9,278 matches
-
Bisericii Sfânta Adormire din Brașovul Vechi s-a ridicat o troiță păstrând următoarea inscripție: „Glorie eternă Junilor și credincioșilor brașoveni, care s-au jertfit pe altarul neamului și bisericii strămoșești. Brașov, 15 august 1995” Steagul lor de astăzi păstrează chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și un june brașovechean călare, reconstituit în anul 2007 după modelul celui din 1977 făcut cu prilejul centenarului Independenței de Stat a României. Din 1929 funcționează „Societatea Junilor Brașovecheni”, avându-l astăzi ca președinte pe Mihai Ioan
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
mănăstirilor (care ocupau un sfert din pământuri și erau controlate de clerul grec), s-a impus sistemul metric ("ocaua lui Cuza") și, mai ales, s-a realizat actul de împroprietărire cu pământ a țăranilor (1864). Doi ani mai târziu, primul domnitor al României a fost constrâns să abdice. Statul s-a menținut sub forma unui principat, apoi (1881) a unui regat parlamentar, condus de Carol I de Hohenzollern (1866 - 1914). Ținutul basarabean redobândit în 1856 a fost împărțit în trei județe
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
Mareșalul și omul politic Alexandru Averescu (1859 - 1938) provenea din această regiune. El s-a născut în satul Babele (azi Oziornoie) de pe malul lacului Ialpug, clasele primare urmîndu-le la Ismail. Localitatea Alexandru Ioan Cuza din Republica Moldova (raionul Cahul) poartă denumirea domnitorului sub care s-a înfăptuit unirea principatelor române, a căror teritoriu cuprindea și sudul Republicii Moldova de azi. Două emisiuni de mărci poștale moldovenești au fost dedicate lui Cuza:
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
intrat în serviciul Marinei Militare nava-școală „Mircea”, velier de tip barc triarborat (cu trei catarge), construit în anii 1938-1939 la Șantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava a fost botezata „Mircea” că și înaintașul sau „” (1882-1944), purtând numele domnitorului Mircea cel Bătrân, întregitorul Țării Românești până la „Marea cea mare”. Figură lui Mircea formează galionul navei. După reparațiile capitale și modernizările făcute în anul 1966 - la acelasi șantier naval unde a fost construită - și între anii 1994-2002, la Șantierul Naval
Bricul Mircea () [Corola-website/Science/311510_a_312839]
-
doile război mondial. capela din Leipzig a fost deservită de arhimandritul Ghenadie Țeposu, arhimandritul Valerian Zamfirescu-Paladi și arhimandritul Partenie Clinceni. O reluare a vieții liturgice în regiunea Leipzig sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române a avut loc abia în anul 2003. Domnitorul Șerban Cantacuzino sprijină cu soldați asedierea Vienei de către turci. pe câmpul unde preoții români săvârșeau Sf. Liturghie pentru ostași a fost pusă de către domnitorul Cantacuzino o cruce-altar care se păstrează și azi în Viena. În bisericile ortodoxe din Viena - biserica
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
liturgice în regiunea Leipzig sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române a avut loc abia în anul 2003. Domnitorul Șerban Cantacuzino sprijină cu soldați asedierea Vienei de către turci. pe câmpul unde preoții români săvârșeau Sf. Liturghie pentru ostași a fost pusă de către domnitorul Cantacuzino o cruce-altar care se păstrează și azi în Viena. În bisericile ortodoxe din Viena - biserica Sf. Gheorghe, de pe strada Grecilor (Griechengasse 5) și catedrala Sfintei Treimi din Piața de Carne (Fleischmarkt) - au început să se țină slujbe în limbile
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
Istoria Casei Mavrocordat (Palatul Mavrocordat) începe în anul 1883, când Gheorghe Mavrocordat, descendent a șapte generații pe linie bărbătească a medicului și filosofului Alexandru Mavrocordat (1641-1709), a cumpărat, de la clironomii Elenei Șubin (soția colonelului rus Pavel Alexe Șubin și sora domnitorului Grigore Alexandru Ghica) moșia târgului Vaslui, cu suma de 1.225.000 lei. Astfel, în același an, Gheorghe, văduvul Irenei, născută baroneasă de Sina care moștenise milioane de guldeni de la tatăl ei (renumitul bancher Simeon baron de Sina din Viena
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
care moștenise milioane de guldeni de la tatăl ei (renumitul bancher Simeon baron de Sina din Viena) a început împreună cu a doua sa nevastă Vera (tot Mavrocordat) construcția acestei clădiri, iar în 1892 a fost finalizată. Gheorghe a denumit palatul după domnitorul Constantin Mavrocordat. Familia Mavrocordat, a fost o familie fanariotă cu rădăcini adânci în Imperiul Roman de Răsărit și care a dat principatelor romane șase voievozi. În 1934, Ministerul Apărării Naționale a hotărât cumpărarea unui imobil pentru instalarea Cercului Militar al
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui, cunoscută și ca Biserica Domnească din Vaslui, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1490, la Vaslui. Ea a avut rolul de paraclis al Curții Domnești din Vaslui. Avariată de cutremure, a fost reconstruită din temelie în anul 1820. Biserica se află situată în centrul orașului, pe str.
