8,110 matches
-
putem fi influențați de prieteni, căci recunoșteam În spectacolul tău pozițiile unui prieten comun, Ivan Helmer... ca și cum tu identificai În programul lui de regizor o „alteritate“ care te interesa, pe care, odată, voiai să o experimentezi. Ivan era refractar la modernitatea explicită. De altfel, mai târziu, am Înțeles că el a fost un „precursor“, căci Grüber În anii ’90 nu vorbea altfel decât Ivan În anii ’60. Și Iulius Cezar m-a captivat În numele acestei atitudini „neobișnuite“ ție. Aș spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
amenință că, dacă nu li se livrează marfa pe gustul lor, Își retrag banii. Iar Met-ul depinde În mare proporție de aceste fonduri private ale milionarilor orașului. Odată intrată În panică, direcțiunea a luat decizia radicală de a spune NU modernității, protejând elita de iritările unor idei regizorale curajoase. Tot ce doreau ei era ca Faust să arate frumos și să sune bine! Distribuția Întrunea Într-adevăr unele dintre cele mai bune voci din circuitul mondial al operei: Roberto Alagna, René
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Între timp emoția mă făcuse sentimental și serios. * Nicăieri ca la Paris nu se poate constata degradarea gustului. Prin izbitoare comparație. Pretutindeni la îndemână. Piramiduța de sticlă din măreața incintă a Luvrului mă indignează. Părăsesc furios clasicele locuri batjocorite de modernitate (sau postmodernitate), sub - anomaliile continuă - ploaia de foc a unei zile toride de ironică vară pariziană. * Statuia din Paris a lui George Washington nu este - mai mult ca sigur - cea mai faimoasă statuie din marele oraș. Cu toate acestea, dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de mândrie și de nostalgie, care ne umplu de trăiri, când facem bilanțul unui arc peste timp. Dorim generației prezente și celor viitoare cât mai multe îndrumări pline de înțelepciune, cristalizate într-o formă de învățământ viabilă, în pas cu modernitățile, păstrând tradițiile benefice câștigate în timp, curățate de rugina așternută de vreme și de suficiența multor bănuiți educatori! La cei 150 de ani, în numele celor unsprezece colegi în viață din promoția 50, dorim școlii, elevilor și profesorilor săi să treacă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nu în zona kitsch-ului cultural, atunci măcar în zona opțiunilor estetice puerile, putem lua din analitica paradigmei culturale moderne o perspectivă prin care să le salvăm, parțial, de la o astfel de înțelegere. După Matei Călinescu, există două tipuri de modernitate, unul înțeles ca progres științific și tehnologic, ca etapă în istoria civilizației occidentale, altul ca atitudine antiburgheză radicală, ca dezgust de anostul existenței și ca autoexilare. Literatura cu pirați a corespuns, de la un moment dat încolo, unei necesități psihice de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe discernământ; și apoi se miră ipocrit când opera lor de infantilizare a populației adulte reușește. Se miră și se legitimează prin aceasta. În esență, autonomia personală este un concept de natură etică, iar istoria lui coincide cu cea a modernității. În ordinea istoriei și a greutății sale în economia civilizației europene, acest concept a devenit central în morală odată cu opera lui Immanuel Kant, „marele restaurator al demnității omenești”. Dar istoria sa în tradiția iudeo-creștină este mult mai veche și începe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să-i fure avutul. În schimb, cei doi ciobani reacționează pentru stingerea conflictului (care era de fapt o stare de tensiune derivată din reușita celui de-al treilea și nereușita lor), într-un mod care ar stupefia orice etică a modernității, anume: stârpesc termenul de comparație. Etica mioritică privește tipul de comportament în care tensiunile și conflictele se rezolvă prin anularea (anihilarea, distrugerea) termenului de comparație care ne pune într-o situație defavorabiă. Reacția celui anihilat este mai cunoscută: retragerea pasivă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mâna într-un show perfect narcisic. Dincolo de ei oamenii trăiesc atât de premodern, atât de senzorial foamea, frica, durerea, moartea, nu la televizor, ci în suflete și trupuri. Încă nu au ajuns să fie cetățeni în exercițiu nici măcar la nivelul modernității timpurii. Camerele de filmare se vor muta degrabă pe alte drame în direct, căci lungirea uneia devine „plicticoasă”. Cine poate vedea mai mult de o săptămână, două un film documentar pe aceeași temă? Ce se va întâmpla însă atunci când „senzorialii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că nimeni nu trăiește în locul meu e foarte mult, te obligă îngrozitor. Cred că până la urmă sensul vieții fiecăruia vine din ce facem noi, cu noi înșine, indiferent de determinările la care am fost supuși fără să vrem. „În spațiul modernității, etica promovată de Gabriel Liiceanu este exotism curat.” O.