7,411 matches
-
Lear de William Shakespeare. 1590 Se publică Arcadia de Șir Philip Sidney (1554-1586), curtean, poet, soldat, om de stat. Shakespeare preia din istoria regelui Paphlogonian subiectul secundar al lui Gloucester. Gloucester și Edgar nu sînt cu mult diferiți de regele orb și de bunul său fiu Leonatus. Edmund, în raporturile lui cu Goneril și Regan, trădează trăsături ce pot fi găsite la Plexirhus. Stratagema lui Phangus, fiul regelui Iberiei, nu diferă mult de cea a lui Edmund care vrea să-și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
iertați-mă și-l fericiți pe el! REGAN: Zvîrliți-l, hai, pe porți, și să-și miroase Drumul spre Dover. (Un slujitor iese cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to hîm? OSWALD: I know not, lady. REGAN: Faith, he is posted hence on serious matter. It was great ignorance, Gloucester's eyes being ouț, Țîșniți cu lacrimile-mi; dați alin și leac Durerii-unui om bun! Căutați, căutați-l, Furia oarbă să nu-i piardă viața, Ce nu mai poate-a se conduce. (Intra un sol) SOLUL: Doamna, vești: Oastea britană vine-n marș aici. CORDELIA: Știam deja. Și sîntem pregătiți Ca să-i primim. O, tata drag, Eu pentru interesul tău
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă și unică/ pe farfurie în toată splendoarea// eu însă pentru ca s-o întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva o sugrum pe întuneric// zi de zi mă uit ca un fotograf/ prin mâneca hainei tatălui meu mort/ unde roiesc de șapte ani furnicile/ pândind să-i imprim pe suflet imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă și iubeață ca metamorfoză vicleană a Tălpii-Iadului ș.a. Toate sunt recuperate în ordinea „realistă” prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
află în primul rând în linia de siguranță în aprecieri - rezultat al unui nivel ideologic nesatisfăcător și al cunoștințelor estetice reduse ale unor critici literari. Trebuie subliniat de asemenea faptul că criticii literari nu cunosc realitatea, căci sunt adeseori întocmai «orbilor care trebuie să aprecieze culorile». Nu s-a desfășurat suficient lupta de opinii și în acest sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este că un factor important într-un astfel de roman al omului care construiește socialismul este natura. Romanul ingineresc este o varietate de Dichtung, o epopee narând lupta între stăruința ingenioasă a omului și sublimitarea inerției fizice sau a forțelor oarbe. Omul e în război cu lutul, cu calcarul, cu apa, cărora vrea să le dea formă sau o mișcare regulată sau utilă. Deci un personaj esențial este planul construcției care trebuie să domine toate peripețiile cărții până ce devine realitate fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ca la marii actori, la care nu știi cât joacă rolul piesei ori cât se joacă pe sine în acel rol. Succesul se miroase și, firesc, te cantonezi în el, cu orice risc. Populismul lui CTP vine și din credința oarbă, instinctivă, a omului care se joacă pe sine, exact, și care desconsideră datele profesionale acumulate în școală, prin muncă asiduă și afiliere la un sistem educațional. Aici, are destule circumstanțe atenuante. Ce model de jurnalist avea prestigiu, la noi, în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
circumstanțiate. Dumnezeu este rugat să „nu-și uite” românimea risipită pe întreg pământul, din Carpați la Pind, Timoc, Craina, Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
comisurotomie” mitrală pe 10 iunie 1948, iar D. Hark pe 16 iunie, în același an, „valvuloplastia” mitrală. C. Bailey efectuează în 1950 prima „comisurotomie aortică” pentru stenoza aortică, iar ulterior imaginează un dilatator aortic; dacă inițial Bailey a utilizat calea „oarbă” transcarotidiană, ulterior a efectuat valvulotomia aortică transventricular, transaortic. Pe baza acestor tehnici chirurgicale Bailey a operat peste 60 pacienți, la care a înregistrat o mortalitate de sub 20%. Charles Hufnagel (1917-1989), cercetător la Harvard Surgical Research Laboratory și director al Departamentului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general conotate negativ în limbajul argotic. Milică (2006: 401) include exemple ca petardă, pocnitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se întâmpla în Sala Tronului din spatele unui paravan. Pentru a-și întări puterea, Doamna Wu a ordonat ridicarea a șapte temple și a altor așezăminte religioase și culturale în Xian și în Luoyang. Împăratul s-a îmbolnăvit, a ajuns aproape orb, a murit la cincizeci și cinci de ani, în 683. L-a așezat pe tron pe fiul ei, Zhong Zong , apoi l-a exilat, l-a adus pe cel de al doilea fiu, Rui Zong. Ambițioasa asociată la domnia imperială
