9,535 matches
-
ICONAR, revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
are un marcat caracter regional, atât prin tematică, cât și prin semnăturile pe care le găzduiește. Preocuparea pentru istoria literară și viața culturală din Bucovina este dublată de interesul în depistarea „adevăratelor valori care pot continua creația artistică a «Iconarului» interbelic”. Programatic „noul «Iconar» va fi vârful de lance al generației de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și critică
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
și cărți etc. Pornind de la faptul că prima serie a revistei I. a devenit o raritate bibliografică, colectivul redacțional lansează inițiativa retipăririi ei, publicând în paralel articole privind gruparea poetică iconaristă și unele materiale preluate din sumarul numerelor din perioada interbelică. Făcându-se apel la însemnările unor martori și participanți, se relatează despre apariția primului număr al revistei în 1935, despre polemicile din interiorul grupului, pentru a restitui imaginea unui climat cultural efervescent, nu lipsit de tensiuni și contradicții. Problema receptării
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
imaginea literară cu realitatea înfățișată, introducând astfel esteticul în climatul existențial. Eseurile din Intrare în castel (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) militează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru modernizarea prozei românești. D. crede a descoperi un sens al evoluției de la romanul interbelic, ce miza pe rafinarea analizei și boicota cu frivolă indiferență istoria, la cel postbelic, în fața căruia se deschid și porțile tragicului: distincția poate fi subtilă și pătrunzătoare, dar, ca și în alte lucrări, ea este estompată de o supralicitare a
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
scurt sau prin parohialismul departamental (accentuarea individualismului și a competiției la toate nivelurile). Adevărata miopie strategică derivă din perceperea pieței americane a automobilelor ca omogenă și segmentarea sa În grupuri socioeconomice. Aceste observații făcute de Alfred P. Sloan În perioada interbelică au propulsat expansiunea companiilor GM, Ford și Chrysler În anii ’20 și ’30, dar și-au pierdut suportul real În anii ’60, fiind practic anulate de primul șoc petrolier. Eșecul modelului Ford Edsel, proiectat și realizat pentru clasa de mijloc
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
XII.1903, Piatra-Neamț - 13.III.1976, București), prozator, publicist și traducător. Este fiul Ghizelei și al lui Simion Rottman. A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de papagal”, „Cetatea literară”, „Clipa”, „Contimporanul”, „Dimineața”, „Dreptatea” (unde semnează cronica teatrală), „Herald”, „Lumea literară și artistică”, „Omul liber”, „Rampa”, „Reporter”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Tempo!” (unde publică reportaje), „Țara noastră”, „Viața literară
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
deseori facil, cartea face concesii evidente unui gust îndoielnic. În Tase cel Mare (1964), este abordată una dintre temele de largă circulație la noi: soarta îmbogățiților de război. Eroul, Tase Trandafir, pornit de jos și ajuns unul dintre potentații României interbelice, nu este, cum se credea, norocosul posesor al unei comori ascunse, ci un escroc lipsit de scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii largi, conferind
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Suceava), eseist. După absolvirea Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava, urmează facultățile de Teologie și Filosofie-Litere ale Universității din Cernăuți. Este doctor în teologie al aceleiași universități (1942) și doctor în științe filologice al Universității din Timișoara (1972). În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
lui Vincent, în cafeneaua pariziană, are pentru personajul narator din Parages cam tot atâta semnificație cât dobândește și aceea a lui Godot în piesa lui Beckett. În roman se recunosc însă și destule elemente atestând înrudiri cu tradițiile prozei analitice interbelice românești, de la luciditatea cinică a „dosarelor de existență” ale lui Camil Petrescu, până la neliniștea nostalgică a investigațiilor lui Anton Holban sau la anchetele obsesionale, de polițism erotic, ale lui Gib I. Mihăescu. Ploaie la Chantilly, fragmente epice încredințate de autor
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
locuinței sale, își făurește chiar și o emblemă aristocratică, reprezentând doi îngeri de-a dreapta și de-a stânga unei coroane, sub care așază deviza: Cave, age, tace („Ferește-te, lucrează, taci”). Apariția lui în viața cotidiană a Bucureștiului din perioada interbelică era bizară, stranie prin rigiditatea cu care își confecționase morga aristocratică, anacronică mai ales prin aspectul vestimentar. În 1925, întâiul volum din Antologia poeților de azi de I. Pillat și Perpessicius semnalează titlul unui volum de versuri aparținând lui C.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Le Préromantisme de G. Asaki. Pasiunea pentru creația eminesciană a făcut ca debutul său publicistic, din 1910, să fie punctat de un studiu privind laboratorul poetului național: Cum plăsmuia Eminescu. Alte studii i-au apărut în periodice în cursul deceniilor interbelice, cele dintâi (privitoare la Fata din Grădina de aur și Frumoasa fără corp) fiind apoi editate, în 1926, sub titlul Două basme necunoscute din izvoarele lui Eminescu. Ca profesor, C. a consacrat lui Eminescu nu doar cea mai întinsă parte
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul vieții, 1921, Săptămâna unei îndrăgostite, 1924), române (Trupul care își
