7,599 matches
-
urmă din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui Lațcu-Vodă (1365-1374), principatul Moldovei își avea capitala la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea să devină tot mai înstrăinat, astfel că după unire, Siretul "ni se înfățișează ca un veteran bătrân și sărman care-și trage obârșia dintr-o viță de neam nobil și bogat, dar prin niște întâmplări nenorocite a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de a absorbi promoții de aspiranți la funcții publice sau profesii intelectuale. Fascinația intelectualismului prinsese rădăcini atât de adânci, încât opțiunea absolventului pentru o facultate cu profil comercial sau tehnic, în detrimentul medicinei sau al dreptului ar fi însemnat o adevărată decădere, "iar țăranul va considera ca o mare nedreptate, dacă fiul său nu va merge în școala boierului"77. Legiuitorii școlari alimentau și exploatau, în același timp, propensiunea populației către învățământul teoretic. Nu trebuie să omitem nici faptul că multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
759; Emil Manu, Bianca Balotă, „Bal la regina Portugaliei”, SPM, 1979, 446; Barbu Cioculescu, În căutarea timpului ascuns, LCF, 2000, 4; Roxana Răcaru, Dantelărie de cristal, RL, 2000, 14; Irina Petraș, Locurile memoriei, APF, 2000, 5; Chris Nedelea, Mărirea și decăderea palatului baroc, ST, 2000, 5-6. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
din experiență sau din cărți. Dar Hervé Bel merge mai departe în explorarea subteranelor minții omenești, dezvăluind procesul de transformare în sclav conștient și propagator fanatic a unui individ înzestrat altfel cu toate resursele necesare rezistenței critice. Mai cutremurătoare decît decăderea morală a lui Ivan, absorbit rapid de Organizația tentaculară, e luciditatea lui, conștiința acestei prăbușiri, urmărirea procesului degradării personale cu un soi de dedublare masochistă. Fiecare pas spre irevocabil doare mai tare ca precedentul, dar se pare că propria scufundare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
moment cînd negația însăși își pierde întreaga strălucire și, deteriorată, se alătură evidențelor numai bune de aruncat." (MA) Nu în ultimul rînd, "altceva" poate însemna și alt tipar de expresie, căci sfîșierea stăpînită și metodică de sine, recea constatare a decăderii umane nu s-ar fi putut mulțumi cu o limbă jucăușă sau cu dulcegării pișcătoare. Suferința cruntă e nudă, însă frumusețea voalată de ceva ce o depășește încearcă și ea să găsească drumul spre cuvînt. "Mi se întîmplă, totuși, să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
știe vrednic de a-și purta neamul spre bine, îl vede pe poet ca pe un taumaturg: „Eu cuget am de înger;/ Și îngeri se vor simte/ Când vindecare vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai lumii stăpâni”, urmărind a redeștepta mândria și curajul contemporanilor. Frăția între cei de aceeași limbă, cinstirea prin fapte a numelui de român, conlucrarea rodnică între „plugar” și „învățat” sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
reducă fie mâna lor de lucru, fie mâna de lucru a celor pe care îi plătesc, să atingă cea mai mare sumă posibilă de satisfacții cu cea mai mică sumă posibilă de muncă, că întreaga umanitate este angrenată spre propria decădere chiar de către această aspirație inteligentă spre progres care îi amețește pe toți membrii săi. Ca urmare, statistica trebuie să se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se pare că nimic nu este mai dureros decât perceperea a două tendințe opuse în umanitate. Ce se întâmplă? Ea ajunge la degradare printr-o extremitate ca și prin cealaltă! Economă, ea cade în mizerie; risipitoare, ea se adâncește în decăderea morală! Din fericire, maximele vulgare pun într-o lumină proastă Economisirea și Luxul, neținând cont decât de aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai mult decît orice alt text, această carte reprezintă o încercare de a readuce la viață cunoașterea practică a diplomației europene din secolul al XIX-lea și de a o transforma într-o teorie explicativă a relațiilor internaționale. ASCENSIUNEA ȘI DECĂDEREA IDEALISMULUI DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Ceea ce s-a numit idealism în perioada interbelică s-a bazat pe trei dogme majore (pentru cele ce urmează vezi și Meyers 1979: 38-51). Prima spune că natura umană nu este reductibilă la motivații egoiste