Ș.: A apărut, vara asta, o carte la Editura Compania, Noii precupeți de Adrian Gavrilescu, unde se vorbește despre „feminismul în familie” cultivat de Mihaela Miroiu, se vorbește despre matriarhatul de la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aceste condiții, Mona Muscă avea o responsabilitate când a semnat actul de colaborare cu securitatea. M.M.: Da, nimeni nu spune că nu avea responsabilitate. Dar sentimentul meu este următorul: Gabriel Liiceanu este adeptul unui anumit tip de etică. În spațiul modernității, etica promovată de Gabriel Liiceanu este exotism curat. Când se discută despre etica în viața publică, în spațiul secular al vieții publice și se aplică paradigme mari de gândire - dacă este să mă gândesc la cele filozofice (kantiană, utilitaristă, cea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
divin, înspre păgânism (reamintit parțial de renașterile târzii, care exaltau trupul și natura christică "umană") sau înspre iudaism (prin reformele iconoclaste, după cum comentează pe larg, în binecunoscuta sa lucrare dedicată subiectului, Alain Besançon). Spre diferență de imaginarul creștin medieval, mitologia modernității, fondată pe discursul științific al secolelor XVI-XVII, dar și în siajul renașterii și al mișcărilor teologice reformate, este umanistă, plurală și contestatară. Declinul arhetipurilor paternalității divine a condus în cele din urmă la deismul filosofic, exprimat în termeni de tehnologie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
inginer", un "arhitect", o inteligență garantă a ordinii lucrurilor. "Ateismul" nietzschean, spre exemplu, întâlnește această viziune paricidă simbolic. În schimb, în ceea ce privește corpul matern, se mențin analogiile tradiționale, valorizate în continuare antropologic: funcția simbolică a mamei este atribuită, și în mitologiile modernității, fie naturii, fie materiei. Acum se fondează morala promovării materiale și sociale, ale cărei principii sunt: a avea, a ști, a putea. Individul, care se revoltă și renunță la legea paternală, beneficiază de bogățiile "corpului" matern și devine un fel
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
orizonturi științifice care îi dau competențe de atoatecunoscător, optează pentru "utopiile terestre", pe care singur le creează și le distruge, ca pe niște forme moderne ale eschatologiei religioase. Sub forma sa victorioasă, cu un caracter elitist marcat, mitul creat de modernitatea europeană dezvoltă ceea ce poate fi numit − consideră Dubois − "complexul lui Prometeu", ale cărui avataruri sau ecouri (supraomul, victoria raselor superioare, repartiția egalitaristă a bunurilor) duc în practică la eșecuri tragice, cum știm, considerate a fi "crizele de nebunie ale modernității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
modernitatea europeană dezvoltă ceea ce poate fi numit − consideră Dubois − "complexul lui Prometeu", ale cărui avataruri sau ecouri (supraomul, victoria raselor superioare, repartiția egalitaristă a bunurilor) duc în practică la eșecuri tragice, cum știm, considerate a fi "crizele de nebunie ale modernității" (32-33). Emergența însă a unei mitologii a timpurilor moderne, după perioade tumultuoase de căutări identitare, apare ca o "passation d'héritage" (Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales noțiunea, de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prometeean și laicizarea cunoașterii (de origine antică) și eliberează activitatea științifică de presupoziții dogmatice: concilierea lor duce la construcții importante, precum ideea drepturilor omului, dar și la stabilirea unei etici riguroase a științei. Pe aceste principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel laic, cât și cel religios, a cărui universalitate transcende culturile-palimpsest ale Occidentului, fără însă a le anula. În toată analiza panoramică pe care o face, Dubois, pe care l-am urmat pentru tipologia miturilor, corelează permanent istoria imaginarului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
