8,847 matches
-
semilunar; - externă pentru articularea cu osul trapezoid și scafoid; - internă pentru articularea cu osul cu cârlig; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG Osul cu cârlig prezintă fața: - superioară pentru articularea cu osul semilunar; - inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală - șanțul carpian. Marginile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proeminentă anterior. Prin intermediul acesteia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inseră terminal mușchiul al doilea radial extern. Al patrulea metacarpian nu prezintă apofiză stiloidă. Al cincilea metacarpian nu prezintă fațeta lateral internă. La nivelul extremității sale proximale se descrie apofiza stiloidă pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului cubital posterior. FALANGELE Falangele intră în constituirea scheletului osos al fiecărui deget. Pentru police sunt două falange în timp ce celelalte patru degete prezintă fiecare câte trei. Denumirea falangelor se face pornind de la extremitatea metacarpului spre vârful degetelor: falangă (F1), falangină (F2) și falangetă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se face pornind de la extremitatea metacarpului spre vârful degetelor: falangă (F1), falangină (F2) și falangetă (F3). Fiecare falangă în parte prezintă un corp și două extremități. Corpul este turtit în sens antero-posterior prezentând două fețe: una anterioară, concavă și alta posterioară, convexă precum și două margini. Extremitățile falangelor prezintă suprafețe articulare în potcoavă; excepție: cea de a trei falangă. Prima falangă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate glenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
două porțiuni distincte: - una nearticulară, fosa acetabulară, pătrată, localizată în zona cea mai profundă; - a doua articulară denumită suprafața semilunară. Pe fața externă se găsește fosa iliacă externă. Aceasta prezintă pe suprafața linii curbe semilunare: linia gluteală anterioară, linia gluteală posterioară și linia gluteală inferioară. Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; - una posterioară unde se inseră mușchiul mare fesier; - una inferioară pentru inserția mușchiului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezintă pe suprafața linii curbe semilunare: linia gluteală anterioară, linia gluteală posterioară și linia gluteală inferioară. Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; - una posterioară unde se inseră mușchiul mare fesier; - una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie este localizată sub cavitatea cotiloidiană și are formă triunghiulară, cu unghiul intern mult mai deschis la bărbați decât femei. Fața internă este împărțită de linia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
femural. Gaura obturatorie este localizată sub cavitatea cotiloidiană și are formă triunghiulară, cu unghiul intern mult mai deschis la bărbați decât femei. Fața internă este împărțită de linia nenumită sau arcuată, o linie oblică de sus în jos și din posterior spre anterior, în 2 porțiuni: - porțiune deasupra și anterior față de linia nenumită, care formează fosa iliacă internă, acoperită de mușchiul cu aceeași denumire; - sub linia nenumită se descriu următoarele elemente anatomic, prezentate de sus în jos: * tuberozitatea iliacă suprafață patrulateră
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală delimitează suprafața pectineală și este în același timp și o continuare a linei nenumite; - în vârful suprafeței pectineale se pune în evidență spina pubisului; - suprafață rugoasă pentru inserția mușchilor: drept abdominal și piramidal. Marginea posterioară prezintă: - spina iliacă postero-superioară ; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară; - marea scobitură ischiatică; - mica spină ischiatică pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii gemeni superior și ridicător anal; - tuberozitatea ischiatică este porțiunea cea mai voluminoasă a marginii posterioare în porțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
piramidal. Marginea posterioară prezintă: - spina iliacă postero-superioară ; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară; - marea scobitură ischiatică; - mica spină ischiatică pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii gemeni superior și ridicător anal; - tuberozitatea ischiatică este porțiunea cea mai voluminoasă a marginii posterioare în porțiunea inferioară. Marginea superioară, creasta iliacă, are forma unui S italic cu extremitățile mai îngroșate și mai subțire pe mijloc. Pe buza externă se inseră mușchiul marele oblic al abdomenului. Pe buza internă se inseră mușchiul transvers al abdomenului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cele două oase coxale, sacrum și coccis care împreună protejează organele pelvine, realizează, în același timp, susținerea segmentelor superioare, precum și transmiterea greutății membrelor inferioare. Planul circumferinței superioare este oblic, înainte și în jos și este format din: articulația lombo-sacrată, marginile posterioare ale aripioarelor sacrate, creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară, șanțul nenumit, spina iliacă antero-inferioară, eminența ilio-pectineală, suprafața pectineală, spina pubisului și simfiza pubiană. Planul circumferinței inferioare (strâmtoarea inferioară) este oblic, de jos în sus, dinainte înapoi; la formarea acestuia participă: marginea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
două diametre oblice, de la mijlocul ligamentului sacro-sciatic la mijlocul ramului ischio-pubian opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară): simfiza pubiană, corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și gaura obturatoare. Înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Regiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Regiunile laterale sunt formate din: gropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sacro-sciatic la mijlocul ramului ischio-pubian opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară): simfiza pubiană, corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și gaura obturatoare. Înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Regiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Regiunile laterale sunt formate din: gropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină este împărțită, de către strâmtoarea superioară a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este un os lung, pereche care formează singur scheletul coapsei. În poziția anatomică este orientat oblic, de sus în jos, din afară înăuntru. Este ușor torsionat în axul longitudinal și recurbat, realizând la nivelul corpului o concavitate ce privește spre posterior. La nivelul extremității superioare se pot descrie mai multe elemente anatomice. Capul femurului reprezintă 2/3 dintr-o sferă; este orientat în sus, înăuntru, puțin anterior. Puțin sub capul femurului și înapoia centrului acestuia se descrie foseta ligamentului rotund. Gâtul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