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
hegemonice ale puterii, dominate de o singură țară, contribuie în cea mai mare măsură la dezvoltarea regimurilor internaționale puternice, ale căror reguli sînt relativ precise și bine asimilate[...] Este de așteptat ca declinul structurilor hegemonice de putere să prevestească o decădere a forței regimurilor economice internaționale corespunzătoare." (Keohane 1980: 132) Această definiție nu reușește totuși să evidențieze originalitatea abordării, anume introducerea conceptului de bun public și furnizarea sa de către hegemonie: Ceea ce e nou în această teorie nu este afirmația că actorii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
element vital al sistemului economic internațional liberal. Dar, așa cum au arătat criticii, acest raționament provine de fapt din inversiunea celei de-a treia teze. Cercetătorii nu au analizat mai întîi declinul puterii monetare a SUA, ci l-au dedus din decăderea furnizării bunului public. Această inversare a celei de-a treia teze este greșită (Strange 1987; Keohane 1984: 196). Declinul acestei furnizări ar putea fi rezultatul unei alegeri deliberate a statului hegemonic. "Pentru Statele Unite, accentuarea dezacordului era o condiție preliminară a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
concepția asupra puterii din teoriile lor realiste ale economiei politice internaționale. ROBERT GILPIN: TREI DIALOGURI DESPRE NEOMERCANTILISM ȘI NEOMARXISM Programul de cercetare al lui Robert Gilpin reprezintă o încercare de a înțelege natura istorică schimbătoare a puterii, precum și ridicarea și decăderea marilor puteri. Altfel spus, el se referă la dinamica puterii. În viziunea lui Gilpin, există două modificări esențiale de care trebuie să țină seama aceste preocupări, la sfîrșitul secolului XX: predominanța crescîndă a resurselor tehnologice și economice ale puterii și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această privință, Franța nu este singura care se confruntă cu astfel de probleme. Aproape orice stat european oricât de mic (ex. Irlanda) sau de mare (ex. Germania) sau de prosper (ex. Suedia) ar fi se confruntă cu aceste probleme de decădere și alienare intraurbană. Concluzii Franța, ca și alte state dezvoltate, s-a luptat să găsească rolul, măsura și funcțiile potrivite pentru propriile guverne locale, dar pentru mult timp a fost dezavantajată din cauza eșuării reducerii numărului municipalităților foarte mici și ineficiente
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de stat în închisoare tocmai din această cauză. M-am întrebat mult, și am ajuns la concluzia că atâtea rele cresc mai ales în timpul schimbărilor epocale. Trăim nu doar o epocă în schimbare, ci o schimbare de epocă care alimentează decăderea morală, nu doar în politică, dar și în viața financiară sau socială”. De fapt nu mai putem să ne prefacem că nu vedem și că nu citim până la capăt, după criza economico-financiară ce s-a abătut asupra noastră începând din
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
noastre e uneori de-o estraordinară asprime, cititorii desigur că nu vor fi uitând ce cumplită e starea de lucruri în care se află țara și că pana lui Tacit și limba Duhului Sfânt abia ar ajunge ca să zugrăvească estrema decădere socială a României și primejdiile care atârnă asupra țării, nedându-i răgaz de a-și veni în fire. În altă țară de am trăi, în care mai e credință, onestitate, respect ca bunuri obștești ale spiritului public, relele ni s-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imposibile, greața, lupta cu fantomele și obsesiile somniei sunt dominate de vocea auctorială, care mută romanul într-un exercițiu stilistic, concomitent joc de idei: se va transforma Herbert într-o carte? Confesiv și ironic, între a percepe și a transfigura decăderea unui tânăr „născut bătrân”, dependent de universul citadin și de familie, S. trece, după Nicolae Breban, prin câteva teme esențiale: amurgul zeilor, mitul morții și al prieteniei, erosul feminin sacru (Doamna Theresa, „bunica”, este un astfel de personaj). „Visam să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
