9,297 matches
-
de boieri, domnul dându-le moșii, păduri, munți, scutindu-i de dări în schimbul slujbelor administrative și militarte pentru voievod. Din anul 1464 până în anul 1690, timp de 226 de ani "Ducatul Făgărașului", se află sub stăpânirea regilor unguri și a principilor ardeleni, de multe ori această țărișoară fiind donată soțiilor voievozilor ardeleni sau altor persoane importante. Din 1690, Țara Făgărașului trece sub stăpânire habsburgică. Țăranii din Sebeș, suportând cu greu condiția de tolerați și iobagi, încet trec la religia greco-catolică, pentru
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
împrumuturi, cele șapte sate săcelene, din care făcea parte și Tărlungeni, împreună cu Apața și Crisbav și care aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări și dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rákóczi Gyorgy (Gheorghe) al II-lea cedează Brașovului definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate săcelene până în anul 1784, când împăratul Iosif al II-lea desființează districtul Brașovului, iar comunele din S-V trec la județul Făgăraș, iar comunele
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date mai coerente despre locuitorii satului avem începând cu secolul 18. Într-o conscripție din 1715 satul era menționat pustiu de trei ani. În 1720 existau 18 sesii din care 10 de iobagi și
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
împreună cu alte 7 sate făcea parte din voivodatul lui Marian care-și avea sediul în Prislop. După recucerirea Transilvaniei de la austrieci în anul 1567, Cetatea Chioarului este dată de Sigismund al II-lea lui Hagimasi Cristof. Renunțarea la titlul de principe al Transilvaniei a lui Sigismund Bathory în anul 1594 duce la urcarea pe tron a cardinalului Andrei Bathory iar după moartea acestuia în 1599 la Șelimbăr în bătălia cu Mihai Vitezul voievodul român devine stăpân al Transilvaniei iar la conducerea
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
Pietroșani au fost domnitorul Șerban Cantacuzino (care a stăpânit moșia între anii 1667-1688), Mănăstirea Comana (a stăpânit partea de moșie dinspre Pietrișu în secolul al XVIII-lea),boierii frați Dimitrie și Hristodor Lapati (între1795-1851),domnitorul Barbu Știrbey ( în perioada 1859-1869),principele Dimitrie Barbu Știrbey,fiul domnitorului (între anii 1870-1913).În anul 1919 pe proprietatea expropriată care aparținuse familiei boierești Știrbey a luat ființă ferma-model Pietroșani ,condusă de inginerul agronom Marius Constantinescu, transformată apoi în întreprindere agricolă de stat în timpul regimului comunist
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
lor Atanaric (rom. ìntuneric). Acesta a dezlănțuit o persecuție împotriva confraților săi vizigoți, care îmbrățișaseră religia creștină; a poruncit să se construiască un șanț de apărare, cunoscut ca valul lui Athanaric. C. Giurescu bănuiește că toponimul "Ploscuțeni" provine de la numele principelui sau viceregelui brodnic Ploskuzeny, stabilit în zonă după bătălia de pe râul Kalka (1239), unde rușii au fost învinși de tătari (mongoli) în drumul lor spre vest. Pe de altă parte, Nicolae Iorga făcea aserțiunea că numele ar proveni de la un
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de "Principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (transformat mai târziu de Ferdinand în "Principe al României"). După accederea la tron a părinților săi a devenit "Principele moștenitor Carol al României". S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de "Principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (transformat mai târziu de Ferdinand în "Principe al României"). După accederea la tron a părinților săi a devenit "Principele moștenitor Carol al României". S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de "Principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (transformat mai târziu de Ferdinand în "Principe al României"). După accederea la tron a părinților săi a devenit "Principele moștenitor Carol al României". S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul la moartea regelui Ferdinand, în
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul la moartea regelui Ferdinand, în 1927. În contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand și cea a lui Ionel Brătianu, cât și de lipsa de fermitate a regenței conduse de principele Nicolae, Carol s-a întors în 1930 în România, detronându-și propriul fiu. Domnia lui a fost marcată la început de efectele marii crize economice și financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
Artei, Muzeul „Sisi”),precum și Biblioteca Națională a Austriei. Kapela curții și kapela muzicală se regăsesc în aripa veche a palatului (Schweizerhof) ce datează din 1277. Grajdurile imperiale din secolul al XVI-lea au fost amplasate pe locul destinat inițial reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Corneni a fost trimis la Oradea cu un grup de oameni din Dăbâca pentru proba fierului roșu. În 1492 dregătorul Andrei a interzis fraților Grigore și Nicolae din Beclean să vândă unele moșii domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. În 1615 principele Gabriel Bethlen a donat o proprietate din Corneni lui Andrei din [Pruneni, Cluj|Silivaș]] (Pruneni). Între 1703-1711 a avut loc o răscoală împotriva stăpânirii austriece sub conducerea lui Francisc Rakoczi al-II-lea. Armata austriacă a trecut la represalii și a dat
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
nobil. În sec.XIX cea mai bogată familie din Corneni era fam. Intzedi Iuliana. Această familie provenea din Dalmația și s-a stabilit în sec XVII în Transilvania. În sec. XVIII un membru al familiei, Inczedi Gyorgy, a primit din partea principelui Transilvaniei o moșie în Corneni. În anul 1898 Bokros Lajos moștenește averea deținută de Intzedi Iuliana, aprox. 700 ha și construiește castelul, care va reveni în 1903 prin căsătorie avocatului Schilling Rudolf. Pe fațada principală a castelului se află o
