9,472 matches
-
gen). Bram Stoker a Împrumutat de la țepeș mai Întâi „supranumele“ Dracula, apoi câte ceva din trăsăturile portretului de la Ambras (mustața lungă, nasul subțire și coroiat...) și, În sfârșit, deși În cu totul alt registru, gustul sângelui. Dar el a scris o ficțiune care nu are, În fapt, nici cea mai mică legătură cu Vlad țepeș cel real, și nici măcar cu tradiția și cu legendele care-l privesc. Vampirul Dracula nu este o transfigurare a lui Vlad țepeș; este un personaj independent și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În autenticitatea lui Dracula! Faptul că Dracula (vampirul) nu a existat nu Înseamnă că el nu există. Istoria pe care o ducem cu noi nu este aceeași cu istoria reală. Important este ceea ce avem În minte și În suflet. Sunt ficțiuni care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viață unor vise, temeri sau speranțe. Ficțiunea este mai exemplară decât istoria. De aceea istoria reală — mai puțin semnificativă În sine decât am dori — este adaptată În imaginar, revizuită și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Istoria pe care o ducem cu noi nu este aceeași cu istoria reală. Important este ceea ce avem În minte și În suflet. Sunt ficțiuni care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viață unor vise, temeri sau speranțe. Ficțiunea este mai exemplară decât istoria. De aceea istoria reală — mai puțin semnificativă În sine decât am dori — este adaptată În imaginar, revizuită și completată. Ca și contemporanul său Sherlock Holmes, Dracula a ajuns să fie mai adevărat decât un personaj
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
singur dinte corpul Întreg al unei reptile preistorice. Tot așa și Hasdeu. Cu logica impecabilă, dar nu mai puțin fantezistă, a unui Edgar Allan Poe al lingvisticii și istoriei, el străbate fără Încetare, fascinant și derutant, hotarul dintre realitate și ficțiune, construind o istorie „posibilă“, În care sunt incrustate și fapte reale, dar care ne transportă Într-o „lume paralelă“. Poet, dramaturg și prozator, În aceeași măsură ca lingvist, filolog și istoric, nu pare a fi sau refuză să fie conștient
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În aceeași măsură ca lingvist, filolog și istoric, nu pare a fi sau refuză să fie conștient de distincția dintre aceste domenii. Autori de literatură fantastică sunt mulți, Hasdeu aparține Însă speciei mai rare de creatori care Îmbină știința cu ficțiunea. Spre sfârșitul vieții, ducând până la capăt „căutarea absolutului“ (și sub influența morții unicei sale fiice), Hasdeu a devenit spiritist: și-a construit un minuscul castel la Câmpina (Între București și Sinaia), loc privilegiat al dialogului cu cei de „dincolo“, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
merge pe propriul său drum, dar, ca și marii săi Înaintași, vede cultura ca un tot; căile ei multiple conduc toate spre același țel: descifrarea spiritului uman și a destinului umanității. De aceea, nu există o frontieră de netrecut Între ficțiune și știință. Sunt teme care circulă la Eliade Între opera sa literară și cariera științifică. Marea revelație a tânărului Eliade a fost India, unde a trăit Între 1928 și 1931. Acolo s a pătruns de sensurile unei civilizații străvechi și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Istrati (1884-1935), grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă Însă prompt În franceză și În alte limbi); lucrările privitoare la mituri și religii le-a scris În franceză, apoi și În engleză. Eugen Ionescu (1909-1994) a devenit (odată cu Cântăreața cheală, 1950) principalul exponent al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oferea, cu toate că - fiind un tip versat, blazat, din LA - n-ar fi trebuit să mă amăgesc. :::::::::: Romanul a fost greșit interpretat ca autobiografie (Scrisesem trei romane autobiografice - toate nepublicate - înainte de Mai puțin decât zero, astfel încât era mult mai ancorat în ficțiune și mai puțin un roman-à-clef decât majoritatea romanelor de debut), iar pasajele senzaționale (secvența sufocării, violul unei copile de doisprezece ani de o bandă întreagă, cadavrul lăsat să se descompună într-o alee, asasinatul din cinematograful drive-in) erau copiate după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Dar tu n-ai scris cartea aceea) (Altceva a scris cartea aceea) ( Iar tatăl tău vrea să fii atent la anumite lucruri) (Însă acel altceva nu vrea) (Visezi o carte și uneori visul devine realitate) (Când renunți la viață pentru ficțiune devii un personaj) (Un scriitor s-ar abține de la experiențele reale tocmai pentru că e scriitor) - Domnule Ellis? Kimball mă chema dintr-un tărâm îndepărtat și m-am reîntors în camera în care ne găseam amândoi. Era deja în picioare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
