7,607 matches
-
eliminării zilelor nelucrate. Productivitatea muncii zilnice nu surprinde însă modul de folosire a timpului de lucru în cursul unei zile, motiv pentru care se calculează nivelul productivității muncii orare, care pune în evidență rezervele de sporire a producției și a productivității muncii zilnice și anuale pe seama folosirii complete a timpului de lucru în cursul unei zile de muncă. c) Productivitatea muncii orare - se determină ca raport între producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată și numărul total de ore-om
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
zile, motiv pentru care se calculează nivelul productivității muncii orare, care pune în evidență rezervele de sporire a producției și a productivității muncii zilnice și anuale pe seama folosirii complete a timpului de lucru în cursul unei zile de muncă. c) Productivitatea muncii orare - se determină ca raport între producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată și numărul total de ore-om lucrate de către toți muncitorii sau întregul personal, între productivitatea muncii anuale și numărul mediu de ore lucrate de un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
timpului de lucru în cursul unei zile de muncă. c) Productivitatea muncii orare - se determină ca raport între producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată și numărul total de ore-om lucrate de către toți muncitorii sau întregul personal, între productivitatea muncii anuale și numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-un an, sau ca raport între productivitatea muncii zilnice și numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sau valoarea adăugată și numărul total de ore-om lucrate de către toți muncitorii sau întregul personal, între productivitatea muncii anuale și numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-un an, sau ca raport între productivitatea muncii zilnice și numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-o zi. Din modul de calcul al productivității muncii anuale, zilnice și orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-un an, sau ca raport între productivitatea muncii zilnice și numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-o zi. Din modul de calcul al productivității muncii anuale, zilnice și orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției obținute și invers proporțional cu timpul de muncă cheltuit. Dintre indicatorii productivității muncii prezentați, cel mai corect mod de exprimare a eficienței utilizării resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sau o persoană angajată într-o zi. Din modul de calcul al productivității muncii anuale, zilnice și orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției obținute și invers proporțional cu timpul de muncă cheltuit. Dintre indicatorii productivității muncii prezentați, cel mai corect mod de exprimare a eficienței utilizării resurselor de muncă îl reprezintă productivitatea muncii orare, pentru că ține seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției obținute și invers proporțional cu timpul de muncă cheltuit. Dintre indicatorii productivității muncii prezentați, cel mai corect mod de exprimare a eficienței utilizării resurselor de muncă îl reprezintă productivitatea muncii orare, pentru că ține seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă, iar comportamentele indică reînghețarea reușită. Dezvoltarea organizațională implică promovarea unor strategii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nevoia lui de unicitate și diferențiere, Între nevoia de exprimare prin trăsături intrinseci de personalitate și nevoia de a se manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului consumatorului este necesară o Înțelegere a noțiunii de criză și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are sensul de “decizie”. Criza se manifestă ca având un efect decisiv; ea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reușesc să se smulgă din mrejele strategiilor creative bine aplicate. Dar drumul spre fidelizarea clientului este greu, deoarece și consumatorului se obișnuiește cu ele, Își crește cerințele și se așteaptă la noutate. Marii manageri Își continuă cercetările pe direcția creșterii productivității, a profiturilor considerau clienții loiali factori de siguranță pentru Întreprinderile lor. Specialiștii În domeniu au delimitat trei tipuri de loialitate În rândul consumatorilor (Coffman C, Gabriel Gonzalez Molina (2002, p. 147): 1. Loialitatea forțată, impresia de un monopol și care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
raționalitate sunt constitutivi societății în întregul ei, nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numai un fragment al ei și încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului industrial (de la 3,4 milioane de muncitori în 1990 la numai 2,2 milioane în 1996, o scădere de 45%!), scade și productivitatea muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, ca și modul de trai al populației, de altfel. Fluxurile migratorii își modifică sensul, migrația urban-rural tinzând să egaleze și să depășească migrația rural-urban. Șomajul este un fenomen economic nou, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
