7,926 matches
-
extraordinară, doar cele negative ies din rând. Chiar scrierea cronicii, suflul dominant par a fi mai degrabă efectul natural al unui talent de povestitor, al unei adevărate febre de a face cunoscute cele aflate, văzute, trăite. Expunerea este cursivă, expresivă, probând o mare putere de observație și caracterizare, de concretizare și reconstituire a realului. Atitudinea narativă și mijloacele relatării sunt cele ale unui artist: permanenta implicare afectivă, privirea definită prin acuitate, precizarea amănuntului, vizualizarea și actualizarea imaginilor, capacitatea de reprezentare plastică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
pe care le-am străbătut: Siberia, Mongolia și China. Cine dorește să se convingă de acest lucru, poate să citească lucrările mele „Descrierea Chinei”, „Jurnal de călătorie în China” și „Raportul oficial”. Citiți aceste lucrări și veți vedea că ele probează convingerea mea că am consemnat foarte detaliat cele cerute de către țar. EU:Deși ați respectat cu strictețe toate instrucțiunile primite de la țar, deznodământul misiunii dvs în China este unul controversat având în vedere că nu v-ați întors cu un
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
participanți din mai multe locații, au putut fi controlați de la distanță, Stelarc ilustrează modul în care trupul său poate fi manipulat în timp real prin Internet. Concepția de bază a artistului este, în cadrul tuturor acestor postulate teoretice pe care le probează prin performările sale artistico-tehnologice, că ne aflăm la sfârșitul metafizicii bazate pe principiile fiziologiei umane. Tehnologia este, pentru Stelarc, cea care definește ceea ce este uman, deoarece constituie o parte a naturii umane. Prin urmare, teoria și practica artistului depun mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
V. Răceanu scoate Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primare de ambele sexe, cu litere. slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instrucțiune. În toamnă este, însă, „oprit din lucrarea diaconiei” pentru „relele purtări”, între care : „mergerea la teatru probează o văzută desconsiderare a instituțiilor și al legilor religioase”, iar „slobozirea puștii spre biserică au căzut în vinovăția necinstirii ei”. Alte motive: „diaconul Creangă nu locuiește cu soția lui timp de mai mulți ani” și „au devenit a-și tunde
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cuprinde numeroase elemente creștine, originea sa străveche, păgână, este confirmată de reminiscențele din mitologia romană, de rosturile magice asemănătoare cu cele ale descântecului, de elemente de ritual, ca bătăi de tobe, refrenuri neînțelese. Textele în întregime laice ale unor variante probează și ele originea precreștină. În ajunul Crăciunului se practică două forme diferite de c.: aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș Ajun” sau „apițură”) și aceea a colindătorilor tineri sau maturi, care este tipul cel mai răspândit și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
mai multe tipuri de lucrări, clasificate astfel: probe scrise de control curent (extemporale) care cuprind câteva întrebări din lecția curentă și cărora li se afectează 10-15 minute; lucrări de control la sfârșitul unui capitol, prin intermediul cărora elevii sunt puși să probeze ce achiziții au dobândit ca urmare a parcurgerii respectivului capitol; timpul alocat este de regulă o oră de curs; lucrări scrise semestriale pregătite prin lecții de recapitulare care pot releva la ce nivel se situează achizițiile elevului la o anumită
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
asigurându-se astfel anonimatul celor care le-au elaborat; se evaluează un număr mare de elevi și o cantitate mare din materia care a fost parcursă; subiectele pot fi echilibrate în privința gradului de dificultate; ajută elevii timizi sau introvertiți să probeze cu mai mare ușurință calitatea cunoștințelor dobândite. Dintre limite mai semnificative sunt următoarele: elevii nu pot primi sprijin din partea examinatorului pentru a și elabora răspunsurile; în unele cazuri nu pot proba profunzimea cunoștințelor dobândite; examinările scrise sunt mai costisitoare pentru că
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
gradului de dificultate; ajută elevii timizi sau introvertiți să probeze cu mai mare ușurință calitatea cunoștințelor dobândite. Dintre limite mai semnificative sunt următoarele: elevii nu pot primi sprijin din partea examinatorului pentru a și elabora răspunsurile; în unele cazuri nu pot proba profunzimea cunoștințelor dobândite; examinările scrise sunt mai costisitoare pentru că de multe ori implică 2-3 examinatori. Probele practice sunt modalități prin intermediul cărora elevii trebuie să demonstreze că pot transpune în practică anumite cunoștințe, că le pot obiectiva în diverse obiecte, instrumente
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
