9,077 matches
-
echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitura aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitura aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de ore, întîlnesc echipele salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă. Echipament necesar: costum impermeabil
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitura aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de ore, întîlnesc echipele salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă. Echipament necesar: costum impermeabil, coardă, surse de lumină. În 2013 peșteră a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de ore, întîlnesc echipele salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă. Echipament necesar: costum impermeabil, coardă, surse de lumină. În 2013 peșteră a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea a fost interzisă. O excursie în trecutul îndepărtat al zonei, scoate în lumina amețitoarea succesiune a mileniilor, în negura cărora se pierde viața oamenilor. Apusenii, după “citirea” arheologică, sunt locuiți din Paleolitic
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
poartă metalică și vizitarea a fost interzisă. O excursie în trecutul îndepărtat al zonei, scoate în lumina amețitoarea succesiune a mileniilor, în negura cărora se pierde viața oamenilor. Apusenii, după “citirea” arheologică, sunt locuiți din Paleolitic. Dimensiunile gigantice ale acestei peșteri, intrarea înaltă de 40m, galeria de 100 metri înălțime, Sala Minunilor de 56/92 metri și temperatura ridicată +12 până la +20 grade C au făcut cu siguranta din această o atracție pentru om de la apariția lui în zonă. Și primul
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
viețile miilor de generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe văile fertile ale râurilor pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de către Herodot, părintele istoriei, care recunoaște cinstit că Zamolxe a trăit în jurul anului 1400 iC și nu a fost un zeu închipuit. El este unul din cei trei profeți ai lumii : Zamolxe, Zaratustra și Moise. Cât despre retragerea lui în peștera și apariția după 4 ani nu a avut rolul de mister inițiatic ci a fost o lecție pentru poporul care poate nu ii urma toate îndemnurile. Mitologicul munte dacic care a fost sediul lui Zamolxis sau locuința marelui preot dac
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de mister inițiatic ci a fost o lecție pentru poporul care poate nu ii urma toate îndemnurile. Mitologicul munte dacic care a fost sediul lui Zamolxis sau locuința marelui preot dac a fost Kogaionon. Semnalat de greci, Strabon scrie despre peșteră de retragere a lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături, deci râul era mai important decât muntele. Menirea ei era să-i protejeze pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
peșteră de retragere a lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături, deci râul era mai important decât muntele. Menirea ei era să-i protejeze pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii care provocau regulat viituri în zonă. În forma actuală a fost reclădita în 1797 și refăcuta în 1993. Alături s-a construit după 1990 o mănăstire de călugărițe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva. La 1839 Lenk v. Trauenfels menționează în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
viituri în zonă. În forma actuală a fost reclădita în 1797 și refăcuta în 1993. Alături s-a construit după 1990 o mănăstire de călugărițe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva. La 1839 Lenk v. Trauenfels menționează în scrierile sale această peșteră cu superlative dar nu pătrunde în ea din cauza dificultăților întâlnite încă de la intrare. În 1954 un grup de speologi clujeni conduși de geologul Ernő Balogh reușesc o performanță de excepție pentru acea vreme. Explorează întreaga galerie activă de pește 1200
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
egalat. În 1979 și anii următori, clubul de speologie Polaris Blaj format în principal din frații Ludușan ( Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) Iosif Pop, Ilie Sabău, Ioan Dordea, Gino Sălăjan, Sorin Sarbu și alții încep explorarea sistematică a peșterii. Prima tentativă, în plină iarnă Viorel și Teodor Ludușan fac o recunoaștere a zonei active fără descoperiri notabile. În vara următoare , Viorel Ludusan descoperă deasupra Sălii Virgine o vastă rețea fosilă de aproape 2 km. În timpul turelor de cartare Teo
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
2 km. În timpul turelor de cartare Teo Ludusan excaladează hornurile de pe activ, descoperind scurte galerii fosile. Forțând o diaclaza îngustă în spatele sifonului, Viorel Ludușan descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
îngustă în spatele sifonului, Viorel Ludușan descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin, Bogdan Broșteanu
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții Trăscău. Potențialul peșterii este însă mult mai mare. În 1986 acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin, Bogdan Broșteanu, Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Martin, Bogdan Broșteanu, Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metri de poteci. După 31 de zile se putea vizita în pantofi de stradă cea mai fantastică peșteră din Apuseni. Amenajarea a fost întreținută de membrii clubului câțiva ani după care a trecut în administrarea primăriei Sălciua. Lipsa de pricepere a acestora a dus la degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
a dus la degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet. În 2002, Clubul Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de membrii CETM Albă un celt din bronz (topor). Acesta se află depus într-o cavitate a peretelui, la aproximativ 20 m. deasupra nivelului râului și la 10 m. față de intrarea peșterii. În momentul descoperirii, în interiorul orificiului
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de membrii CETM Albă un celt din bronz (topor). Acesta se află depus într-o cavitate a peretelui, la aproximativ 20 m. deasupra nivelului râului și la 10 m. față de intrarea peșterii. În momentul descoperirii, în interiorul orificiului de înmanusare se mai păstrau urme de lemn, acestea dezintegrându-se la scurtă vreme după scoaterea piesei la suprafață. Horea Ciugudean și Dan Anghel de la Muzeul Unirii l-au plasat că vechime în limitele periodei
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
în limitele periodei Bz D - Ha A1 din partea a doua a epocii bronzului. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt inițiați în științele
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
inițiați. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]