7,505 matches
-
nume Macovei, care-l tot maltrata. Macovei era un boier pe care Gheorghilaș nu-l agrea și din această cauză a și intrat în conflict cu el. În anul 1827, Gheorghilaș a mers la Nehoiașu, sat în valea Buzăului, la pășunea lui Macovei de la „Fântâna Bradului”, unde l-a întâlnit pe Moș Radu Barbă-sură, păstorul lui Macovei. Gheorghilaș i se plânge acestuia "„că a servit șapte ani ca argat al lui Macoveiu, în urmă însă Macoveiu l'a despoiat de totă
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
familie de păsări de baltă sau de uscat din regiunile temperate și tropicale, din ordinul pelecaniformelor ("Pelecaniformes"), și cuprind lopătarii, țigănușii și ibișii. În clasificările mai vechi familia treskiornitidelor era inclusă în ordinul ciconiiformelor ("Ciconiiformes"). Trăiesc în zone umede, păduri, pășuni, zone aride sau semiaride din zonele temperate și tropicale de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Sunt păsări de mărime mijlocie (au o lungime de 48-110 cm și o greutate de 0,5-2,5 kg), cu tars nu prea lung, cu degetele
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
față de zei, ca de pildă al Titanilor, și Câmpia asfodelelor, unde duc o existență automată și ștearsă, asemănătoare oarecum cu cea de pe Pământ, cei care au făcut și fapte rele și bune, de o seamă. În Câmpiile Elizee se află pășuni înfloritoare și domnește o veșnică primăvară, nu plouă, nici nu ninge, nu e frig și nu e cald, iar Zefirul, Zέφυρος, vântul de vest, domolit, aduce o adiere răcoroasă și plăcută - δροσία. Apele râului Lethe (η Λήθη = Uitare) care le
Câmpiile Elizee () [Corola-website/Science/316984_a_318313]
-
o singură așezare urbană reprezentată de Vatra Dornei, localități care din punct de vedere administrativ fac parte din Județul Suceava și formează Bazinul Dornelor. Gamă de resurse locale este reprezentată de pădurile care ocupă cea mai mare parte din suprafața, pășuni, fânețe și resurse minerale neferoase, turba, precum și ape minerale. Ponderea suprafețelor arabile este foarte redusă - în medie aproape 30 % (excepție Comună Șaru Dornei unde procentul se apropie de 50 %), cea mai mare parte a terenurilor agricole fiind ocupate de pășunile
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
pășuni, fânețe și resurse minerale neferoase, turba, precum și ape minerale. Ponderea suprafețelor arabile este foarte redusă - în medie aproape 30 % (excepție Comună Șaru Dornei unde procentul se apropie de 50 %), cea mai mare parte a terenurilor agricole fiind ocupate de pășunile și fânețele care susțin producția animaliera. După închiderea activităților economice extractive și de prelucrare industrială la începutul anilor '90, economia locală a rămas bazată în primul rând pe valorificarea în mare parte primară a resurselor locale prin agricultură zoopastorală și
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
la modul general de o natură și un mod tradițional de viață încă bine păstrate, fapt ce o face să fie preferată pentru turismul montan activ, pentru odihnă și relaxare și pentru sporturi de iarnă. Culmile domoale acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc și armonie peisagitică, iar în plus este un loc ce adaugă la aspectele naturale reale calități etnografice. Obiectivele turistice sînt numeroase. Municipiul Vatra Dornei cu poziție
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă zona montană dintre "„Vârful Calu”" (1.540 m.) și "„Piatra lui Orban”" (1.435 m.), areal cu un relief (din punct de vedere geomorfologic extrem de variat) alcătuit din văii, doline, abrupturi stâncoase; poiene, păduri, pășuni și pajiști; ce adăpostește o gamă diversă de floră specifică Orientalilor și faună constituită din specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2.151 din 30 noiembrie 2004" (hotărâre privind instituirea de arie naturală protejată pentru noi zone), și reprezintă o zonă de deal și munte, acoperită cu vegetație forestiera, pajiști și pășuni, în partea nord-estică, estică și sud-estică a satului Ariușd, Covasna și se întinde pe o suprafață de 977 hectare. Rezervatia reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
deal și munte, acoperită cu vegetație forestiera, pajiști și pășuni, în partea nord-estică, estică și sud-estică a satului Ariușd, Covasna și se întinde pe o suprafață de 977 hectare. Rezervatia reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii Brașovului, aflată în nord-estul Munților Baraolt (grupa muntoasă a Carpaților de Curbura, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
desfasoara între Vârful Podragu (2.482 m.) și Vârful Suru (2.281 m.). Teritoriul rezervației cuprinde zone cu stâncării, căldări suspendate, lacuri glaciare (Lacul Bâlea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul Podrăgel, Lacul Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
