9,140 matches
-
care vorbise tatăl său, cei care Încă nu se născuseră, care vor locui aici peste o sută de ani, fără să aibă habar de el și de viața lui, oare nu se va trezi niciodată În ei vreun strop de curiozitate care să-i Împingă să afle cine trăia aici la Începutul anului 1989? Și la o adică, de ce ar vrea să știe? Oare exista În viața sa un sigur lucru care putea folosi acelor oameni, ai căror părinți nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ajute. Și Într-adevăr e o rudă Îndepărtată, n-ai cum să te-nșeli În privința apartenenței sale familiale: Între tine și mine, amice, și Între noi doi și Troțki există mai multe puncte comune decât diferențe: cap, gât, coloană vertebrală, curiozitate, poftă de mâncare, membre, dorință sexuală, capacitatea de a distinge Între lumină și Întuneric, Între cald și rece, coaste, plămâni, bătrânețe, văz, auz, sistem digestiv și secretor, nervi care percep durerea, metabolism, memorie, simțul pericolului, un labirint complicat de vase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tot ce reținea vag despre Kafka era că fusese un iugoslav sărac, care luptase contra birocrației și fusese ucis. Fima nu rezistă: Îi povesti despre viața lui Kafka și despre diversele sale legături amoroase. După ce se Încredință că Îi trezise curiozitatea, continuă și Îi relată pe scurt Metamorfoza. Îi spuse că În ebraică titlul nu era tradus corect, dar nu reuși să explice ce anume era În neregulă cu el și cum trebuia tradus de fapt. Fără să ridice capul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe care Dumnezeu l-a uitat nu e neapărat pierdut. Dimpotrivă. Poate că e ușor și liber ca o șopârlă În deșert. Cea mai nenorocită soartă nu e să fii uitat, ci să te pierzi: voința, dorul, amintirile, dorința trupului, curiozitatea, pasiunea, bucuria, generozitatea, totul se pierde treptat. Așa cum se domolește vântul printre munți, la fel se Întâmplă și cu sufletul. E adevărat, chiar și durerea scade cu timpul, dar odată cu durerea scad și alte semne ale vieții. Emoțiile primare, simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar Dimi? Îi va dedica lui Dimi cartea sa. Pentru că Începând de săptămâna viitoare va petrece cinci-șase ore În fiecare dimineață, Înainte de clinică, În sala de lectură a Bibliotecii Naționale. Va verifica sistematic toate izvoarele existente, inclusiv cele uitate, inclusiv curiozitățile, și În câțiva ani va fi În stare să redea cu exactitate și corectitudine povestea ridicării și destrămării visului sionist. Sau poate va scrie mai degrabă un roman umoristic, puțin aiurit, despre viața, moartea și Învierea lui Iuda Iscarioteanul, luându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a unei prăvălioare Întunecoase În care se vindeau baticuri și peruci și se opri la chioșcul de alături de unde cumpără edițiile de weekend ale ziarelor Maariv, Yediot Aharonot și Hadașot. Și astfel, Încărcat cu un munte de ziare - din pură curiozitate cumpărase și ziarul ultrareligios Yated Neeman -, Fima intră Într-un mic bufet colțul străzii Țfania. Era un fel de restaurant familial, cu trei mese acoperite cu un plastic laminat roz, jupuit, luminate de un bec slab care răspândea o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
la fel de aglomerat ca o casă de amanet. Se găseau acolo instrumentele meseriei lui: hârtia și creionul după care se întinsese, un telefon, vreo șase cărți cu cotoarele răsucite spre el, un ceas, de asemenea întors spre el. Apoi mai erau curiozitățile sau poate altfel de instrumente ale aceleiași meserii: o reproducere după Rodin, Burghezii din Calais - ciudat, având în vedere profesia lui, că nu alesese Sărutul -, câteva chipuri precolumbiene cu orbitele goale și guri larg căscate, două statuete africane - una cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