occidental în general și cel european în special, acționează, de asemenea, cu prioritate politic. Capitalul occidental a observat repede că punctul forte al capitalului național este rețeaua de relații politice și administrative, în vreme ce slăbiciunile sale - lipsa de capital, managementul defectuos, productivitatea scăzută, nivelul tehnic înnapoiat - se manifestă cu prioritate pe piață. Ca urmare, strategia capitalului occidental în confruntarea sa cu cel național a urmărit separarea capitaliștilor autohtoni de sprijinul lor politic și administrativ și aducerea lor pe piață. Odată ajunși pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care a dovedit că „productivitatea ridicată și egalitatea veniturilor pot fi combinate pozitiv. Prin promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, dar și a măsurilor necesare constituirii unei forțe de muncă competitive și dinamice (învățarea pe tot parcursul vieții, pregătirea și dezvoltarea îndemânărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și subregional. PIB nu este un indicator suficient pentru a caracteriza gradul de dezvoltare a unei regiuni și, de aceea, s-a încercat găsirea unor factori corelați cu diferențele regionale în măsurarea PIB. Acești factori (PND 2004-2006) structura activității economice, productivitatea muncii, accesibilitatea regională, nivelul de calificare a forței de muncă și rata de ocupare - sugerează și factorii stimulativi cărora ar trebui să li se acorde o importanță deosebită în dezvoltarea regională. Pe de altă parte, se observă că factorii respectivi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost identificate patru etape ale acestui proces: 1492-1820, 1820-1913, 1913-1950 și perioada de după 1950. În cea din urmă etapă se disting două subperioade: înainte și după sfârșitul anilor ’60. Fiecare dintre etapele globalizării a avut ca efecte creșteri semnificative ale productivității muncii și îmbunătățirea generală a nivelului de trai, doar că nu imediat și nu pentru toată lumea. Coastworth spune că într-un prim moment doar o mică parte a populației beneficiază de efectele pozitive ale deschiderii spre piețele internaționale, majoritatea având
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
context a dat un imbold suplimentar ideilor de inspirație liberală în gestionarea problemelor sociale. Paralel cu creșterea speranței de viață, îmbunătățirea stării generale de sănătate, implicarea tot mai largă a femeilor pe piața muncii și extinderea formelor familiale neclasice, creșterea productivității muncii și progresul tehnologic au indus modificări semnificative în structura cererii și ofertei pe piața forței de muncă, domeniu în care economicul și socialul sunt într-o confruntare directă. Au apărut, astfel, ocupații noi, de vârf, care reclamă investiții mari
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
beneficiarii sau copiii acestora să depășească vreodată situația de dependență de acest tip de locuri de muncă prost plătite (capcana unor astfel de măsuri); nivelul scăzut de salarizare rezidă în faptul că în majoritatea cazurilor sunt realizate activități necalificate cu productivitate scăzută (care nu necesită investiții de capital); antrenarea continuă în astfel de activități creează, în timp, o clasă de servanți ai majorității (societatea civilă), deoarece beneficiarii acestui tip de suport nu vor participa niciodată la luarea vreunei decizii; sunt stigmatizante
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obținerea unui nivel al salariului care să permită asigurarea traiului cotidian. Așa se explică, de altfel, și scăderea procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe și atribuții, precum și corelarea cu nivelul productivității muncii au fost criterii cel puțin estompate de hiperinflația care a dominat începutul anilor ’90. Figura 1. Dinamica principalelor venituri ale populației în România După anul 2000, politica veniturilor a fost pentru prima dată, după 1990, gândită unitar, având ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei țări cu o distribuție a veniturilor dintre cele mai egalitare, România a cunoscut, de-a lungul tranziției, un salt semnificativ al indicatorilor de inegalitate. Scăderea generală a nivelului de trai s-a produs pe seama pierderii locurilor de muncă cu productivitate ridicată, a scăderii valorii reale a veniturilor populației și a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Astfel, Collins susține că tendința reală a sistemului educațional este de a suprareacționa la nevoile sistemului economic. Tendința sistemului educațional american, de exemplu, ar fi aceea de supraeducare. În opinia autorului, școlarizarea mai ridicată nu influențeaza în nici un fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pus pe indicatorii care înregistrează caracteristici la nivel individual, multe dintre măsurile dezvoltării se referă încă la caracteristici globale ale sistemelor, greu de interpretat din perspectiva consecințelor asupra condițiilor de viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin creștere economică, productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
milioane dolari. La sfîrșitul anului 1952, aceste cifre scăzuseră însă la 262 milioane dolari pentru Franța, 107 milioane pentru Germania, 170 milioane pentru Italia și 350 pentru Regatul Unit748. În al doilea rînd, Programul de Reconstrucție Europeană dăduse roade și productivitatea Europei de Vest crescuse destul cît să necesite mai multe piețe de export. În al treilea rînd, după încetarea focului în Coreea, SUA au suferit o ușoară recesiune; de aici și temerile Europei Occidentale în privința unui eventual declin al comerțului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țări și pentru a descrie caracterul echilibrat al economiei românești, care se îndrepta cu pași repezi spre industrializare. La sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, 80% din populație lucra în agricultură, pe cînd acum, coeficientul se redusese la 65%. Productivitatea agriculturii crescuse simțitor și România exporta alimente pentru "a cîștiga dolari pe care să-i investească în fabrici"1050. Gheorghiu-Dej dorea să intensifice comerțul cu Statele Unite. Voia să cumpere instalații industriale, mai exact o fabrică de cauciuc sintetic. Firmele americane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]