14,398 matches
-
și opera. Narațiunea ordonatoare Gesta Baudolini se naște din stratategma cronicii pierdute și rescrise în timpul relatării. Nicetas, cancelar al basileului de la Bizanț, istoric al Comnenilor și logotet, este unul din eurile scripturale ale lui Eco, căci el va înălța trecutul pierdut, recuperându-l și repovestindu-l, în plan providențial. Nu viața împăratului Barbarossa este subiectul romanului (vădită fiind ambiguitatea biografiilor romanțate), ci viața și aventurile fictivului Baudolino, perfectul anonim cu mari șanse de simbol național, un fel de arhitalian de secol XII
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino întreținându-se cu tânărul Diacon, pregătit printr-un fel de supliciu mutilant în vederea moștenirii tronului. Căindu-se pentru a sa tinerețe pierdută, Diaconul este primul care pune la îndoială existența împărăției, bănuind că totul e o invenție pusă la cale de eunuci. Față cu această denaturare interesată a realului, Diaconul însuși se retrage în fabulație, în ficțiunea consolatoare. Dar să revenim la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vorbim de primele 12 pagini, când "Baudolino inizia a scrivere", într-o imposibilă italiană latino-dialectală-macheronică, presărată cu prețiozități aulice după ureche. Echivalentul oferit aici de Ștefania Mincu este pur și simplu o capodoperă de mimetism și hermeneutică. În căutarea memoriei pierdute Chiar și suferind de enciclopedism și de oarecare artificialitate, toate narațiunile semnate Umberto Eco au darul de a nu-și lăsa cititorul indiferent. Este și cazul celui mai recent volum Misterioasa flacără a reginei Loana (Editurile Polirom/Pontica, 2004, 460
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îl convinge să se retragă în casa de la țară (aflată în localitatea Solara, Monferrato) unde crescuse, sperând că acele locuri și prezențe care i-au fost dragi, îi vor fi de ajutor în strădania lui de a-și recăpăta viața pierdută. Zis și făcut. Yambo tresaltă în fața peisajului păduros și a podgoriilor (evocate de concitadinul său Eco cu o mare eficiență expresivă), deși va fi atras mai cu seamă de podul casei, imens și labirintic. Toposul căutării de comori sau al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă moartea alternativei vieții în surghiun ce i se oferă. Ultima întrunire în catedrala Sf. Sofia închide cartea și viața deja pierdută a Bizanțului. Erau de față basileul și ierarhii săi, bailul și nobilii venețieni în armuri, ofițerii genovezi în frunte cu Giustiniani, preoți, călugări, credincioșii bisericii lui Justinian. Liturghia de adio îi unește pe greci și pe latini. Cuvintele discordiei din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
împărtășanie din trupul sfânt al Mântuitorului. Dihonia se stinge și iertarea îi ia locul, între greci și latini, dar și între venețieni și genovezi, pilda fiind dată chiar de basileu, care se alătură ultimilor o sută de luptători ai Cetății pierdute (Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
remarcat din nou prin redactarea și publicarea a două memorii, unul în chestiunea plebiscitului pe care delegația ungară îl cerea pentru teritoriile atribuite României și al doilea cu privire la drepturile pe care aceeași delegație le reclama pe seama conaționalilor rămași în teritoriile pierdute, intitulate: Les Roumains et le plebiscité demandé par la Délégation magyare și Les Roumains et les droits des minorités réclamés par la Délégation magyare. Totodată, el a participat, alături de Dr. I. Cantacuzino, primul delegat al României și de Dem. Ghika
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
este de fapt numai despre tine; este infectată de propria mediocritate sau micime sau lipsă de complexitateă“52 Despre cei zece ani, care au trecut până în 1929, când Wittgenstein a revenit la filozofie, s-a vorbit ca despre „anii săi pierduți“. Poate că nu așa au fost resimțiți ei de către Wittgenstein. Cucerit de înțelegerea tolstoiană a creștinismului, Wittgenstein a crezut că pentru el ar putea exista o viață decentă, chiar dacă nu una împlinită, în afara îndeletnicirii cu filozofia. Când a decis să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