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
Căpuș cu Someșul Mic, aflată pe teritoriul Gilăului, în timp ce se retrăgea din fața hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca ("ad castrum suum"). În 1660 aici a avut loc o bătălie între Gheorghe Rákóczi al II-lea și turci, în urma căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor suferite. În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de reședință a plășii Gilău. Gilăul este așezat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, la aproximativ 15 km vest de Cluj-Napoca. Comuna
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
Ferencz István (1737), Ziláhi György, Kis János (1740), Henric György (1747), Ferentz György, Georgius Ferenc (1767), Joannes Papp.Din nefericire nu s-a păstrat nici un obiect lucrat de aceștia. La 22 mai 1660 pe teritoriul satului are loc lupta dintre principele Gheorghe Rakoczi II și oastea turcească. Teritoriul satului a fost pustiit și mulți locuitori au fost luați prizonieri.În anul 1965 a fost descoperită în zona pârâului Sânaslău din Florești o sabie cu inscripție arabă pierdută de turci în lupta
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
II m-B-07694. Pe lista completă a locașurilor de cult din România are codul 34854-1. Parohia este arondată Protopopiatului Călata din Eparhia Reformată a Ardealului. Pastorii actuali sunt Váncza Enikö-Erzsébet și Váncza Lajos. Cunoaștem un act emis în anul 1675, de către principele Transilvaniei, Mihail Apafi, (o diplomă în limba latină) prin care dijmele pe care le plăteau locuitorii satului Szasz Lona erau donate parohiei reformate din sat. Matricolele au fost introduse în 1770 de către pastorul Pataki Dániel I, care a însemnat într-
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena (1683), Transilvania s-a luptat zadarnic cu influență austriacă în creștere, în 1711 controlul austriac fiind stabilit definitv asupra Transilvaniei și Ungariei, habsburgii cumulând funcția de principi ai Transilvaniei și numind în Transilvania guvernatori proprii.Dacă în perioada respectivă, mai exact în anul 1713, în Aruncuta erau doar 33 capi de familii (9 capi de familii iobagi, 15 capi de familie jeleri și 9 familii de altă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar al lui Milan Obrenovici (1814), ridicat aici de fratele vitreg al acestuia, principele sârb Miloš Obrenović.
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
Erau și aici două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ; comuna Pângălești avea 2514 locuitori în satele Pângălești, Petru Rareș și Principele Nicolae și în cătunul Albele. Satul Bila se separase de comuna Cămineasca, formând o comună de sine stătătoare, cu 1068 de locuitori; în timp ce comuna Cămineasca avea în satul ei 1105 locuitori. În 1931, și satul Principele Nicolae s-a separat
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
Pângălești, Petru Rareș și Principele Nicolae și în cătunul Albele. Satul Bila se separase de comuna Cămineasca, formând o comună de sine stătătoare, cu 1068 de locuitori; în timp ce comuna Cămineasca avea în satul ei 1105 locuitori. În 1931, și satul Principele Nicolae s-a separat de comuna Pângălești, formând o comună distinctă, în timp ce satul Petru Rareș a trecut la comuna Ciolanu. După al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au decis schimbarea numelui satului și comunei Principele Nicolae în "Vlașin", și pe
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
locuitori. În 1931, și satul Principele Nicolae s-a separat de comuna Pângălești, formând o comună distinctă, în timp ce satul Petru Rareș a trecut la comuna Ciolanu. După al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au decis schimbarea numelui satului și comunei Principele Nicolae în "Vlașin", și pe al satului și comunei Pângălești în "Schitu", iar în 1950 au transferat comunele raionului Giurgiu apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Bila, Cămineasca și
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
1819-1874),Olimpia Lahovary - fiica lui Apostol Arsache (între 1874-1898), diplomatul Alexandru Em. Lahovary - fiul Olimpiei Lahovary (între 1898-1945) și alte rude prin alianță cu familiile Arsache și Lahovary cum sunt generalii Theodor Văcărescu, Iacob Lahovary (matematician), Vasile Rudeanu, Ioan Florescu, principele Dimitrie Ghica - Comănești, colonelul Barbu Slătineanu (critic de artă, scriitor), profesorul Emil Panaitescu (arheolog). Doctorul Apostol Arsache a construit în localitate conacul (1820), biserica "Sf.Pantelimon"(1845) - în memoria fiului său Gheorghe, primăria - actuala poștă (1845) și școala (1870) - actualmente
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
familie nobiliară și a ocupat mai multe funcții importante în administrația Ardealului. În anul 1604 se află în administrația de conducere la Odorheiul Secuiesc. La adunarea de la Cristurul Secuiesc din anul 1605 convinge pe secui să fie de partea viitorului principe al Ardealului, Bocskai Stefan, care odată ajuns pe scaunul principial îi oferă lui Petki Janos funcția de general al oastei secuiești. Pe vremea principelui Rakoczi Sigismund este numit cancelar și pentru loialitatea lui primește o seamă de posesii printre care
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
La adunarea de la Cristurul Secuiesc din anul 1605 convinge pe secui să fie de partea viitorului principe al Ardealului, Bocskai Stefan, care odată ajuns pe scaunul principial îi oferă lui Petki Janos funcția de general al oastei secuiești. Pe vremea principelui Rakoczi Sigismund este numit cancelar și pentru loialitatea lui primește o seamă de posesii printre care și domeniul satului Petecu. Conacul domnesc era la Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40 de ani în 1612
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]