care nu aveam de gând să îl discut cu doctorul. Afacerile merg bine, am continuat eu. Compania este puternică. Orice ar fi în neregulă cu vocea mea nu e legat de asta. Stătea și se uita la mine. Momentul de curiozitate trecuse. Raportul dintre noi se schimbase din nou. Ați cerut vreodată ajutor psihiatric, domnule van Pels? Am clătinat din cap. Nici atunci când tremurați? Știam că doctorul se înșală. Ultimul lucru pe care mi-l doream era să mă întorc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pielea lui albă ca laptele. Părul, mi-a trecut prin minte, l-ar fi salvat, dacă nu chiar l-ar fi ucis primul. Ar fi fost supus unor experimente, din interes științific, pentru a se afla mai multe despre această curiozitate minoră, un evreu roșcat. S-a înclinat din nou. Nu eram sigur dacă făcea parte din dans sau dacă se înclina în fața mea. Mi-a întins o carte cu coperți negre, moment în care i-a căzut șalul de rugăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a născut aici, și de aici trebuie să merg mai departe. Ar trebui să-mi răscolesc printre lucruri. De data asta va fi palpitant pentru că am să fac din toată joaca asta serioasă, o nebunie în care să-mi satisfac curiozitatea. E interesant să știi dedesubturile cuiva și apoi să le folosești întru ajutorul tău și cine știe, ce cauză nobilă sau meschină, te determină alteori să le folosești împotriva acelui cuiva. O să încep cu biblioteca. Știu că e a mea
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
s-au desprins deja din stadiile de autocompătimire. Cât privește obișnuințele de lectură, anul 2008 va însemna începutul unei translații către hârtia digitală, propuneri foarte interesante venind din partea Amazon, Google, Apple și rețelele sociale de tip Facebook. Vom citi din curiozitate Muntele vrăjit pe iPod sau pe Kindle, dar nu vom renunța prea curând la cărți în forma lor fizică. O revistă de știință din anii ’60 se pronunță cu optimism: „la începutul mileniului următor, un computer va cântări chiar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
și cum înțelegi cele citite.” K. D. Ușinschi 43. „O carte își dobândește valoare, ca un prieten, prin lunga însoțire cu ea. Marile cărți ale imaginației și ale științei rezidă pe baza largă a elaborării lor prelungite.” Tudor Vianu 44. „Curiozitatea de a citi în viitor este o boală pe care numai filozofia poate s-o vindece.” Voltaire 45. „Cărțile care te ajută cel mai mult sunt acelea care te fac să gândești cel mai mult.” Proverb englezesc 46. „Cărțile, copiii
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
fără îndoială, cel dintâi prilej de-a ne adânci în noi înșine. Oricare ar fi fost cartea pe care am citit-o la început, proastă sau bună grea sau ușoară, falsă sau adevărată, ea ne-a trezit, pe lângă gustul lecturii, curiozitatea vastă și nesăturată a îndeletnicirilor spirituale. Iată de ce cuvine să sărbătorim din când în când cu o aducere-aminte acea carte, poate naivă și banală, stângace, nefirească și absurdă, pe care am devorat-o cu o lăcomie într-o zi îndepărtată
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
covârșitoare, atâta cât omul știe s-o folosească.” A. A. Blok 791. „Cărțile au aceiași dușmani ca și omul: focul, umiditatea, animalele, timpul și propriul lor conținut.” Paul Valéry 792. „Ceea ce face succesul unei cărți, este să o citești din curiozitate. Ceea ce îi face gloria, este să o recitești pentru a-ți hrăni spiritul.” Alfred de Vigny 793. „...La Hurezi cele mai bune cărți Din sfinți părinți și dogmă și știință Și starea lumii-închipuită-n hărți Cum propășesc popoare prin credință...” Ioan
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
va fi atestat de contemporani înțelepți, este praful de aur pe care îl cauți.” Voltaire 795. „În Grecia secolului al II-lea, trăia un grec care, deși nu s-a distins printr-un spirit pătrunzător, a dat probă de o curiozitate nețărmuită. Acesta a fost Pausanias. Vorbind undeva despre criticii timpului, el zice: <<E un neam de oameni căruia îi place să se ocupe cu lucrurile de nimic sau de prisos din cărți; scriitorii, observând și ei, în fine, că au
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nu era de prisos. Caii erau, e drept, de mâna întîia, achiziționați cu jocheii lor cu tot, dar Lică avea calitatea de a fi simpatic personalului. Nu venise cu nici o pretenție, din contra, se interesa cu o sinceră și naivă curiozitate de la neamț, jocheul-șef, ca de la cineva mai competent; în schimb, când pusese mâna pe cai, o pusese bine și neamțul văzuse că domnișorul cunoaște afacerea, așa încît se înțelegeau împreună și tot așa și cu cei mai mici. Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