Bucegi și se întinde pe o suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere, păduri dacice de fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile alpine și subalpine
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Volovăț se învecinează cu: La nord - Municipiul Rădăuți; La sud - comună Arbore; La est - orașul Milișăuți, sat Bădeuți; La vest - comună Marginea; La nord-vest - comună Horodnic de Sus; La sud-est - comună Burla. Terenurile agricole din extravilan cuprind suprafețe arabile, livezi, pășuni împădurite, fânețe, drumuri de exploatare agricole. Structura suprafețelor agricole se prezintă astfel: Sunt înregistrate 1385 de gospodării și 1577 de locuințe. Teritoriul comunei Volovăț face parte din Podișul Sucevei, cu subdiviziunea „Depresiunea Rădăuților”.tetren aproape plan, de varsta cuaternara, cu
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă până la nivelul de 800m de unde începe aliniamentul de izvoare care fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de pășuni. Spre baza versantului crește și panta iar în profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile de măr sau prun, până nu demult și gutui
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile de măr sau prun, până nu demult și gutui. Suprafețele structurale mai înalte sunt ocupate numai de pășuni și fânețe întrerupte pe alocuri de mici lacuri. Spre valea Dâmboviței suprafețele structurale sunt mai puțin extinse dar versanți sunt mai abrupți iar pădurile ocupă suprafețe mult mai mari. Apariția conglomeratelor calcaroase sau a gresiilor calcaroase mai ales în cheile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
modifică substanțial echilibrul și așa destul de fragil al acestor regiuni. Se pot observa versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au fost înlocuite în totalitate cu pășuni, fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică crește prin risipirea gospodăriilor și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au fost înlocuite în totalitate cu pășuni, fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică crește prin risipirea gospodăriilor și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mică. Apoi se instalează o stare de somnolență, febră ridicată, dureri articulare, edeme, iar ficatul și splina se măresc. Prin rolul pe care îl are în decimarea vitelor, musca țețe a ocrotit fauna africană. Imense zone ale Africii seamănă cu pășunile din vestul Statelor Unite - pământul putând să întrețină șeptelul. Însă mulțumită muștelor țețe, animalele domestice sunt ucise de tripanosome ce nu ucid animalele indigene care pasc.
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche, și anume pre-indo-europeană, care duce la rădăcina moma cu sens de "mamă" și de a "conduce". Or, momârlanii, păstori care au cutreierat cu turmele lor pășunile din munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
luptă. Elveția 58-70 cm 30-55 kg 8-10 ani Working Denumirea rasei vine de la cantonul Berna, ai cărui locuitori au crescut și folosit în mod tradițional acești câini. Numele german al rasei, Bernese Sennenhund, este format din cuvintele senne, care înseamnă pășune (montană) și hund, însemnând câine. A fost folosit predilect de crescătorii de animale (în special bovine) și însoțea turmele când urcau primăvara pe înaltele și bogatele pășuni alpine, urmând să revină în așezările de la poalele munților la apropierea iernii. În
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
Numele german al rasei, Bernese Sennenhund, este format din cuvintele senne, care înseamnă pășune (montană) și hund, însemnând câine. A fost folosit predilect de crescătorii de animale (în special bovine) și însoțea turmele când urcau primăvara pe înaltele și bogatele pășuni alpine, urmând să revină în așezările de la poalele munților la apropierea iernii. În același timp, a fost și un foarte apreciat câine de familie, utilizat pentru tractarea cărucioarelor cu produse, a săniilor, pentru pază și tovarăș de joacă al copiilor
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
Oort), joacă un rol major în serie, deoarece sunt sursa Firului, sporii ucigași care bombardează periodic planeta Pern. Pern are trei continente, patru oceane și un număr mare de insule. Cel mai mare continent, cel sudic, prezintă suprafețe mari de pășuni și junglă, precum și un nivel ridicat al activității vulcanice și tectonice (probabil din cauza celor doi sateliți ai planetei, deși această activitate crește odată cu apropierea de Steaua Roșie). Continentul nordic, în schimb, este relativ infertil, compus în principal din roci, dar
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]