7,402 matches
-
este o eroare logică informală ce este comisă atunci când diferențele dintre informații sunt ignorate și similaritățile accentuate. Din cauza acestui raționament, se ajunge la o concluzie falsă. Această eroare este înrudită cu tendinta umană cognitivă de a interpreta anumite tiparuri când acestea, de fapt, nu există. Eroarea își trage numele de la o glumă despre un texan ce trage câteva împușcături spre
Eroarea trăgătorului texan () [Corola-website/Science/330836_a_332165]
-
chiar dacă efectele sunt serioase, ca orbirea sau paralizia. Dunning și Kruger au testat aceste ipoteze pe studenții de la cursurile de psihologie de la Universitatea Cornell. Într-o serie de studii, ei au notat aprecierile subiecților despre ei înșiși asupra abilităților de raționament logic, cunoștințelor gramaticale și umorului. După ce li s-au arătat rezultatele testelor proprii subiecților li s-a cerut să estimeze poziția lor în lot: cei competenți și-au estimat poziția corect, în timp ce cei incompetenți și-au supraestimat poziția. După Dunning
Efectul Dunning-Kruger () [Corola-website/Science/330317_a_331646]
-
a Federației Internaționale a Industriei Fonografice (IFPI) ca formă de protest împotriva propunerii legislative a liderului partidului liberal Venstre, Lars Sponheim, de a legaliză pirateria. Concret, acțiunea celor doi a constat în furtul unei oi aflată în proprietatea lui Lars, raționamentul fiind "dacă ei ne fură muzică, noi le furăm oile". Acțiunea a fost filmată și apoi promovată în cadrul campaniei. Ulterior Grutle a declarat că de fapt nu au furat oaia respectivă, ci doar au împrumutat-o de la un fermier și
Ivar Bjørnson () [Corola-website/Science/330340_a_331669]
-
logice din spatele unor aplicații ale legilor roboticii. Aventurile celor doi sunt puse în evident contrast cu experiențele de laborator ale lui Susan Calvin, un robotician dur care lucrează pentru aceeași companie. Personajele Powell și Donovan apar în "Să ne unim", "Raționament", "Întâi să prindem iepurele" și "Evadare". Donovan apare și în "Prima Lege". În antologia tribut "Prietenii Fundației", cei doi apar în povestirea lui Poul Anderson "Peștera lui Platon", iar un vârstnic Donovan își face apariția în "A patra lege a
Lista personajelor din seria Roboților de Isaac Asimov () [Corola-website/Science/329117_a_330446]
-
persoanei, „Prothyronul” — poarta Vestibulului — chiar din fața sălii tronului — Vestibului astfel reinterpretat, subliniind simbolistica arhitecturală cosmică ce constituia cupola. Comparațiile se mai și înșeală, însă. Numărul palatelor imperiale tetrarhice, sau apropiate acestei perioade, cunoscute suficient pentru a putea fi incluse în raționamentul comparativ este foarte redus: nu s-a mai păstrat nimic din palatul de guvernare al lui Dioclețian care se găsea la Nicomedia, și aproape nimic din palatele de la Sirmium, Milano sau Trier (cu excepția basilicii din ultimul caz). Vestigiile Marelui Palat
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
ca aceste experimente să poată fi modificate într-un mod care ar fi în concordanță cu experimentele anterioare, dar care ar putea permite încălcări experimentale ale cauzalității Speculațiile privind transmiterea de informație din viitor către trecut se bazează pe un raționament eronat. Experimentul discutat nu demonstrează că o asemenea transmisiune ar fi posibilă.