alte încercări, alte turburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de subt supravegherea lui? Poate că femeia, ca și banii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui, răpindu-i voluptatea și alimentul curiozității. Vroiau să-1 prade și să-1 lase pustiu între chiuvete și fiole! ... Și obrăznicia mitocancei! îi oferise leafa grăjdarului. Cei cinci mii de lei nemeritați, neașteptați pentru acea haimana de uliță, lui, prințului Maxențiu, pentru 202 sănătatea iui scumpă, pentru plămânii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vroiau să poarte decât culori de aur textil, proaspăt ori vechi, și culori de rugină. IX Când doamna Vera, de după brise-bise, pândise câteva zile în șir la toate orele și mereu zadarnic venirea lui Lică, trecuse prin numeroase faze ale curiozității și decepției. 203 "N-a venit azi! . . . Nici azi n-a venit! . . . Ce-o fi având de nu vine? . . . Lipsește, pesemne' ... Să știi că s-au certat! . . . Se vede că 1-a luat dracu! . . ." Gam acestea erau etapele nerăbdării pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-i lipsească mult cercul ei muzical și, în dorința de a-i face plăcere, găsise curajul acelei inițiative. Elena, e drept, nu se așteptase defel la vizita lui, așa încît fusese un prim moment de șovăire, urmat de mulțumire reciprocă. Curiozitatea lui Marcian fusese curând deșteptată de atâtea lucruri noi. Elena ar fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vâjâitul mașinelor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fu primit de îndată. Pe Morton îl găsi instalat comod înapoia unui pupitru masiv. Directorul îi arată un fotoliu, în care Grosvenor se grăbi să se așeze. Se afla pentru prima oară în biroul lui Morton, așa că privi plin de curiozitate de jur împrejur. Încăperea părea spațioasă și un perete întreg era acoperit cu un ecran telescopic. În clipa aceea, ecranul era orientat spre spațiu într-un unghi ce lasă să se vadă, de la un capăt la altul, uriașa galaxie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
caracterizeze una din ființele care asaltaseră nava. După un răstimp ce i se păru destul de scurt, avu senzația că privește nava printr-o imagine. Prima lui grijă fu să se întrebe cum se desfășura lupta. Dar trebuia să-și înfrângă curiozitatea, deoarece avea de făcut lucruri mult mai importante. Voia să influențeze un grup numeros - alcătuit poate din milioane de ființe - să le influențeze în așa măsură, încât să le oblige să se retragă cât mai departe de navă. Acum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
literar. Din motive igienice, nu aduc aici În discuție precaritatea școlară, chiar pestilențialitatea educațională a multor slujitori mass-media. Dar și jurnaliști Înzestrați și aparent onorabili, interpelîndu-mă cu diverse prilejuri, se grăbesc să ocolească țintele principale ale dialogului și lunecă În curiozități biografico-senzoriale. Semnalmentul cel mai evident al apariției mele, detectabil de oricine la prima privire, e suprasolicitat, riscînd să eclipseze, ba să Înghită și să mistuie Întreaga-mi identitate. Înainte de 1990, lucrurile stăteau diferit: pesemne cenzura de fond a sistemului infiltra
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lansez Înot În apă pînă-n brîu și, răsucindu-mă cumva, captam reflexul luminii, o senzație suficient de intensă ca să mă mai bucure. Îmi doream atît de mult să nu pierd această co moară, Încît devenisem, prin desele mele contorsionări, o curiozitate pentru ceilalți copii. Mama m-a scos de cîteva ori afară, Îndemnîndu mă să mai stau de vorbă pe plajă cu fata unei doamne din TÎrgoviște cu care ne Împrieteniserăm și să-i povestesc istorii cu profesorii mei de la Cluj
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se-ntîmplă ceva cînd gazda și-a căutat de lucru pe neașteptate În Încăperea de alături, așa că a sărit pe fereastră și a tras el primul. Atunci, l-au retezat cu o rafală de mitralieră. Tremuram tot de atenție și de curiozitate: — Cum, cum ai spus, tată? Mai descrie o dată instalația electrică, n-am Înțeles prea bine... — Mă, tu abia aștepți să le torni altora tot ce-ai auzit de la mine! — Nu, am bîiguit, pentru că să vezi... Lasă că te știu eu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de ce le vorbiseră În casă fetelor ungurește cînd erau mici și deloc șvăbește. Îi recitau, În maghiară desigur, aceeași frază speriată: „Nu e voie să se vor bească despre asta!“ Richi Își pusese În Încurcătură părinții cu soiul ăsta de curiozitate, pe cînd urma cursurile Liceului Eminescu din Satu Mare și frecventa aici și lecțiile de germană ale profeso rului Ernst Hauler. Aflase astfel că generația părinților ei din Rătești și din alte sate, șvabi la origine și Încă vorbind dialectul din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]