ca fiind obiectul ca atare al discursului său filosofic, de unde observația că am avea de-a face, prin această filosofie, cu prima realizare în modelul antropologiei filosofice. Apoi, Aristotel în Etica nicomahică propunea termenul antropologos "ceea ce se spune despre om" probând intenționalitatea gândului filosofic ocupat cu problema omului. Nu putem vorbi în nici unul dintre cele trei cazuri precum nu o putem face nici în legătură cu alte momente ale filosofiei vechi despre cercetarea omului ca întreprindere autonomă, nesubordonată unor intenții de construcție filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia vieții, iar caracteristica lui principală este spontaneitatea. Aceasta, intervenind prin crearea unor variații ce au funcție de "anticipațiuni", ar fi condiția adaptării omului la mediul său. Cel de-al doilea, omul ca specie, conservă trăsăturile pe care viața le-a probat, le-a încercat în fel de fel de împrejurări, iar caracteristica sa fundamentală constă în faptul de a fixa "aparatul" aptitudinal necesar anumitor tipuri de muncă. Momentul trecerii la acumularea premiselor personalității este el însuși anticipat prin mai multe achiziții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
divin, Dumnezeu), fără a fi vorba însă, în noul context, despre raportări clare ale acestor trei instanțe ale existenței. Desigur, nu poate fi vorba nici despre ideea că omul cumpănește axa lumii ce unește cei doi poli ai existenței, așa cum "probează" personalismul energetic. "Omul" lui Renouvier tinde, prin renaștere (prin a treia creație), către Absolutul divin, lăsând în urma sa "natura". El este împins prin impulsul creației către personalitatea perfectă, către Dumnezeu. "Numele legii lui Dumnezeu este justiția. Ea fu dată societății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și Columna, după ce N. Ceaușescu însuși respinsese folosirea unor vedete internaționale în superproducția lui Nicolaescu, precizând că nu vor juca decât actori români. Avându-l pe dictator ca supervizor, maestrul scenariilor propagandistice făcute cu artă, Titus Popovici, trece la ce probase că știe foarte bine să facă, operații estetice, de astă dată nu asupra literaturii clasice, ca în Pădurea spânzuraților, ci asupra istoriei. Primul element care sare în ochi în construcția persona jului întruchipat de Amza Pellea, pe care în cele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
popor, Ceaușescu nutrește iluzia că poporul îl mai urmează în numele „neatârnării”. În ultima premieră dinaintea Revoluției, Există joi ? (5 decembrie 1989), se povestește pentru ultima oară despre ideile novatoare ale inginerului Virgil care se lovesc de concepțiile învechite ale unora, probând gradul de maximă deviere de la realitate la care ajunsese monarhia materialist dialectică a lui N. Ceaușescu. Practic însă, se poate afirma că propaganda ceaușistă prin cinema a luat sfârșit cu mai bine de doi ani înainte de sângerosul sfârșit al regimului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pintilie, 1970) este retras din difuzare. În cinema, „revoluția culturală” nu a început în 1971, cu „tezele din iulie”, ci în 1968. Întrucât la începutul deceniului 8 sunt semnate o serie de acorduri culturale cu țări vestice pentru a se proba „deschiderea” comunistului „liberal” antimoscovit Ceaușescu, se importă filme neconforme cu noul realism socialist. Dar înainte de a fi difuzate, acestea sunt „operate” masiv de către aparatul de propagandă și cenzură. Zeci de filme celebre ale ecranului mondial au rulat pentru spectatorii români
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
limpezesc la jet de apă rece. Zahărul, apa și zeama de lămâie se pun la fiert până se leagă, apoi se pun căpșunile și fierbem până când căpșunile plutesc prin lichid. Se adaugă zahăr vanilat și o lingură de rom. Luăm proba să vedem dacă este gata, culegem spuma, apoi acoperim cu prosopul umed și lăsăm la răcit. La final, punem dulceața în borcane, le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. GLAZURI Glazura albă - 2 albuș, 150 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nimănui altcuiva, decât lui Paulescu, pusă viguros în pagină în monumentala sa lucrare „Despre stil în Fiziologie” (Spitalul, 104) când afirmă; „Savanții moderni afectând un dispreț profund pentru orice regulă de scriere și exprimându-și ideile cu o neglijență deplorabilă, probează că nu-și dau seama de importanța stilului în știință (...). Fiziologia cere o expunere: „clară, concisă și precisă” (ceea ce în limbajul domnului Manu ar însemna „clarity, brevity and accuracy”) și continuă „Dacă toți cei ce scriu memorii științifice și-ar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înălțimea gândirii sale să-i anuleze pe materialiști printr-o afirmație simplă “materialiștii confundă fiinta viețuitoare cu cadavrul său”. Viziunea sa mistico-filosofică, în ciuda raționalismului științific