Ștergerea întârziată a alegerii cuantice () [Corola-website/Science/329393_a_330722]
-
2008, Ahmed Mazhar Nakechbandi a înființat "Institutul Cultural Educațional Al Hashimia", în cadrul căruia funcționează și "Școala Iordaniană din București". Dr. Ahmed Mazhar Nakechbandi este o prezență constantă în media românească, unde este solicitat în mod frecvent să explice fapte și raționamente care țin de lumea musulmană, unde a contribuit în calitate de consultant la realizarea mai multor emisiuni cu caracter informativ, cultural sau politic, în relația cu mediul islamic și lumea arabă. În seria de emisiuni realizate de Ion Cristoiu la OTV în
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
Saud se diferențiază de celelalte triburi vecine prin utilizarea religiei ca bază pentru legitimare, loialitatea politică confundându-se cu obligația religioasă. "Vezi și Mișcarea salafistă" Școala hanbalită, ce îl are drept fondator pe Ahmad ibn Hanbal, respinge opinia personală și raționamentul prin analogie, pentru a elimina posibilitatea apariției inovației păcătoase (Arabă: بدعة bid‘a), limitându-se la o interpretare strict literală a Coranului și a Tradițiilor. Deși această școală intră în declin începând cu secolul al XIV-lea, sub otomani, ea
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
și filosofia științei, filosofie medievali au fost infuențați în special de Aristotel. În orice caz, începând cu secolul 14, folosirea din ce în ce mai mult a raționării matematice în filosofia naturală a pregătit calea dezvoltării științei în perioada modernă timpurie. Cele mai multe tehnici de raționament matematic ale lui William Heytesbury și William Ockham sunt grăitori pentru această tendință. Alți contribuitori la filosofia naturală au fost Albert de Saxonia, John Buridan și Nicholas de Autrecourt. Teza continuității este ipoteză potrivit căreia nu a existat o discontinuitate
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția Lui nu este asemenea celei umane” Școala hanefită este cea mai
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
sau Barbu Basarab a domnit”", dar îl identifică cu un incert domn necunoscut ce ar fi domnit pentru o perioadă scurtă de circa două luni, în anul 1536, menționat într-una din scrierile lui Nicolaus Olahus. Mergând mai departe cu raționamentul îl identifică pe acest Barbu Neagoe în persoana boerului Barbu Craiovescu III, deși despre acesta nu se mai cunosc date de la 1535, deci cu un an înainte de presupusa domnie. Astfel el afirmă că "„după alungarea sa de către Radu Paisie, Barbu
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
Kohlberg s-a bazat pe povești, cum ar fi dilema lui Heinz, și s-a interesat de felul în care indivizii și-ar justifica acțiunile, dacă s-ar găsi în dileme morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată pentru a rezolva dilema, și a clasificat aceste raționamente ca aparținând câte uneia din șase etape distincte. Au existat critici ale teoriei din mai multe perspective. Printre argumente se numără faptul
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
în care indivizii și-ar justifica acțiunile, dacă s-ar găsi în dileme morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată pentru a rezolva dilema, și a clasificat aceste raționamente ca aparținând câte uneia din șase etape distincte. Au existat critici ale teoriei din mai multe perspective. Printre argumente se numără faptul că pune accentul pe justiție, excluzând alte valori morale, cum ar fi grija față de altul; că între etape
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
stadiile ulterioare, dar poate fi considerată de către cei aflați în stadiile ulterioare ca fiind simplistă, lipsită de atenție suficientă la detalii. Nivelul pre-convențional de judecată morală este deosebit de frecvent la copii, deși adulții pot prezenta și ei acest nivel de raționament. Cei care raționează la acest nivel judecă moralitatea unei acțiuni în funcție de consecințele sale directe. Nivelul pre-convențional este format din primul și al doilea stadiu de dezvoltare morală și este preocupat numai de sine într-un mod egocentric. Un copil cu
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
condus de auto-interes) exprimă poziția de tipul „mie ce-mi iese?”, în care comportamentul este definit de orice consideră individul a fi în interesul său, dar înțeles în mod restrâns, neluând în considerare reputația sau relațiile cu grupuri de oameni. Raționamentul din stadiul al doilea prezintă un interes redus față de nevoile altora, numai până în punctul în care ar putea să servească propriilor interese ale individului. Ca urmare, preocuparea pentru alții nu se bazează pe loialitate sau pe respect , ci mai degrabă
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