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
58. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (Biserica Domnească) din Vaslui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui la numărul 167, având codul de clasificare . Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în cadrul Curții domnești din Vaslui, pentru a servi ca paraclis al curții. Ea se încadrează în rândul bisericilor orășenești construite de voievodul moldovean, alături de Biserica Precista din Bacău, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, Biserica Sfântul
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652. La 1685, Mitropolitul Sava și mării boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie că mănăstirea să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movila scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasa. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759. În urma cutremurului din 1802
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movila scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasa. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759. În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbușit, actuala biserică fiind ridicată până în anul 1813, la câțiva metri distanță de cea veche, prin stăruința stareților Ioanichie Greceanu și
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
se adună frații în jurul lui, pustnicul Agafton "„au mers în codrul ce este pe locul domnăsc la ocolul Botășenilor și au curățat pădure și și-au făcut mănăstioară cu chilii și și-au pus pomeți pe lîngă chilii"" (după cum scrie domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Acest lucru este menționat și din "Cartea Domnească" din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al. H. Simionescu, spunându-se
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
nouă. După desființarea schiturilor Balș, Unsa și Orășeni, călugărițele de acolo au fost transferate la Mănăstirea Agafton. În anul 1860, obștea mănăstirii era formată din 156 de călugărițe. În anul 1860, potrivit legii votată de Adunarea Electivă și sancționată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Agafton trebuia să se desființeze. În urma protestelor înaintate de călugărițe și de credincioșii din Botoșani către Ministerul de Justiție, Culte și Instrucțiune publică, hotărârea a fost anulată. În 1864, mănăstirea a înființat prima școală primară din
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
format un sat denumit Marele Boian . În Evul Mediu, drumul comercial care lega orașele Cernăuți și Iași trecea prin sat. Satul este atestat oficial pentru prima dată într-un document din data de 8 aprilie 1528 dat de către Petru Rareș, domnitorul Moldovei (1527-1538; 1541-1546). Prin acel hrisov, i se întărea pârcălabului Ion Stârcea de Hotin, fratelui său Mihul Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă și surorii lor, Fedca, nepoții lui Tăbuci cel Bătrân, moșia Marele Boian . Prin hrisovul domnesc din 1
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
1541-1546). Prin acel hrisov, i se întărea pârcălabului Ion Stârcea de Hotin, fratelui său Mihul Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă și surorii lor, Fedca, nepoții lui Tăbuci cel Bătrân, moșia Marele Boian . Prin hrisovul domnesc din 1 aprilie 1547, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551) i-a dăruit diacului Matiaș Stârcea, fiul lui Ion, treimea din sat stăpânită de Mihul, fostul pârcălab de Cetatea de Baltă. La 3 aprilie 1560, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561) a dat un hrisov prin
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
Boian . Prin hrisovul domnesc din 1 aprilie 1547, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551) i-a dăruit diacului Matiaș Stârcea, fiul lui Ion, treimea din sat stăpânită de Mihul, fostul pârcălab de Cetatea de Baltă. La 3 aprilie 1560, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561) a dat un hrisov prin care a împărțit satul Boian între copii și nepoții frațior Stârcea. Cele trei părți ale Boianului erau partea de sus (actualul cătun Hlinița), partea de mijloc (pe locul cătunului Hucău) și partea