impresia/ că te privește cineva/ prin ferestre" poezia, din Schiță de autoportret. În plan tematic, mult mai pregnantă pare și este și firesc să fie așa, din moment ce acest volum este primul apărut după '89 problematica libertății (requiem pentru o duminică pierdută), a culpei individuale sau colective pentru asumarea unei existențe canonice, înseriate ori trădătoare (cântecel de speriat umbra) și, în imediata apropiere, a revoltei: "nu pot să râd. vinovat. eu visătorul/ vizionarul neputincios. bidonul de benzină/ cu guler de bere. Eu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca o catapeteasmă aprinsă de rouă, rece precum galaxiile, impunător ca un turn, absurd ca o rugăciune" The Joy of Grief). Drept urmare, singurul zeu fix căruia poetul nu încetează să i se închine, pe deplin conștient că "fărâmițat de absențe pierdut/ printre culegătorii de semne/ știi că DOAR ÎN VORBE VEI FI FERICIT". Pletoric, fărâmițat adesea de absența sensurilor, Daniel Monsieur Le Best Daniel! este, într-adevăr, cât se poate de fericit... Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Eseu despre textul poetic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
treizeci de alte trupuri/ putând lua înfățișare de copil,/ de bărbat, de femeie,/ sau chiar de animal sau de plantă". Efortul pare, până la urmă, inutil, peste toate textele ce decupează, uneori sincopat, frânturi ale căutării (inclusiv al unui sine aproape pierdut, risipit în cioburile unor oglinzi sparte sau ascuns în spatele unor ochelari fumurii -metafore ale deghizării, ale iluzoriului și deformării) bate un frison al zădărniciei, al alunecării cu o lentoare agonică spre neant, spre Mulțimea vidă. Spectaculos este însă modul în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Când eram mai tânăr și la trup curat// Nu știam că ești femeie eu bărbat/ Lângă tine cu sfială m-am culcat./ Și dormind eu am visat, tu visând ai lăcrimat/ Când eram mai tânăr și la trup curat.// E pierdută noaptea aceea de acum/ Carnea noastră doar mai știe-al ei parfum./ Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad toate (mâine) putrede pe drum". Predestinate morții par a fi și personajele de fundal din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții. Schimonosite într-o gestică stereotipă, imuabilă, ele apar, funest, în toate secvențele veritabilei coborâri infernale ale actantului (descensus ad inferos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2008) și Diploma de onoare a Muzeului literaturii române (2008). În Iașul poetic al anilor '80, Mircea Popovici părea un caz aproape clasat. În fapt, "cazul" Mircea Popovici părea aproape clasat cu multe decenii înainte, din moment ce ultimul supraviețuitor al "generației pierdute", demult pierdute la rândul ei într-o nedreaptă uitare, se încăpățâna să nu mai publice nimic din 1946. An cu totul prolific, totuși, pentru debutantul Mircea Popovici, a cărui editare în volum (Izobare) câștigase Premiul Tinerilor Scriitori al Fundațiilor Regale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de suprafață și de adâncime. Rezultatul constă într-o serie de egografii ale diferitelor vârste poetice și biografice, adesea îngemănate. Mai bine golan din Triunghiuri..., bunăoară, este și o solemnă questa identitară, și o complicată aventură a redescoperirii poemului perfect, pierdut odinioară, cu excepția unui distih splendid ("Și-a răstignit vecia în ochiul meu ateu/ Și-i singur, fără mine, în ceruri, Dumnezeu"), Balada petalei de roză (adâncul blasfemiei) din același op recompune, din perspectiva adultului aflat la o vârstă a limitei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