bazinului. Micul trohanter este o proeminență mamelonată, situată la partea postero-inferioară a colului. La nivelul său se inseră terminal mușchiul ilio-psoas. Cei doi trohanteri, mare și mic, sunt uniți între ei prin linia intertrohanteriană situată anterior, și prin creasta intertrohanteriană posterioară, mult mai proeminentă și pe care se inseră mușchiul pătrat femural. Gâtul chirurgical este situat la baza trohanterilor unind extremitatea superioară femurului cu corpul acestuia. Corpul femurului are forma unei piramide triunghiulare la care se pot descrie 3 fețe (anterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
între ele.. Fața anterioară și fața externă, laterală sunt netede, convexe fiind acoperită de mușchiul vast intermediar. Fața internă este netedă, convexă și este acoperită de mușchiul vast intern. Marginea medială este puțin evidentă; la fel și cea laterală. Marginea posterioară este cea mai evidentă dintre cele trei margini ale femurului. Este numită și linia aspră sau creasta aspră a femurului; la acest nivel se realizează inserțiile pentru mușchii: - vastul intern, pe buza internă; - pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
femurali, unul intern și altul extern. Fiecare din cei doi condili are o formă cuboidă. Fețele care se pot descrie sunt: o față superioară care face corp comun cu femurul; a o fațetă inferioară articulară; o fațetă anterioară articulară; fațetă posterioară articulară; o fațetă medială, care în raport cu axul femurului face parte din șanțul intercondilian și la nivelul căreia se inseră ligamentele încrucișate ale articulației genunchiului și o fațe laterală diferită pentru cei doi condili. Fața laterală a condilului intern prezintă în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
intern al articulației genunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră ligamentul lateral extern al articulației genunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două gropițe: una superioară, în care se inseră mușchiul gemen intern, și alta inferioară, pentru inserția mușchiului popliteu. Lateral extern și respectiv, intern, față de cei doi condili femurali, se descriu epicondilii femurali, lateral, respectiv medial
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
față de cei doi condili femurali, se descriu epicondilii femurali, lateral, respectiv medial. La nivelul extremității inferioare a femurului se descrie o excavație - gropița supratrohleară - în care intră baza rotulei, în mișcările de extensie ale gambei față de coapsă. La nivelul feței posterioare a femurului, deasupra șanțului intercondilian și între liniile de bifurcație ale liniei aspre a femurului se delimitează o suprafață triunghiulară, suprafața poplitee. La partea infero-internă a acesteia, la 15 mm deasupra marginii externe a condilului intern se distinge o mică
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este un os scurt, turtit în sens antero-posterior, pereche, situat în tendonul mușchiului cvadriceps femural. Patela prezintă pentru descrierea anatomică: o bază, orientată în sus; un vârf, ce privește în jos și două fețe: una anterioară, convexă, rugoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece la nivelul unirii a ¼ inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, rugoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației genunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
os scurt, turtit în sens antero-posterior, pereche, situat în tendonul mușchiului cvadriceps femural. Patela prezintă pentru descrierea anatomică: o bază, orientată în sus; un vârf, ce privește în jos și două fețe: una anterioară, convexă, rugoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece la nivelul unirii a ¼ inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, rugoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației genunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă mulajul invers
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
intern fiind torsionat în axul său longitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alungită în sens transversal fiind constituită din 2 condili (tuberozități): unul medial (intern) și altul lateral (extern). Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o gropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos și semitendinos. Condilul extern prezintă în partea postero-externă o fațetă articulară orientată în jos, înapoi, în afară destinată articulării cu capul peroneului. Fiecare condil prezintă o față superioară și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sens transversal; * cea internă mai lungă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) este un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele, fiind formată din: * tuberculul medial și lateral * mica incizură dintre cei doi tuberculi; * ariile intercondiliene anterioară și posterioară pe care se inseră ligamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al genunchiului. Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm fiind întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. În partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară pentru peroneu. În partea anterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
spina tibiei) este un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele, fiind formată din: * tuberculul medial și lateral * mica incizură dintre cei doi tuberculi; * ariile intercondiliene anterioară și posterioară pe care se inseră ligamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al genunchiului. Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm fiind întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. În partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară pentru peroneu. În partea anterioară și inferior a circumferinței, între liniile de bifurcație ale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]