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la trei versiuni diferite. Aristotel o elimină pe cea care ar prezenta o asemenea acțiune ca rezultat al unei coincidențe pur întâmplătoare, căci ea nu ar putea să impresioneze spectatorul. "Verosimilul, scrie el, exclude ca evenimentele să fie datorate hazardului orb". (cap. 9) Aristotel preferă, în schimb, interpretarea unei răzbunări divine, plauzibilă dar nu sigură. El îndepărtează soluția unei intervenții incontestabile a providenței, căci autorul dramatic ar părăsi domeniul verosimilului pentru a intra în cel al miraculosului, inacceptabil, după părerea lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mulți care sunt capabili să exprime o părere asupra unei piese conforme cu regulile, iar ceilalți o judecă pe baza modului corect de a o judeca, ceea ce înseamnă să te lași în voia lucrurilor și să nu ai nici părtinire oarbă, nici îngăduință afectată, nici delicatețe ridicolă." (n. tr.) 24 Sublinierea noastră. 25 Comportamentele, după părerea lui Aristotel, trebuie să fie "de calitate", "potrivite cu firea", "asemănătoare" și "statornice" (cf. capitolul 1). Corneille, în cele Trei Discursuri, reia textual aceste patru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mituri ale ciclului, care povestesc tocmai Încercările lui Kumarbi de a-și redobândi regalitatea cerească. Pe lângă o serie de fragmente, ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o densă aură magică, se situează la extremitatea ordinii cosmice, unde este plasat și Aresxe "Ares". Născut din Zeusxe "Zeus" și Heraxe "Hera", acesta din urmă nu este atât zeul războiului și al bătăliei, cât expresia furiei și a violenței oarbe. În orice caz, amândoi se integrează din punct de vedere funcțional sistemului În al cărui vârf este așezat Zeus. Cunoașterea care produce o desăvârșită operă de artă se naște În inima societății și poate și trebuie să fie controlată, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
moarte, nu poate da viață unei creații materiale și trebuie să se limiteze la invadarea creației lui Ohrmazd, Împins de invidie și dintr-o nevoie neroditoare de rivalitate. În acțiunea sa dezordonată și haotică, Ahriman este animat de o aviditate oarbă și de o cunoaștere limitată la efecte (o „post-cunoaștere”: pas-d³nișnșh), care intră În opoziție cu prevederea și Înțelepciunea lui Ohrmazd, care cunoaște atât efectele, cât și cauzele (Marele Bundahișn I, 7 sqq.). Creația are loc În trei stadii succesive: cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
recunoaște că nu a cerut să jure unui de vâsc de la vest de Walhalla pentru că era mic și inofensiv. Loki culege o crenguță din acel vâsc și merge la adunare, unde jocul continua; Îi dă crenguța lui Hödrxe "Hödr", fratele orb al lui Baldrxe "Baldr", și Îl Îndeamnă să arunce cu ea În Baldr: ...Baldrxe "Baldr", victimă sângeroasă, fiul lui Odin: se Înălța În mijlocul câmpurilor, tânără și grațioasă, o crenguță de vâsc. Acea ramură care mi se părea delicată, devine pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prezintă ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția, structura (psihică) de fond. În timp ce Miron Costin spune „nesățioasă-i hirea Domnilor, spre lățire și avuție oarbă” (Letopiseț, vol. I) și „Fost-au acest Domn, Radu Vodă, deplin la toate și Întreg la hire”, precum și „om deplin, cap Întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și În Moldova oameni”, Dimitrie Cantemir se exprimă Încă mai precis
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o compoziție șubredă. Superioară este drama Lăpușneanu-Vodă, apărută tot în „Convorbiri literare” (1878-1879). Liniile generale ale subiectului sunt luate din cronici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
sau dacă, dimpotrivă, este rezultatul unui proces subtil, în care hotarul pare că „se dă“ singur - este un lucru la care, în fond, nu se poate răspunde. Oricum, hotarul este dat sau primit, indiferent dacă el este efectul unei raționalități „oarbe“ sau proiecția liberă a unui spirit divin. Orice lucru este „hotărât“ de la bun început, în măsura în care el a primit hotarul care-l constituie și în virtutea căruia el este ceea ce este. Tocmai pentru că au primit hotare, pentru că nimic nu mai e de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
anticipată a morții în viață; dar, spre deosebire de destin, ele trebuie definite ca rezolvare negativă a dialogului dintre finitudine și libertate. * Rezultă de aici că situările spontane sub limita interioară nu sunt echivalente cu o maladie de destin, așa după cum hărnicia oarbă a depășirii nu creează un destin. Sunt semnificativi din punct de vedere uman, deci din punctul de vedere al ființelor conștiente finite confruntate cu propria lor finitudine, numai agenții destinului și ai maladiilor de destin. Sunt egale în fața morții, și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în schimb o brutalitate polițienească aproape fără limite, guvernare proastă, corupție de toate felurile, neglijență și stagnare, toate acestea însoțite de persecuții antisemite îndreptate împotriva numeroasei populații evreiești. Sesizînd acest lucru, Iorga scria: "Niciodată nu a existat o politică mai oarbă în fața unei amenințări atît de mari". Invitat în 1928 la parada militară prilejuită de a zecea aniversare a revenirii Basarabiei între granițele României, el scria: Ce-am văzut în Basarabia? O splendidă paradă militară, sărăcie și neglijență, sate fără electricitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de partea lui Iorga sau a lui Maiorescu?!"170 Ion Dimitrescu a scos în evidență faptul că: "pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru". El afirma că toți criticii lui Iorga nu atacau atît operele lui cît entuziasmul orb al "Neamului românesc" și inițiativele sămănătoriste. Dar detaliile și greșelile minore nu trebuie să diminueze prestigiul lucrărilor lui. Să nu ne pierdem însă în amănunte lipsite de importanță 171. Prima ediție a Istoriei românilor a lui Giurescu este alcătuită din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]