absolute a demos-ului cetății. Autonomizarea umanului față de divin a mers atât de departe în filosofia lor, încât au ajuns la concluzia că nu divinul a creat omul, ci că omul înțelept a gândit divinul, așa cum a gândit singur adevărul. Modernitatea îi va fi descoperit cu mult interes pe sofiști. Radical împotriva lor și într-un mod ireconciliabil, Socrate reia întregul discurs asupra valorilor etice care fondează practica politică, printr-o formulă nouă și explicit critică la adresa "democrației" imaginate de ei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
altfel un for public). Tratarea critică a realității, ca metodă de gândire politică, va face o carieră impresionantă în occident, de la Polibiu la republica romană și, pe durată lungă, la Machiavelli și la Montesquieu, care o vor așeza la bazele modernității. Deși își găsea expresia în uniunea dintre înțelepciune și puterea politică, teoria statului perfect a fost creată în mod deliberat ca un artificiu de imaginație (va inspira totuși mai târziu puterea basileică): 1. nu se acceptă decât adevărul divin; tot
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
umil, Scrovegni, care caută să răscumpere, prin finanțarea unei construcții religioase, memoria tatălui său, un fost... cămătar. În plină renaștere "romană", deși în cel mai profund doliu creștin, Michelangelo, un artist, dislocă "puterea" și afirmă adevăratul prim discurs vizual al modernității, care deja se anunță insurgentă. Bibliografie generală Surse Aristotel. Opere 4. Trad. Antonio Russo e Renato Laurenti. Roma: Laterza, 2001. Poetica. Studiu introd., trad. și comentarii D. M. Pippidi. Ed. îngrijită de Stella Petecel. București: IRI, 1998. ---. Etica nicomahică. Trad
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Poetică fenomenologică
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a sociologiei ca știință este legată de condiția și viitorul marilor religii ale lumii con temporane, în contextul multiculturalității occidentale. Prin urmare, sociolo gia este o disciplină eminamente occidentală axată în principal pe explicația relațiilor dintre religie, societate și (post)modernitate. analizele întemeietorilor sociologiei, dar și cele ale unor reprezentanți clasici ai sociologiei religiilor - Émile Durkheim, Max Weber, Alexis de Tocqueville, Georg Simmel, roger Bastide etc. - sunt, multe dintre ele, legate de (post)modernitate și de criza acesteia. În mod cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
explicația relațiilor dintre religie, societate și (post)modernitate. analizele întemeietorilor sociologiei, dar și cele ale unor reprezentanți clasici ai sociologiei religiilor - Émile Durkheim, Max Weber, Alexis de Tocqueville, Georg Simmel, roger Bastide etc. - sunt, multe dintre ele, legate de (post)modernitate și de criza acesteia. În mod cu totul special se discută astăzi despre criza economică, socială, morală și spirituală a societății. Această ultimă ipostază a crizei a dus la o înțelegere simplistă, uneori vulgarizatoare, a religiei. Un exemplu istoric semnificativ
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lumea aceasta, și nu exclusiv pe cea de dincolo. un subiect privilegiat de Weber în textele sale este cel al raționalității. Astfel, Weber argumenta existența mai multor tipuri de raționalități motivate religios, care au avut un rol esențial în dezvoltarea modernității și a spiritului capitalist. O altă temă preferată de Max Weber a fost cea a grupării hierocratice. În mod evident, gruparea hierocratică exercită o dominație religioasă specială. un loc cu totul special în lucrările lui Max Weber îl au tipurile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau nu), în ideea că „în sufletul oricărui evreu se află o scânteie divină ce așteaptă să fie reaprinsă”. Neoortodoxia evreiască din SUA este varianta iudaică cea mai susținută de evreii actuali. Ea încearcă să combine tradiția religioasă clasică cu modernitatea și provocările secolului XXI. Nu a renunțat la separarea femeilor de bărbați, dar a acceptat ca predicile să fie ținute în limbile comunității respective. Un element specific al stilului de viață este dragostea față de carte. Încurajați de liderii lor spirituali
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
citirea cu voce tare din Analectele lui confucius este încă o datorie zilnică pentru unii școlari chinezi, iar cursurile de confucianism sunt reintroduse în universități.” XIII.6. Șintoismul una dintre țările fascinante ale lumii care Îmbină admirabil tradiția cu (post)modernitatea este Japonia. Prin urmare, „nu este deloc surprinzător că ritua lurile șintoiste sunt practicate până în ziua de azi”. Dar ele nu sunt nici pe departe singurele ritualuri religioase practicate de japonezi. în Japonia contemporană există patru mari religii: budismul, confucianismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]