7,663 matches
-
care a făcut față cutremurului maghiar păstrându-și și ulterior consilidându-și poziția de prim-secretar al PMR, nu văd de ce afirmația lui Mănescu nu ar fi credibilă. Ca mulți alți colaboratori apropiați ai lui Dej, și Mănescu depune mărturie pentru instinctul înnăscut al acestuia în ceea ce privește relațiile interumane și evaluarea corectă a diferitelor conjuncturi în care se întâmpla să se afle. Simțea ce e bine și îi aduce folos" (Betea: 2001a, 101, 104). De asemenea, prim-secretarul PMR "simțea" și elimina cât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
principiile umanismului revoluționar, pornind de la premisa că umanismul nu este o noțiune abstractă, imuabilă, ci că sensurile și conținutul său se modifică corespunzător diferitelor etape de dezvoltare istorică a societății. Esența umanismului revoluționar spre deosebire de cea a umanismului burghez, care cultivă instinctul egoist, individualismul, lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor constă în situarea omului în centrul întregii preocupări și activități a societății și, în același timp, în stabilirea unor raporturi armonioase, organice între individ și colectivitate. Umanismul revoluționar concepe afirmarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
i francezii fă?? de literatură algerian? sau că englezii fă?? de cea indian?. Mul? i intelectuali rom�ni �ntrebau, pe drept cuv�nt, cu ce se alegea conducerea Rom�niei din toate acestea? Despo? i orientali denatura? i posed�nd instinctul politic s? n?tos caracteristic rom�nilor, dar care era programul politic? Politicianismul. Partidele Conservator ? i Liberal veneau pe r�nd la putere, dar etichetele politice erau doar o acoperire pentru voin? a elitei de a monopoliza puterea. Pentru Iorga ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpret�nd fenomenele istorice �n contextul acestuia. A ajuns la concluziile sale pornind de la un grup de no? iuni �nrudite pe care �ncerca tot timpul s? le defineasc?: sol, na? iune, religie, instinct, organism, suflet, idee, ras? � termeni specifici na? ionalismului romantic din secolul al XIX-lea. Că ? i Michelet, Iorga consideră drept esen? ial? definirea na? iunii ? i a �spiritului� care o modeleaz? , devenit con? tiin? a ei, d? inuind �n art? , artefacte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
această �l punea �n fă? a urm? toarelor �ntreb? ri: c�ț de strict trebuie istoricul s? ? în? seama de probele documentare disponibile? Asigur? oare �obiectivitatea� respectarea strict? a documenta? iei? Ranke ? i Michelet apelau �n munca lor la ajutorul imagina? iei ? i al instinctului. Atitudinea lui Iorga �n privin? a aceasta este prudent?. El sus? inea c? , �ntruc�ț istoria nu este o ? tiin?? , iar verificarea exact? pe baza ra? ionamentului deductiv nu este �ntotdeauna posibil? , nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? filosofia �i face pe oameni intransigen? i ? i intoleran? i fă?? de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodat? c? este un g�nditor deductiv; a r? mas un impresionist ? i un na? ionalist romantic, bizuindu? se pe instinctele ? i pe spontaneitatea geniului s? u, fiind mai cur�nd o ilustrare a spiritului de fine? e al lui Pascal dec�ț al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria să oper? istoric? , Iorga afirmă c? �el era un judec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? magnificul edificiu al Civiliza? iei Occidentale avea un punct slab �n care va lovi cu un glonte Gavrilo Prin? ip. NOTE �A? TEPT�ND S? SE �MPLINEASC? SCRIPTURILE�1 Dac? p? trund �n ad�ncul sufletului ancestral rom�nesc, g? sesc acolo porunca instinctului na? ional ? i v? d Por? ile Raiului deschiz�ndu? se �n fă? a noastr?; o team? supersti? ioas? �mi spune s? �nchid ochii: e prea frumos! Destinul a ales aceast? genera? ie s? �nf? ptuiasc? cele mai m? re? e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