chiar straniu să descoperi la cealaltă extremitate a continentului o lume care ne semăna atât de mult. Deși destinele ne-au fost diferite. Realizai aceste afinități comportamentale, mai puternice decât circumstanțele care ne-au deformat, și distanțele deveneau brusc o ficțiune, istoria - o glumă sinistră. Extremele se aseamănă și se atrag. O demonstrează și exodul mai puțin turistic al basarabenilor spre Portugalia, o „nebunie” asumată în speranța unui câștig pentru familiile lor abandonate. Însă orice ar face, oricât ar încerca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
messa de după-masă și, prin urmare, va merge la o catedrală pe gustul său. „Mergeți voi fără grijă, o să vă găsesc neapărat.“ Contrariați ușor de această întorsătură a lucrurilor, stabilim un grafic de acțiune, care mi se pare o curată ficțiune într-un oraș necunoscut. Adrian însă nu este stânjenit de extrema labilitate a reperelor orare și de spațiu stabilite și-și vede de drum. Noi, Vasile, Nae și eu, urcăm în tramvaiul 28, care ne va duce în direcția cimitirului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
raidurile avioanelor franchiste. Secvențe alb-negru, privite într-un cinematograf de duminică de o pereche de liceeni - el și ea - mâncând fulgi de porumb, urmărind blazați o cronică documentară atât de îndepărtată de viața lor, încât o iau ca pe o ficțiune hollywoodiană. Asta și suntem, de fapt: figuranți într-o mare „cabală” literară pornită prin Europa în căutarea unei himere sau, se poate spune, în căutarea fericirii promise. Pentru că, să fim sinceri, tot ceea ce facem - la Paris, Chișinău, Londra sau Tirana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au întreprins această călătorie deoarece au avut interesul sau curiozitatea față de alte țări și literaturi. Sper că am sporit o mai bună înțelegere între noi, scriitorii europeni, în urma călătoriei de vara trecută, dar cum se va reflecta această experiență în ficțiunea pe care o scriu, nu pot spune încă (deși mă gândesc la multe locuri interesante în care să-mi trimit personajele în vacanță!). Cred că mi-e mai ușor să văd cum aceste noi realități vor afecta alte arii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ofere publicului noi versiuni ale vieții contemporane din Marea Britanie. Prozatorul scoțian Irving Welsh, autorul lui Trainspotting, a fost unul dintre primii și se numără încă printre cei mai cunoscuți exponenți ai acestei mișcări. Într-un fel, această modernizare a „hărților ficțiunii”, cum le-aș numi eu, reflectă ce s-a întâmplat în Irlanda de Nord și în cea de Sud din anii ’80 încoace, când au ieșit în față scriitori ca Roddy Doyle din Dublin. Din partea mea, eu nu am fost niciodată prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din anii ’80 încoace, când au ieșit în față scriitori ca Roddy Doyle din Dublin. Din partea mea, eu nu am fost niciodată prea interesat de literatura irlandeză și britanică doar pentru motivul că este irlandeză sau britanică. Primii scriitori de ficțiune care m-au entuziasmat realmente au fost scriitorii americani din așa-zisa post-World War One generation, în special John Dos Passos, autorul uimitoarei trilogii intitulate USA. Cred că nu mi-am dat seama până atunci că se poate aborda o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriitorii americani din așa-zisa post-World War One generation, în special John Dos Passos, autorul uimitoarei trilogii intitulate USA. Cred că nu mi-am dat seama până atunci că se poate aborda o întreagă experiență națională într-o lucrare de ficțiune. Am avut același sentiment de entuziasm când, pe la vârsta de 20 și ceva de ani, am început să-l citesc pe Salman Rushdie. Copiii din miez de noapte, romanul său despre nașterea Indiei și a Pakistanului, a constituit, probabil, cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cât au convingerea că fac o treabă bună. Dacă a venit vorba de teme... Aidoma multor