor
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
arabi în 1967 prin cele trei Nu! ale conferinței Ligii Arabe de la Khartoum. Linia de încetare a focului din 1948 (Linia verde) va fi reclamată ulterior, după o nouă înfrângere a statelor arabe, din Războiul de Șase Zile, cu noi cuceriri teritoriale israeliene, ca un fel de graniță semi-recunoscută, celelalte teritorii preluate de sub ocupația iordaniană (Cisiordania) și egipteană (Fâșia Gaza) căpătând titlul de „teritorii ocupate (cotropite)” (în limbajul statelor arabe și al sprijinitorilor lor). În Războiul arabo-israelian din 1948 Fâșia Gaza
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
împotriva Guvernului Provizoriu. Ideile sale de guvernare au fost exprimate în eseul „Statul și Revoluția”, care invoca o nouă formă de conducere, bazată pe consiliile muncitorilor numite soviete (sfaturi). O bună parte a exilului, începând din 1909, dar și după cucerirea puterii, Lenin și soția lui au avut-o în preajma lor pe Inessa Armand, feministă și revoluționară. Conform unor istorici, Inessa Armand a fost și amantă a conducătorului bolșevic, acceptată de prea-toleranta Krupskaia. Nici în Rusia, nici în străinătate, Lenin nu
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
hotărât să frângă voința domnului cu forța. În timp ce generalul Caraffa (comandantul armatelor imperiale din Ungaria superioară și Transilvania) urma să plece pentru a asedia Belgradul cu armata principală, în Transilvania avea să rămână generalul Veterani cu 4000 de oameni. După cucerirea Lipovei (în ), Veterani s-a despărțit de Caraffa și a pornit via Lugoj și Caransebeș spre Orșova, ajungând la data de 14/24 august la Cerneți. În cuvintele cronicarului Radu Popescu: La negocierile de la Câmpulung, lui Brâncoveanu i s-au
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
un cor, cântau imnuri și psalmi adresați zeilor. Printre instrumente muzicale se pot enumera: flautul, toba, harpa ș.a. În Egipt înflorește una dintre cele mai mari civilizații antice, care evoluează între 3.000 î.e,n. și până când are loc cucerirea de către Alexandru cel Mare. Sistemul artistic, vast și complex, impune existența unor meșteșugari specializați. Arta are valențe simbolistice și religioase și are ca temă centrală nemurirea, în special a faraonului , care era venerat asemeni unei divinități. De aici și existența
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
creștinismului. Caracteristică perioadei feudalismului consolidat, arta romanică reprezintă primul stil artistic cu caracter internațional din cadrul culturii vest-europene. A evoluat în spațiul Germaniei, Italiei, Franței și nordului Spaniei, ca o continuare a stilului preromanic. În spațiul britanic stilul este adus de cucerirea normandă, fiind, deci, cunoscut sub numele de "stil normand". Stilul gotic apare în Europa Occidentală pe la începutul secolului al XII-lea, fiind contemporan cu stilul romanic. Au apărut noi forme de sculptură, ca parte a arhitecturii, marcând trecerea artistică de la
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de maior și apoi numit șef birou operații al Armatei I. În acest război, Antonescu și-a câștigat reputația de comandant militar priceput și pragmatic, executant meticulos și dur. Duritatea sa i-a adus porecla „câinele roșu”. Pentru contribuția la cucerirea Budapestei și înfrângerea Armatei Roșii ungare (1919), locotenent-colonelul Ion Antonescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (Decretul Regal nr. 5454 din 31 decembrie 1919). Antonescu și-a început și activitatea politică în 1919, cu ocazia
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
de stat. Antonescu a promovat o politică antisemită de purificare etnică dură, concretizată prin masacre, atrocități și jafuri față de cetățenii români de etnie evreiască: Pogromul de la Iași, „trenurile morții”, deportările în Transnistria, Masacrul de la Odesa și altele. Ofensiva dezastruoasă pentru cucerirea Odesei (3 august - 16 octombrie 1941) și amploarea pierderilor înregistrate de armatele române din cauza rezistenței sovietice dârze, fanatice, l-au determinat pe Antonescu să atribuie răspunderea pentru aceste evoluții activității evreilor din teritoriile cucerite, îndeosebi „comisarilor iudeo-bolșevici” din Armata Roșie