pune în discuție discursivitatea postmodernă. În general, dacă modernismul și-a construit proiectul în jurul ideii de organizare rațională a lumii, proiect considerat de cele mai multe ori ca fiind utopic, postmodernismul renunță la acest ideal al rațiunii și este astfel echivalat cu "decăderea utopiei". Sarcina filosofiei a fost definită aproape dintotdeauna ca fiind aceea de a cultiva rațiunea, iar "ideea raționalității ordinii universale este la fel de veche ca filosofia însăși, și "postmodernismul" este atunci și expresia pentru sfârșitul filosofiei, și chiar și a formei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
el a fost scris înainte de înfrângerea cruciaților la Damietta, eveniment ce a avut loc pe 8 septembrie 1221; așa se poate deduce din Prolog. În această operă, autorul prezintă situația religioasă a epocii respective. După ce a enumerat cauzele și episoadele decăderii practicilor creștine, trece în revistă forțele și mișcările reformatoare ce aveau o practică ascetică intensă, reprezentate mai ales de diferitele tipuri de ordine monastice și institute regulare contemporane. Capitolul 32 este dedicat descrierii trăirii evanghelice a franciscanilor. El dă dovadă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ordinelor mendicante în teritoriu în anul 1224. Frații minori au ajuns la Magdeburg în 1223 (cf. Giordano, 36). Chiar dacă pomenește de „nova conversatio”, nu menționează în ce constă această nouă formă de viață religioasă, refugiindu-se imediat în a deplânge decăderea ordinelor vechi. Cu toate acestea, noutatea lor este sesizată, chiar dacă nu este prețuită,fiind influențat de mentalitatea comună privitoare la superioritatea ordinelor vechi. Fragment din Chronicon Montis Sereni, MGH, Scriptores, XXIII, 220-221; în TM, 18-19. [În acest an, 1224,] au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întoarce în țară, la unica moșie rămasă după ce le vânduse pe celelalte. În „exilul” lui autoimpus încearcă să conserve obișnuințele de odinioară, chiar dacă acum conacul e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o asumă ca unică armă de apărare este iluzia estetizată, ficțiunea. În rândurile de incipit ale romanului se conturează o puternică imagine a ruinei și agoniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Ă)». În fișele despre realism, dl. Ion Vitner opunea relațiile: sociale pe care realismul le reflectă, caracterului individualist al conștiinței romantice, preocupată de propria ei dramă. Acordă deci romantismului, spiritul individualist drept principală trăsătură de diferențiere. În eseul asupra fenomenului decăderii literaturii burgheze, suntem puși În gardă că nu individualismul formează nota generală a romanticilor. (Ă). Împotriva acestei tendințe l-am pus În gardă pe dl. Ion Vitner. Fiindcă și În prețioasele și cuprinzătoarele cuvinte pe care le spune despre simbolism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drăgoianu. Aici au ținut numeroase reprezentații și actorii teatrelor naționale din Iași și București, precum și trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului ce a devastat hotelul Drăgoianu (1889). În anul 1897 municipalitatea a hotărât să ofere teatrului din localitate o sală proprie, la etajul Palatului Ateneului (construit între 1895-1897, pe baza celui de-al treilea împrumut al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bronzul, folosirea fierului se introduce progresiv în Occident. Originea sa trebuie căutată în Orientul mediteranean, în regatul hitiților, către -1500: acest popor, din platoul anatolian al Turciei, a pus la punct tehnicile de topire și de preparare a fierului. După decăderea acestui regat pe la -1200, răspîndirea metalurgiei fierului s-a făcut prin regiunile balcanice și de asemenea, fără îndoială, prin intermediul popoarelor de navigatori ca fenicienii. Unele regiuni rămîn încă mari producătoare de bronz, ca Armorica sau Languedoc; foarte importanta încărcătură de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este înainte de toate o reformă a învățămîntului menită să ridice nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru a o realiza, dată fiind starea de decădere a culturii în lumea francă, a trebuit să se facă apel la cei care menținuseră sau asimilaseră cel mai bine tradiția antică: italieni precum Petru din Pisa sau Paul Diaconul, spanioli ca Theodulf care a devenit episcop de Orléans, anglo-saxoni
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]