seamn? mai mult necesitate dec�ț sinceritate. Iorga era prea mult ancorat �n S? m?n? torism . Cu toate studiile sale de istorie a rom�nilor ? i de istorie universal? , Iorga era surprinz? tor de �ne? Rom�n� �n politic?. Opiniile lui s? m?n? toriște �i estompau instinctele rom�ne? ți naturale ? i chiar ? i cuno? țin? ele sale �n privin? a experien? ei istorice a rom�nilor. �n politică lui Iorga se reg? sesc pu? ine lucruri din prima lec? ie a istoriei rom�nilor, adic? faptul c? inflexibilitatea nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
retorica lui Tro? ki, planurile de educa? ie a poporului ale lui Lunacearski, �nouă� diplomă? ie a lui Cicerin ? i Krasin nu s�nt dec�ț c? i ? i mijloace de �n? el? torie. Baza politicii Sovietelor nu este alta dec�ț atotputernicul instinct de cucerire, for?? ? i domină? ie�. �n 1929, sovieticii au impus unei Chine sl? bîte restabilirea condi? iilor existente �n timpul ? arului, adic? recunoa? terea propriet?? îi sovietice asupra c? ilor ferate din Manciuria. Iorga comenta: �Regimul sovietic seam? n? cu cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
german?! �De ce ? în ei at�ț de mult la cultura german?? Merit? acest lucru trecutul german cu atitudinea lui fă?? de evrei? Nu! Intelectualii evrei s? rut? ? i ț? lpile tor? ionarilor lor�. Cu toate c? s?ar putea ca instinctele lui Iorga s?? l uluiasc? �nc? o dat? pe cititor, el nu reu? ea �ns? s???i văd? propriile idei manifest�ndu? se �n atitudinea evreilor fă?? de na? ionalismul cultural, bazat? pe r? d?cinile organice a 1.200 de ani de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Maniu ? i, mai ales, dezaprobarea v? dit? a Palatului l? au influen? at. A scris un editorial intitulat Politică ? i Masele, �n care explică limpede c? o na? iune are un suflet, o con? tiin?? care ac? ioneaz? �n consecin??. Masele au instincte ? i pasiuni; acestea s�nt instincte primitive ? i s? lbatice ? i pasiuni menite s? satisfac? poftele ? i interesele. �Trebuie oare s? permitem că astfel de �adun? ri� s??? i impun? voin? a asupra elitei na? iunii, format? de? a lungul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dit? a Palatului l? au influen? at. A scris un editorial intitulat Politică ? i Masele, �n care explică limpede c? o na? iune are un suflet, o con? tiin?? care ac? ioneaz? �n consecin??. Masele au instincte ? i pasiuni; acestea s�nt instincte primitive ? i s? lbatice ? i pasiuni menite s? satisfac? poftele ? i interesele. �Trebuie oare s? permitem că astfel de �adun? ri� s??? i impun? voin? a asupra elitei na? iunii, format? de? a lungul timpurilor? Nu, un stat nu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
loc s? descreasc? (a? a cum speră Eliade). Eliade continuă presupun�nd c? Iorga nu?? i studia sursele, citînd doar titlurile capitolelor c? r? ilor pe care le cîtă (sau, uneori, doar indexurile); g�ndindu? se astfel mai cur�nd dup? instinctul s? u istoric �n loc s? fac? munc? de cercetare. Iorga era acuzat ? i de superficialitate, dezam? gîndu? l pe Eliade. �Iorga nu?? i schimb? metodă istoric? �. El �? i �ncheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speran? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai multe din acestea că �nainte. Lucr? rile lui Iorga ap? rute �nainte de Primul R? zboi Mondial erau foarte exacte. Exist? un talent pe care autorul c? r? îi de fă?? �l consider? de o importan?? cardinal? pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (at�ț trecute c�ț ? i actuale) ? i concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta ? i capacitatea de analiz? a istoriei l? au �nso? it permanent pe Iorga. �n timpul acestui deceniu, Iorga a scris c�teva c? r? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
