8,407 matches
-
liderul va încuraja participarea și a celor timizi: „Acum să auzim și părerea celor care n-au luat încă cuvântul”. Simțul umorului este o trăsătură foarte importantă a liderului, știut fiind că nimic nu este mai contagios decât râsul și entuziasmul. Liderul este membru al grupului și contribuie la zestrea de idei, mai ales atunci când discuția lâncezește. El însuși poate propune idei fanteziste, de aceea trebuie să fie o persoană care nu se teme de ridicol și de eventuale zâmbete stârnite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și se recombină de mii de ori. Desigur, cele mai multe combinații nu au nici o valoare, dar dacă există o combinație pe care inconștientul o apreciază, o trimite conștientului. Soluția apare ca o explozie a gândurilor, ca din senin. Spunem atunci cu entuziasm: „Mi-a venit o idee!”, sau exclamăm: „Aha!”. Este etapa de iluminare a procesului de creație. (A se vedea și §3.2 și §3.3) Arhimede a avut revelația teoriei sale despre corpurile cufundate în lichide în timp ce făcea baie. A
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mod constructiv, este nemulțumit, nesatisfăcut. 9. Este larg informat, are o întinsă scară de interese, este multilateral. 10. Este deschis la sentimente și emoții. Pentru el sentimentul e mai important decât gândirea, el e mai subiectiv, el posedă vitalitate și entuziasm. 11. Este estetic în judecată și în orientarea privind valorile. 12. Nu prețuiește aspectul economic al lucrurilor sau este un neabil om de afaceri. 13. Posedă o exprimare mai liberă a ceea ce a fost descris ca fiind interese feminine și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și fericit în munca sa. 16. Se consideră creativ. De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt impresionați de virtutea lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile lor, MacKinnon a găsit că grupul mai creativ ar vrea să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
întrebarea spuneți că ați anunțat toate regulile. După terminarea jocului, trebuie să reiasă că acei care au crezut că trebuie să aștepte până ajunge lanțul la ei au făcut o presupunere - iar presupunerile blochează adesea creativitatea. Jocul este plin de entuziasm. Spuneți echipelor să strige încurajări pe tot timpul jocului. Mișcarea, activitatea care cere îndemânare, toate fac să crească nivelul de energie al grupului. O variantă acestui joc este ca la început fiecare persoană să ia dintr-un pachet atâtea agrafe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și contribuțiile unor oameni de cultură din secolul al XIX-lea, precum Eftimie Murgu, Nicolae Tincu Velea, Vasile Maniu, Iuliu Vuia, Ion Sârbu, Pavel Vasici, Vicențiu Babeș, Alexandru Mocioni, Valeriu Braniște ș.a., care s-au impus îndeosebi „prin statornicia și entuziasmul lor”. Un loc aparte revine medalioanelor dedicate lui Ion Popovici-Bănățeanul sau lui Victor Vlad-Delamarina. Ț. acordă atenția cuvenită și mișcării literare dintre cele două războaie mondiale (cu momentele ei mai importante: 1933, anul constituirii Asociației Scriitorilor din Banat, și 1934
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
proces am chiuit, ne-am veselit... cum spuneam, Andreica era nemulțumit de pedeapsa care i-a dat-o și totul a fost ok..., veselie mare. Când ne-a dat a doua pedeapsă, anii ăia așa de mulți, nu mai era entuziasmul ăla, veselia aia... Am rămas fermi, demni, nu ne-am speriat absolut deloc, ne-am dat seama că nu se va face toată pedeapsa, că n-aveam faptele pentru asemenea condamnare..., dar a fost o diferență Între cele două zile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost un pic mai greu, că mă căsătorisem, și din nou supărare... De data asta mă gândeam nu numa’ la părinți, ci și la soție... Eram deja mai matur, mai altfel, aveam 27 de ani, nu mai veneam cu entuziasmul copilăriei... Da’ nu m-a demoralizat, nu nimica. De data aceasta a avut familia de suferit În urma arestării? S-au pus pe supravegherea familiei. Atât că le-a introdus În casă oameni din sat care și noaptea veneau, se puneau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul linia politică a cotidianului democrat și republican - exprimată adeseori cu accente violent polemice -, autorul Bucureștilor de altădată a contribuit sincer, dar cu entuziasm strunit (nu agrea excesele antidinastice ale jurnalului) la succesul Adevărului angajat cu toate forțele în procesul de modernizare (redacțională și tehnică), la mare concurență cu Universul, cu care s-a confruntat o jumătate de secol. El scrie articole de fond