agresiv care a dominat secolul al XX-lea, își găsește și ea astăzi locul cuvenit, probând vitalitatea gândirii paulesciene etichetată la timpul său ca “paulism” (Dimitrie Voinov) cuprinsă în monumentala sa carte “Philosophie Biologică” și apoi în “Fiziologie Filosofică” redactată de discipolul său Vasile Trifu (Ed. Fundația regală pentru literatură și artă, Buc. 144). Modestia, dăruirea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care sunt cauzele eficiente ce au condus la multiplicarea și apariția lor succesivă? teoria darwinistă nu poate răspunde pentru că: - dacă această transformare s-a produs cândva ea ar trebui să se producă și astăzi, ceea ce observația ființelor viețuitoare nu a probat în timp; - speciile nu au suferit nici-o modificare care să le depășească limitele. Specimenele de acum peste 6000 ani descoperite în piramidele Egiptului sunt identice cu cele de ast ăzi. Ele și-au îmbunătățit condiția de supraviețuire prin diversitatea raselor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
faptul că îndeplinesc condiția necesară de a nu intra în contradicție cu fapte bine stabilite. În aceeași măsură, în biologie, faptele de observație și încercările de a obține specii noi au eșuat, ceea ce arată clar că transformismul nu poate fi probat, este deci antiștiințific deoarece contravine unor fapte bine stabilite. Cu toate acestea și în contrazicere cu evidența, evoluționismul transformist este acceptat ca instrument de lucru. Deși viața nu a putut fi reprodusă, iar teoriile privind apariția ei nu sunt decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparente, ca pretexte pentru a realiza formidabila dezbinare a bisericii creștine occidentale. Ca și în cazul primei schisme care a condus la prima mare dezbinare a bisericii, reformatorii nu s-au ridicat din punct de vedere moral deasupra lui Foție, probând fiecare în parte a fi vicios, încălcând ostentativ jurământul depus (toți erau călugări) în care se stipula la modul expres că prima îndatorire în viața unui monah este ascultarea. Rezultatele au fost dezastruase, atât pentru biserică dar mai ales pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care-i iubea ca pe copii săi’ își amintește profesorul Michăilescu. Și cum putea fi altfel? Când deviza după care s-a condus în activitatea la catedră era „Profesorul trebuie să cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ce afirmă’’. „Ca profesor era o figură covârșitoare, lecțiile lui erau extrem de impresionante’’ afirmă un om care nu se sfiește să-i recunoască genialitatea, om care făcea parte din categoria acelora care nu aveau nici un motiv să-l venereze
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate formele de expresie artistică probează faptul că "textul politic "poate îmbrăca forme multiple. Dincolo de cultura particulară, mesajul politic ar putea fi vehiculat, conform modalităților mai mult ori mai puțin organizate, prin toate tipurile de suporturi: cîntece, sloganuri, banderole, graffiti, tags, gadgets, benzi desenate, desene animate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
perioada campaniei) care sînt primordiali. Tradiția franceză a ecologiei electorale în ceea ce o privește insistă asupra factorilor geografici, sociologici și istorici, care formează concepția clasică americană privind caracterul secundar al campaniilor în formarea opiniei de vot. Un ansamblu de cercetări probează o schimbare de perspectivă, cum ar fi: lucrările asupra impactului și a utilizatorilor de televiziune 52, analizele strategiilor de discursuri electorale 53, ancheta privind constituirea mizelor politice în alegerile locale și studiul agendei electorale legislative din 198654. Aceste cercetări se
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
testele care urmăresc evoluția FC / TA în efort, teste care urmăresc evoluția FC, TA , în perioada de revenire și teste care combină cele două caracteristici. Înaintea oricărei probe cardiovasculare (probe de reglaj), se măsoară FC, TA, în clinostatism și ortostatism (proba clino- ortostatică pentru aprecierea reacției vegetative), după care urmează efortul propriu zis și înregistrarea FC, și TA. Din prima categorie evidențiem testele: proba Astrand, care măsoară FC intraefort (min.5-6), în timpul unui efort submaximal de 6 minute, la un wataj
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
vieții lui individuale și unice. Pe de altă parte, actul ce unifica (elaborarea operei de artă) această durată personală și o definește, are propria dimensiune temporală. Hotărâtor este faptul că arta readuce în viața noastră actul temporal care este opera, probând-o, în același timp, drept creație și noutate individuală, ce rupe cu generalitățile false a vietii practice: Artă participa la esență ființei [s.n.]: dar cum această esență nu este un lucru de contemplat, ci un act ce trebuie prelungit, ea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]