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
10 caragie, o sabie ferecetă cu argint, o laduncă ferecată de 20 taleri, un covor nou, o scoarță nouă și alte unelte, și cocia cu bulgarii și hamuri nouă”" și nu avea bani să plătească paguba. Doi ani mai târziu, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) i-a întărit lui Mateiaș aceste moșii. Ca urmare a morții lui Mateiaș, moșiile acestuia au fost împărțite de copiii lui, fiicei sale, Ileana comisoaia, revenindu-i treimea din Boian și a patra parte din Lehăcenii Tăutului
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
se află la o distanță de 22 km nord-est de orașul Cernăuți. Localitatea Cernăuca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima mențiune documentară a satului este de la data de 5 aprilie 1412, când domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei a dăruit boierului Iurcu Drăgocescu două sate (Volodeuți și Cernăuca) cu hotarele lor, în semn de apreciere a loialității lui . Din păcate, informațiile despre proprietarii satului în perioada Evului Mediu sunt rare. În a doua
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]
-
a trecut în anul 1741 de la Mihalache Luca la Ștefăniță Sturdza. Mihalache Luca s-a angajat pe post de consilier la Sandu Sturza (tatăl lui Ștefăniță Sturdza) pentru a-și plăti datoria. În anul 1765, el a cerut restituirea moșiei. Domnitorul Grigore Ghica Vodă a format un comitet de patru boieri care a declarat că în cei 24 de ani cât a lucrat la boierii Sturdza, datoria lui Mihalache Luca s-a stins. Domnitorul a hotărât printr-un document din 15
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]
-
anul 1765, el a cerut restituirea moșiei. Domnitorul Grigore Ghica Vodă a format un comitet de patru boieri care a declarat că în cei 24 de ani cât a lucrat la boierii Sturdza, datoria lui Mihalache Luca s-a stins. Domnitorul a hotărât printr-un document din 15 martie 1765 ca moșia Cernăuca să trecaă în proprietatea lui Ștefan Luca (tatăl lui Mihalache Luca). În același an, 1765, medelnicerul Constantin Hurmuzachi cumpără moșia satului de la Ștefan Luca (fratele mamei sale) cu
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]
-
(n. 27 martie 1917, Bogdănești, fostul județ Tutova, astăzi județul Vaslui) este un publicist român. Tatăl, Panaite Stamatin, originar din satul Banca, același județ, își are rădăcinile într-o familie de vechi răzeși, posibil înrudită cu familia domnitorilor Movilești, conform lui G. Sion, Arhondologie moldovenească. Timp de 40 ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul "Monografia comunei Bogdănești din
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
lui Iacob, Mary, regina Scoției, l-ar încuraja pe Iacob să se convertească la credința catolică, speranță posibil împărtășită și de casele catolice ale Europei. Iacob a primit o solie a arhiducelui Albert de Habsburg din Țările de Jos Meridionale, domnitor asupra teritoriilor rămase catolice după peste 30 de ani de război în declanșată de rebelii protestanți cu susținere engleză. Pentru exilații catolici angajați în această luptă, restaurarea prin forță a unei monarhiei catolice era o posibilitate interesantă, dar în urma eșecului
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă avrigenii au reparat carele oștenilor, „întărindu-le "obezile" slăbite”, este de presupus că și racovicenii au ajutat sub o formă sau alta, dacă nu cumva s-au alăturat oștenilor domnitorului în lupta sa cu Andrei Báthory pe câmpul Șelimbărului în ziua de 28 octombrie 1599. Posibil este ca și racovicenii, după această luptă, să se fi răsculat asemenea locuitorilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, împotriva foștilor stăpânitori. După 9 august 1601
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
este cunoscuta bibliotecă a regelui ungar Matei Corvin (1443-1490), fiul domnitorului Iancu de Hunedoara, protector al Ungariei și voievod al Transilvaniei. Matei Corvinul a fost unul dintre cei mai mari și mai iubiți regi ai Ungariei, ungurii numindu-l Matei cel Drept. În timpul său, Ungaria a cunoscut cea mai mare întindere
Bibliotheca Corviniana () [Corola-website/Science/311074_a_312403]