facă o treabă casnică. Copilul întreabă, „eu cu ce mă aleg?” Părinții oferă copilului un stimulent sub forma unor bani de buzunar în schimbul contribuției la treburile casnice. Copilul este motivat de propriul interes pentru a face treburile. Nivelul convențional de raționament moral este tipic pentru adolescenți și adulți. A raționa într-un mod convențional înseamnă a judeca moralitatea acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
sunt receptivi la aprobare sau dezaprobare din partea altora, deoarece acestea reflectă vederile societății. Ei încearcă să fie un „băiat bun” sau „fată bună” și să se ridice la aceste așteptări, întrucât au aflat că există beneficii dacă sunt considerați buni. Raționamentul de stadiul al treilea poate judeca moralitatea unei prin evaluarea consecințelor sale în termeni de relații personale, care acum începe să cuprindă idei cum ar fi respectul, recunoștința și „regula de aur”. „Vreau să fiu plăcut și bine privit; se
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
regula de aur”. „Vreau să fiu plăcut și bine privit; se pare că dacă nu sunt rău le plac oamenilor.” Conformarea la regulile asociate rolului social nu este încă pe deplin înțeleasă. Intențiile actorilor joacă un rol mai important în raționament în această etapă; unii ar putea fi mai iertători dacă crede că cineva „are bune intenții”. În stadiul al patrulea (condus de autoritate și respect al ordinii sociale), este importantă respectarea legilor, , și , din cauza importanței lor în menținerea unei societăți
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
această etapă; unii ar putea fi mai iertători dacă crede că cineva „are bune intenții”. În stadiul al patrulea (condus de autoritate și respect al ordinii sociale), este importantă respectarea legilor, , și , din cauza importanței lor în menținerea unei societăți funcționale. Raționamentul moral în stadiul patru trece, prin urmare, dincolo de nevoia de aprobare individuală expusă în stadiul al treilea. Adesea, un ideal sau câteva idealuri centrale prescriu ceea ce este bine și rău. Dacă o persoană încalcă o lege, probabil, toată lumea ar face
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a unei situații deasupra convențiilor sociale, comportamentul lor, mai ales la stadiul al șaselea, poate fi confundat cu cel al celor de la nivelul pre-convențional. Unii teoreticieni au speculat că mulți oameni nu pot ajunge la acest nivel de abstractizare a raționamentului moral. În stadiul al cincilea (condus de contractul social), lumea este văzută ca având opinii, drepturi și valori diverse. Aceste perspective ar trebui să fie respectate reciproc ca fiind unice pentru fiecare persoană sau comunitate. Legile sunt considerate ca fiind
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
edicte rigide. Cele care nu promovează bunăstarea generală ar trebui să fie schimbate atunci când este necesar pentru a satisface „binele cel mai mare pentru cei mai mulți oameni”. Acest lucru este realizat prin și prin . Guvernarea democratică se bazează, se pare, pe raționamente morale asociate stadiului al cincilea. În stadiul al șaselea (condus de principii etice universale), judecata morală se bazează pe raționament abstract, folosind principii etice universale. Legile sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt fundamentate în dreptate, și un angajament față de dreptate
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
cel mai mare pentru cei mai mulți oameni”. Acest lucru este realizat prin și prin . Guvernarea democratică se bazează, se pare, pe raționamente morale asociate stadiului al cincilea. În stadiul al șaselea (condus de principii etice universale), judecata morală se bazează pe raționament abstract, folosind principii etice universale. Legile sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt fundamentate în dreptate, și un angajament față de dreptate poartă cu el o obligație de nu respecta legi nedrepte. nu sunt necesare, întrucât contractele sociale nu sunt esențiale pentru
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
deplin integrat în personalitate. În special, Kohlberg a remarcat un stadiu 4 sau 4+, o tranziție de la stadiul al patrulea la stadiul al cincilea, în care observa caracteristici din ambele. În acest stadiu, individul este nemulțumit de natura arbitrară a raționamentului condus de lege și ordine; culpabilitatea trece frecvent de la a fi definită de societate la a vedea societatea ca fiind vinovată. Acest stadiu este adesea confundat cu relativismul moral al stadiului al doilea, întrucât individul consideră ca aceste interese ale
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de dezvoltare morală ale lui Kohlberg se bazează pe presupunerea că oamenii sunt în mod inerent comunicativi, capabil de rațiune, și posedă o dorință de a-i înțelege pe ceilalți și lumea din jurul lor. Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale adoptate de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]