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cunoscută și de prețuită de sensibilizare a guvernelor puterilor învingătoare în legătură cu legitimele revendicări naționale românești). Apărut cât de repede s-a putut, la 2/15 decembrie 1918, sub direcția lui Constantin Bacalbașa, coti dianul de dimineață Românimea saluta cu entuziasm, în zilele incandescente ale sfârșitului de an memorabil 1918, înfăptuirea deplină a unității statale românești - prin revenirea la patria-mamă a Basarabiei, Bucovinei, Transil vaniei, Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
explicative și elaborarea acestora. Ținem să mulțumim aici, încă o dată, tuturor acelora care ne-au sprijinit, cu bunăvoință, în munca de elaborare și definitivare a acestei ediții: - Valeriu Râpeanu, directorul Editurii Eminescu, și Adrian Anghelescu, redactorulșef, care au îmbrățișat cu entuziasm ideea reeditării cărții lui Constantin Bacalbașa; - Prof. dr. Ion Ardeleanu, care a alcătuit referatul de specialitate asupra lucrării, oferindu-ne numeroase sugestii concrete privind clarificarea apa ratului de note; - Maria Cordoneanu, redactorul cărții, care a lecturat cu atenție manu scrisul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiindcă, la vârsta aceea - nu aveam decât 15 ani - nu dam nici o importanță hranei. Dar, din spirit de solidaritate și împins de acel imbold care m-a animat întotdeauna de a nu-mi părăsi tovarășii de luptă, am intrat cu entuziasm în mișcare. Era vorba să se găsească cineva care să redacteze o plângere către director și să semneze cel dintâi în capul celorlalți. Inițiatorii ideii, cari erau din clasele superioare, deci mai vârstnici decât mine, se codeau. Le trebuia unul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
24 ore, dacă se poate, să fiți în Ploiești. Aștept de la patriotismul d-voastră și de la energia d-voastră acest serviciu. Candiano-Popescu“ Jurnalului Albina la Pesta: „Principele Carol este răsturnat, guvernul provizoriu înființat sub titlul de regență. În Ploiești mare entuziasm. Candiano-Popescu“ Apoi următoarea telegramă trimisă maiorului Polizu ce comanda batalionul de infanterie din localitate. „București, 8 august, 7 ore 10 minute M.D. D lui maior Polizu la Ploiești, Vă fac cunoscut că prințul Carol I s-a detronat astă-noapte de către
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu au cerut să treacă Dunărea; unii au declarat că dacă nu li se dă voie să treacă cu luntrile, vor trece înot. Cu mare greutate ofițerii i-au oprit. Această știre provoacă în toată Capitala o adevărată frenezie de entuziasm. Ziarele anunță a doua zi că la Dunăre, între Oltenița și Turtucaia a fost și luptă de infanterie. Cu acest prilej s-a distins bateria comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un semnal. Îmi aduc bine aminte că, ieșind la orele 11 de la sala Bossel, m-am dus repede la Institutul Heliade unde eram în pensiune. Cum ajung în dormitor o tusă violentă mă scutură și scuip sânge. După un mare entuziasm o mare spaimă. A doua zi consult doctorul care nu constată nimic anormal. Probabil, îmi spune el, că strigând prea tare la întrunire ți s-a rupt vreo vână capilară în gât. Acesta era botezul sângelui meu în politică. Se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