R? zboi Mondial erau foarte exacte. Exist? un talent pe care autorul c? r? îi de fă?? �l consider? de o importan?? cardinal? pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (at�ț trecute c�ț ? i actuale) ? i concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta ? i capacitatea de analiz? a istoriei l? au �nso? it permanent pe Iorga. �n timpul acestui deceniu, Iorga a scris c�teva c? r? i de istorie pentru programa ? colar? a liceelor. De la unire, Iorga a scris, a rescris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? �votul universal� nu a fost niciodat? o binecuv�ntare a cerului pentru Rom�nia�12. Iorga nu era ideolog ? i, dincolo de �S? m?n? torism� , nu credea �n ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic ? i impulsiv cu instincte excelente, care contemplă spectacolul ? i exercitarea democra? iei �n Rom�nia. Carol a fost proclamat rege, iar fiul s? u, prin? ul Mihai, a devenit �Mare Voievod de Albă Iulia�13. Au existat discu? îi privind o perioad? de tranzi? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spre studierea obiectiv? , scrupulos de precis? ? i critic? a documentelor medievale, �ntruc�ț, pentru el, documentul �nsemna totul. Drept urmare, nu putea dec�ț s? fie �ngrozit de teoriile �organice� ale lui Iorga, de �intui? iile� sau, ? i mai r? u, de �instinctele� de �istoriologie�, că s? nu mai vorbim de �reconstituirile istorice� ale acestuia. Personalitatea lui era foarte diferit? de cea a lui Iorga. Vorbea pu? în, iar ceea ce spunea, o spunea lent ? i pe un ton potolit 200. Dac? este s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prejudec?? ile sale politice�. Iar �n final: �Metodă lui Iorga ? i abordarea de c? tre el a istoriei nu trebuie s? fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct istoric ? i nici o intui? ie istoric? nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documenta? ie. Totu? i, instinctul sau intui? ia s�nt considerate de c? tre unii istorici ca fiind de cea mai mare valoare pentru ? tiin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct istoric ? i nici o intui? ie istoric? nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documenta? ie. Totu? i, instinctul sau intui? ia s�nt considerate de c? tre unii istorici ca fiind de cea mai mare valoare pentru ? tiin? a istoriei (? i nu numai pentru erudi? ia istoric? a lui Iorga). Dom�novszky d? foarte multe citate ilustr�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au reu? it s??? i p? streze identitatea etnic? ? i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului) �n condi? îi foarte grele. Timp de mai multe secole, ei nu au avut un stat pe care s?? l numeasc? propriul lor stat. Instinctul lor de supravie? uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului) �n condi? îi foarte grele. Timp de mai multe secole, ei nu au avut un stat pe care s?? l numeasc? propriul lor stat. Instinctul lor de supravie? uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai multe secole, ei nu au avut un stat pe care s?? l numeasc? propriul lor stat. Instinctul lor de supravie? uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un pre? groaznic pentru c? au f? cut din Hitler (cum spunea Iorga) �liderul tuturor nemul? umirilor�. Atunci c�nd cuzi? ții ? i legionarii au s? rb? torit triumful lui Hitler �n Austria, reac? ion�nd mai cur�nd dintr? un instinct spontan dec�ț g�ndindu? se la implică? iile pentru Rom�nia, Iorga a declarat: �S? rb? torim triumful altora ? i f? r? s? g�ndim�4. �n prim? vară lui 1937, un ziar italian a publicat un editorial intitulat: Ori fascism, ori bol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chiar f? r? �n? elegere. Dac? Napoleon era un geniu, tehnologia modern? nu i? l putea �nlocui. Pentru Iorga, adev? ratul na? ionalism nu se manifestă prin ras? , ci printr? o condi? ie spiritual? �n contextul c? reia doar sufletele nobile aveau instinctul ? i con? tiin? a necesar?. Adev? ratul na? ionalism reprezenta datorie ? i sacrificiu. Dup? p? rerea lui Iorga, na? ionalismul acesta era defensiv, �n timp ce cel? lalt (�Noul na? ionalism�) era curat? sinucidere. Condamn�nd ocuparea Slovaciei de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]