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Sultanatul de Rum de unde au trecut în Imperiul Bizantin, și apoi au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele XIV-XVI), ca și în nordul Africii. Migrația masivă a romilor în Europa a început, însă, în secolul al XIV-lea odată cu cucerirea de către turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel, ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legată de victoriile turcești și de făurirea puternicului Imperiu Otoman, romii prosperând în interiorul lui. În secolul al XV-lea au pătruns în Europa apuseană (în
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
XI-lea, Bitola a fost încorporat sub conducerea țarului Kaloian din Bulgaria. Acesta a fost cucerit din nou de Bizanț, la sfârșitul secolului al XIII-lea, dar a devenit parte a Serbiei, în prima jumătate a secolului XIV-lea, după cuceririle lui Ștefan Dușan. Ca centru militar, politic și cultural, Monastiri a jucat un rol foarte important în viața societății medievale din regiune, înainte de cucerirea otomană de la mijlocul secolului al XIV-lea. În ajunul cuceririi otomane, Monastiri (Monastir în otomană) a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
XIII-lea, dar a devenit parte a Serbiei, în prima jumătate a secolului XIV-lea, după cuceririle lui Ștefan Dușan. Ca centru militar, politic și cultural, Monastiri a jucat un rol foarte important în viața societății medievale din regiune, înainte de cucerirea otomană de la mijlocul secolului al XIV-lea. În ajunul cuceririi otomane, Monastiri (Monastir în otomană) a experimentat o mare dezvoltare, având stabilite rute comerciale în toată Peninsula Balcanică, în special cu marile centre economice din Constantinopol, Salonic, Ragusa și Târnovo
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
jumătate a secolului XIV-lea, după cuceririle lui Ștefan Dușan. Ca centru militar, politic și cultural, Monastiri a jucat un rol foarte important în viața societății medievale din regiune, înainte de cucerirea otomană de la mijlocul secolului al XIV-lea. În ajunul cuceririi otomane, Monastiri (Monastir în otomană) a experimentat o mare dezvoltare, având stabilite rute comerciale în toată Peninsula Balcanică, în special cu marile centre economice din Constantinopol, Salonic, Ragusa și Târnovo. Caravane de mărfuri diverse au fost mutate la și de la
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Un acord de capitulare care garanta securitatea și bunurile materiale ale populației musulmane. Noul rege a dat drepturi minorităților: mozarabilor (Toledo era un important centru mozarab cu liturghie proprie, hispană-mozarabă, care încă se practica), drepturi pentru musulmani și evrei. După cucerirea orașului, a început o peroadă de înflorire: culturală, socială și politică. Școala de traducători din Toledo a cunoscut o mare splendoare între secolele XII și XIII, cât și operele de artă civile și religioase, care au lăsat o importantă urmă
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
o peroadă de înflorire: culturală, socială și politică. Școala de traducători din Toledo a cunoscut o mare splendoare între secolele XII și XIII, cât și operele de artă civile și religioase, care au lăsat o importantă urmă în oraș. După cucerire, a fost tolerată practica religioasă a comunitătilor evreiești și musulmane, dar această toleranță nu a durat mult timp. Creștinii au construit o nouă catedrală în locul moscheei centrale, care la rândul ei se ridica pe ruinele unei catedrale vizigote. În timpul războiului
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
de teatru și cinema; Lev Berinski, poet de limba rusă și idiș, traducător din limba rusă în română; marele poet român Victor Tulbure; scenaristul Vladimir Berezinschi. Istoria orașului Căușeni este strîns legată de cea sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul actualului oraș un val de apărare, menirea căruia este de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest dig de apărare a rămas cu denumirea Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]