București, 1984; Doamna mea, eternitatea, Editura Junimea, Iași, 1986; Fulgerul și cenușa, Editura Junimea, Iași, 1989; Doamna cu sonetul, Editura Geneze, Iași, 1993; Între două nopți (antologie), Editura Junimea, Iași, 1995; Muzeul dragostei (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, Editura Junimea, Iași, 2000; Floarea Moldovei (antologie), Editura Augusta, Timișoara, 2001; În loja nopții (antologie), Editura Cronica, Iași, 2001; Slugă la prisaca lui Tudor Arghezi, Princeps Edit, Iași, 2004; O, Mamă, dulce Mamă (antologie), Editura Timpul, Iași, 2004; Dorința durerii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alte poezii (Editura Junimea, 1978), trecând prin Oglinda de ceață (Editura Cartea Românească, 1979), Orfeon (Editura Junimea, 1980), Roza eternă (Editura Cartea Românească, 1984), Doamna mea, eternitatea (Editura Junimea, 1986) și până la Doamna cu sonetul (Editura Geneze, 1993), Mirii paradisului pierdut (Editura Junimea, 2000) ori Dorința durerii îndrăgostite (Fundația Culturală Poezia, 2006), pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Eros... utilizează, deloc întâmplător, o analogie revelatorie între feminitate și albine. Să observăm, spre exemplu, primele trei catrene din Noaptea și durerea: "Albine ies ca mieii la păscut/ și-n răsuflarea caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fenomenului femeii pariziene, cum ambele personaje vin din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în consecință, privită azi că utopie: artă că act magic în stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fiecare pas (idem).279 Trimițând repetat la complexe arhitectonice din vremuri apuse, toponimele siciliene devin în opera lui Quasimodo operatoare de mitologie. Tìndari, Ànapo, Sant'Antioco, Agrigento, Plàtani, Iblei sunt locuri invocate cu impetuozitatea dorinței de a reconstrui un univers pierdut, deopotrivă mitic și personal. Lor li se atribuie rolul de a contura spațiul și timpul pierdut al copilăriei, de a evocă în amintire peisajele de odinioară.280 Pornind de la premisa că la ambii autori se pot identifica elemente care să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
opera lui Quasimodo operatoare de mitologie. Tìndari, Ànapo, Sant'Antioco, Agrigento, Plàtani, Iblei sunt locuri invocate cu impetuozitatea dorinței de a reconstrui un univers pierdut, deopotrivă mitic și personal. Lor li se atribuie rolul de a contura spațiul și timpul pierdut al copilăriei, de a evocă în amintire peisajele de odinioară.280 Pornind de la premisa că la ambii autori se pot identifica elemente care să confirme adeziunea la o poetica a depărtării, în capitolul succesiv dedicat temei timpului se vor trata
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai reflexiv, cu referire la istoria sa personală strâns legată de spațiul insular, de Sicilia: E mut străvechiul glas. / Ecouri efemere aud, / uitare de noapte deplină / în apa-nstelată (Insula lui Ulise, trad. MB).318 Neputând recupera întrutotul un univers pierdut, poetul percepe doar reverberațiile îndepărtate și intermitențe ale acelor timpurilor imemoriale. Același termen: voce alăturat de ambii autori motivului tăcerii și tematicii temporale pune în lumina modul în care ei valorizează trecutul, opunându-l prezentului detestat. Însă trebuie subliniată o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dori o retragere gen Deng Xiaoping, numai că în Rusia nu există o funcție potrivită, care să-i conserve influența și după retragere. Totul va depinde de loialitatea lui Medvedev. Rusia revine pe scena internațională, încercînd să-și recucerească locul pierdut. Ea a redevenit un centru de putere în lumea multipolară în care trăim, după derapajele americane. În era Putin, Rusia și-a recăpătat încrederea în sine. Este greu să rezolvi astăzi o problemă internațională majoră fără Rusia. Cel puțin așa
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mihailo, Theory of hierarchical Multilevels Systems, Academic Press, New York, 1970; Millemann Thierry, Fața ascunsă a lumii occidentale, Editura Pro Editură și Tipografie, București, 2008; Mintzberg Henri, Le Pouvoir dans les organisations, Les Editions d'Organisation, Paris, 1983; Morin Edgar, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași 1999; Morus Thomas, Utopia, Editura Științifică, București, 1958; Mursa Gabriel, Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005; Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea, Junimea, Iași, 2007; Nicolescu Basarab, Ce este realitate?, Junimea, Iași 2009; Nordstrom Kjell, Ridderstrale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]