scriitori, întotdeauna mi s-a părut dificil să vorbesc despre temele cărților mele. În general, ceea ce îmi doresc să fac totdeauna e să scriu ficțiune. De pildă, am un text autobiografic intitulat Love Poetry, the RUC and Me / „Poetica de dragoste. Eu și RUC”, unde RUC este Royal Ulster Constabulary, adică Jandarmeria Regală din Ulster. Această forță polițienească a fost foarte controversată și, ca parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pripă și cântăriți cu „greutăți false”, am oroare de orice postură judiciară cu nobila excepție a „magistraturii critice”, când ea e făcută cu „amor de literatură” și cu respect de creatorii ei. Nu stă în ființa noastră, a „creatorului de ficțiuni”, pornirea, statura magnifică și adânc istorică a Judecătorului, cel ce împarte dreptatea și astâmpără zavistia sau neînțelegerea. Noi nu „judecăm”, ci „arătăm”, „dezvelim”, sugerăm prin forme și efecte puternice o „altă viață”, mai „urâtă” sau mai „armonică” decât cea pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mallarmean "Le vierge, le vivace et le bel aujourd'hui". (n. trad.) Umma, comunitatea internațională a credincioșilor musulmani. (n. trad.) Citatele biblice trimit, la Biblia sau Sfânta scriptură tipărită sub îndrumarea Preafericitului Părinte Iustinian, București, 1968. Don Camillo, personaj de ficțiune creat în 1848 de scriitorul umorist italian G Guareschi. Preot de țară, el se confruntă frecvent cu primarul Peppone. Actorul Fernandel a contribuit la marea popularitate a personajului, pe care l-a interpretat în Mica lume a lui Don Camillo
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și cazaci." Sumedenie de note despre Moldova ștefaniană fuseseră valorificate în 1934 în Viața lui Ștefan cel Mare, scriere a unui istoric riguros. După un an apărea Ucenicia lui Ionuț, primul tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente mijlocitoare, informațiile de arhivă nutresc retroviziuni într-o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum este cazul domnilor foști președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Dacă cele relatate de cei doi foști conducători ai statului , în cărțile scrise, sunt verosimile, aceasta rămâne la latitudinea publicului cititor, care poate să discearnă ceea ce este realitate și ficțiune. Dacă, domnul Ion Iliescu , încearcă să ne introducă în familia sa, pe care o consideră ”deosebit de complicată”, cu multe limite în ceea ce privește adevărul din biografia sa, Emil Constantinescu nu vorbește aproape nimic despre propria obârșie. Dacă această carte vă satisface, nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în teritoriul artei. Trăim într-o literatură vie care își formulează continuu, cu fiecare scriitor nou apărut, limitele și ilimitările. Cât de mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot efortul, de multe ori n-am reușit să mă țin departe de astfel de convenții, în schimb, mi-am ținut scrierea departe de orice fel de grile, am lăsat-o să hălăduiască pe câmpul fanteziilor, când intri sub magia ficțiunii nu-ți vine să te mai întorci la realitate. Important e să te sucești după cum vrea sufletul tău. Ai scris câteva romane care au stârnit, pe biata noastră piață de carte amorțită și amorfă, ecouri de critică însemnate. Cine te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
consacraților și le demontam cuvânt cu cuvânt, silabă cu silabă, încercând să aflu ce mecanisme complicate au făcut ca ele să fi fost publicate. Și mă chinuiam de mama focului să cred că nu e nicio legătură între realitate și ficțiune, fiind sigur că o proză trebuie să fie sută la sută ficțiune, mult mai târziu lămurindu-mă eu că nici cea mai diabolică imaginație de romancier nu poate egala, necum întrece, realitatea mult mai spectaculoasă decât orice fantastic. Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aflu ce mecanisme complicate au făcut ca ele să fi fost publicate. Și mă chinuiam de mama focului să cred că nu e nicio legătură între realitate și ficțiune, fiind sigur că o proză trebuie să fie sută la sută ficțiune, mult mai târziu lămurindu-mă eu că nici cea mai diabolică imaginație de romancier nu poate egala, necum întrece, realitatea mult mai spectaculoasă decât orice fantastic. Cred că am debutat norocos, în sensul că prea brodam ca un artizan la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]