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
CELE TREI CRIȘURI, revistă care apare la Oradea, lunar, din aprilie 1990, editată de Fundația Culturală „Cele trei Crișuri”. Publicația se declară continuatoarea revistei cu același titlu din perioada interbelică, al cărei curs la Oradea fusese „întrerupt brutal” în anul 1940 (articolul-program Din nou, la drum!, 1/1990). Colegiul de redacție este alcătuit din Viorel Faur (director), Miron Blaga (redactor-șef), Constantin Mălinaș, apoi Dan Motea (redactori-șefi adjuncți); secretar general
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
din Cluj. În 1976, a urmat un stagiu de studii postuniversitare de teatrologie-filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, din București. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj, cu teza Coordonate ale teatrologiei românești interbelice, în 1986. Din 1995 este cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În anii 1974, 1975, 1976 a organizat, la Teatrul Național din Cluj, primele colocvii de teatrologie din țară, urmate de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
1918, cât și după crearea Teatrului Național din Cluj (1919), al cărui prim director a fost Zaharia Bârsan. Lucrarea ilustrează deopotrivă istoria teatrului românesc și teatrologia, disciplină căreia C. îi consacră o lucrare de pionierat în cultura noastră, Teatrologia românească interbelică (1990). Autorul nu se cantonează într-o panoramare „strict fixată cronologic”, fiind interesat, în primul rând, de aspectele teoretice, de „un climat ideatic, o atmosferă culturală și teatrală”, de evidențierea unor coordonate generale ale fenomenului. El pleacă de la sensul de
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac, în tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu, Modernitate și valoare, TR, 1991, 21; Radu Mareș, Teatrul sub lupă, TR, 1996, 14; Poantă, Dicț. poeți, 60-61. C.H.
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian”, dar și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea sfârșitului de veac XIX, cu o Românie în stilul lui Duiliu Zamfirescu și Nicolae Filimon). Ceea ce obosea la lectura poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile greoaie
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
distins, în 1982, cu un premiu al Asociației Scriitorilor din Iași. Aparținând unei generații marcate de experiența războiului și de aceea a instaurării comunismului, dar care intră în literatură pe fondul unui relativ „dezgheț”, manifestat prin treptata recuperare a moștenirii interbelice și o anume sincronizare la ritmurile europene, C. reunește în placheta de debut o suită de tatonări în direcții diverse: definiții metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
o mărturie a vocației europene a poporului român; volumul al treilea, Dialog despre identitatea românească, tratează tema din unghi etnic, filosofic, juridic, estetic, al culturii populare, ca și din „unghi critic”; al patrulea se oprește la marile subiecte ale dezbaterilor interbelice: nostalgia originilor, căutarea modelelor, diversitatea opțiunilor, tradiționalism-modernism, Orient sau Occident, europeism sau românism, ortodoxism, misticism, ateism, spiritualitate românească, contestările spiritualității. Nu există nume important care să lipsească din culegerea lui C., care a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. O altă
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova, între 1969 și 1984. Tributar cu totul viziunii „partinice”, comuniste, asupra fenomenului artistic, ca și principiilor „realismului socialist”, C. are totuși unele merite în valorificarea unor nume din peisajul literar basarabean interbelic. Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
aceea a cuvintelor. Gânduri despre Nae Ionescu (1994) cuprinde, pe lângă eseul mai amplu care dă titlul volumului și care-și propune să fie „un portret și o mărturisire”, o serie de articole care documentează aspecte periferice ori centrale ale epocii interbelice, din perspectiva temei avute în vedere. Interesul eseistului și istoricului literar pentru Nae Ionescu și grupul „Criterion” (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu ș.a.) transpare și în Luciditate și nostalgie (1996), volum în care mai pot fi citite eseuri și schițe de
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
Iancu, constituie un prilej de meditație asupra societății transilvănene, făcând trimitere la amurgul unei lumi, la disoluția unei clase. Totodată, Crepuscul este un roman al universului familial, vădind capacitatea scriitorului de a „recupera” epic atmosfera unei epoci revolute (aici, aceea interbelică, în special), prin mijloacele consacrate ale realismului. Romanul etalează în pagini descriptive remarcabile imaginea unui oraș de altădată (în filigran se descifrează Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
ajunge să fie privită ca un fel de emanație a simbolismului. Mai boemi decât junimiștii-adversari, simboliștii frecventează cu asiduitate (chiar la ore fixe) câteva renumite cafenele bucureștene, în pleiada de asemenea localuri, a căror vogă va cunoaște apogeul în perioada interbelică aflându-se cafeneaua Fialkovski, Café Boulevard, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu ș.a. Cel mai longeviv c.l. din literatura română - activ timp de 25 de ani - a fost Sburătorul, condus de E. Lovinescu. S-a avansat nu o dată ipoteza că ideile
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei indisociabile de manifestările literare și culturale ale epocii
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]