muncă și o stare de spirit favorabilă alcătuirii de noi lucrări”. În formele ilustrate de literatură (Jacques din Les Thibault sau Gleb Ciumalov din Cimentul), devotamentul față de o cauză colectivă nu cred că mai există undeva în lume. Printre scriitori, entuziasmul față de anumite „tranformări revoluționare” a produs „decese” pretimpurii. Mulți dintre cei ce s au angajat cu bună-credință, fără rezerve, de partea „noului”, a „progresului” au eșuat în propagandiști. Azi, cînd eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Important e ce se întîmplă cu noi, cu copiii noștri, cu nevestele noastre. Fraților, - și privirea i s-a îndreptat, pentru aprobare, spre Gavrilovici, zelosul tip - vedeți că societatea n-are nevoie de entuziaști?” Să fim serioși: el din pur entuziasm s-ar fi dus acolo!... Sala de lectură numărul 1 a Bibliotecii Academiei are trei rînduri de mese. Cu o săptămînă în urmă, în după-amiaza zilei de 4 martie 1977, ocupam un loc pe rîndul din mijloc, în capătul din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa sufletească, rară și în rîndurile cinului căruia îi aparține. *Am terminat de citit Călătorie la capătul nopții de Louis-Ferdinand Céline. E un roman uluitor prin cinismul și cruzimea constatărilor: amar, dur, pe alocuri insuportabil. Sensul lui e coborîtor: de la entuziasm la indiferență. Bardamu, personajul narator, face, finalmente, constatarea teribilă că a atins pragul de la care Robinson, figură de escroc și criminal, îi apare superior prin persistența într-o idee, deși una de o calitate dubioasă. Urmînd destinul și pe acest
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acces de bunătate. Renunț la „proceduri”, ca să mă plimb. Ajuns pe lizieră, observ că pădurea nu intră uniform în toamnă. Chiar frunzele aceluiași copac se îngălbenesc diferit. Unele-s deja arămii, altele-s încă verzi. Contemplu minute în șir, cu entuziasm, un stejar. Cîtă vigoare, ce rectitudine! Plantați recent, parcă pentru contrast, nu departe de el, văd cîțiva arbori firavi. Involuntar, îmi amintesc vorbele lui ștefan din piesa lui Delavrancea: „Pădure tînără...” Tabloul mă ajută să intuiesc mai profund decît oricînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte bogate, îndestulînd hambarele oamenilor”; al doilea al profesoarei „Constanța Dumitriu din Romanu (raionul Brăila)”, „un exemplu ce se caracterizează prin entuziasm, pasiune pentru meseria aleasă dar și pentru activitatea cultural-artistică”; iar al treilea e al actorului Ion Lazu, interpretul lui Lenin din A treia patetică de N. Pogodin, pe scena Teatrului din Galați. Textele îmi confirmă părerea că G. a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
exactitatea „diagnosticului” o probează cel mai bine vremurile de acum: „Fără îndoială suferim de megalomanie. Ne supraprețuim. Aceasta, în toate privințele. Se crede încă - și cu o adorabilă naivitate - că sîntem o națiune superioară. Alecsandri, într-o clipă de primejdios entuziasm, spunea cu seninătate că românul e născut poet. De atunci, zicala a căpătat varietate: «românul se naște inteligent»; «românul se naște geniu»; «românul se naște escroc»; - și așa mai departe.../ Realitatea e că românul se naște cînd poet, cînd escroc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scrie în revistă. L-am rugat s-o facă el și l-am mai rugat să-i pună un buchet de flori la căpătîi din partea mea. Eu voi căuta să notez ceva în jurnal: despre galopurile imaginației sale, despre febrilitatea, entuziasmul și generozitatea lui, despre nesiguranțele pe care le masca prin histrionism, în fine, despre deșertăciunea încercărilor și ambițiilor sale. „Poet provincial”, era în același timp un poet însetat de piscuri și de zări largi. Trubadur și rapsod! *„Am și eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Corneliu Vadim Tudor, întrucît între unii și alții sînt numeroase incompatibilități. Ori-ori, dar s-o știm și noi! 2. Anularea inițiativelor individuale în alegerea tematicii: scrisul la comandă are ca efect negativ reducerea responsabilității față de ceea ce se publică. 3. Înlocuirea entuziasmului cu frica: redacția a devenit doar un „loc de muncă”, la care, adesea, se vine în silă. 4. Instigarea profesorului Eugen Budău (un ins cu figură de asiatic) să dea „drept la replică” vizavi de critica pe care am făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce cred că vă va interesa, În investigațiile ce le faceți În trecutul acestui oraș. și chiar dacă cele trimise nu au o valoare În sine, simplul fapt că readuce peste ani ceva din preocupările tineretului fălticenean din acea vreme, din entuziasmul cu care cei tineri de atunci subscriau la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. 7 Oscar Pursch, șeful muzicii militare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]