8,467 matches
-
fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
crestele munților, pe dealuri și toate meleagurile unde au fost lupte. S-au adunat os cu os, trupurile celor căzuți în luptă, s-a făcut identificarea războinicilor pe cât s-a putut. S-a format un cimitir militar la locul numit „Pârâul Sărat” între satele Cașin și Curița. Eroii identificați au fost îngropați fiecare în mormânt separat, având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”." ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din Onești, departe de locul unde luptaseră ei. Cimitirul din Cașin era o vie mărturie a luptelor grele din 1917, de pe valea Curiței, stropită cu sângele și albită cu oasele celor peste
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Moldova, România. Așezarea geografică. Satul Băhnășeni ( bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Băhnășeni ( bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea cea Mare„ în care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a pârâului Solonț , iar drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a pârâului Solonț , iar drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se pare că poartă numele unei persoane : Băhnaș sau Bahnaș . Pe la începutul secolului al xvi -lea , satul se numea Pleșești, iar pârâul Solonț se numea Caraclău ( dar și Caltovea ). „ La 10 martie 1502, Voievodul Ștefan cel Mare dădea cneaghinei Magda , nepoata Atalesiei , satul Rădeni , ce este între Dragomirna de la Pârâul Sec și între Bogdana , unde a fost Miclăuș faur , în schimbul satului Pleșești
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Bahnaș . Pe la începutul secolului al xvi -lea , satul se numea Pleșești, iar pârâul Solonț se numea Caraclău ( dar și Caltovea ). „ La 10 martie 1502, Voievodul Ștefan cel Mare dădea cneaghinei Magda , nepoata Atalesiei , satul Rădeni , ce este între Dragomirna de la Pârâul Sec și între Bogdana , unde a fost Miclăuș faur , în schimbul satului Pleșești pe Caraclău . Acest sat este unul și același cu satul Băhnășeni din ținutul Bacău, fiind pomenit și în alte documente la data de 20 aprilie 1627 și respectiv
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un alt drum de legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
la Solonț . Un alt drum de legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri și un singur telefon cu
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri și un singur telefon cu manivelă situat pe
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
și Gavriil ; - Data ridicării - 1848 ; - Pictată de Jean Dumitrescu - 1944; - Renovarea picturii: - 1978-pictor Nicolae Pleșuvu ; - 2000 - pictor Dumitru Macovei; - Reparații capitale ale Bisericii - 2000-2005. -În anul 2014 , Preot Paroh-Sardenie Bogdan. Biserica din satul Băhnășeni se află pe malul drept al pârâului Solonț , la 5km. de șoseaua Bacău - Moinești. Acest sfânt lăcaș a fost construit în anul 1848 ( cu ajutorul material și bănesc a 37 de locuitori ) pe moșia boierului Dumitru Strat, Sfințită în anul 1891, iar în anul 1898 primește o donație
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Moldova, România, formată din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva din Stroești, în perioada 1990 - 2007; construirea unui nou locaș de cult în Costești - Vâlsan; amenajarea pârâului Bercioaia ce inunda cimitirul satului Stroești (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). 1. A.N.R. - D.A.I.C., Manuscrise, Condica Divanului Domnesc, nr. 43, p. 399 v (fostă 459 v). 2. A.N.R. - D.A.I.C., Manuscrise, Condicile Divanului Domnesc
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]