9,501 matches
-
privind prejudiciul moral suferit trebuie să fie determinată ținându-se cont de încălcarea Convenției stabilită de Curte, precum și de jurisprudența acesteia în materia neexecutării unei hotărâri judecătorești (Burdov împotriva Rusiei, nr. 59.498/00, paragraful 47, CEDO 2002-III). 45. Curtea reamintește că, în speță, singurul fundament pentru acordarea unei satisfacții echitabile constă în faptul că reclamanta nu a beneficiat de dreptul său de acces la instanță ca urmare a încălcării art. 6 din Convenție. Totuși, trebuie ținut cont și de faptul
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Pântea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186817_a_188146]
-
nu a beneficiat de dreptul său de acces la instanță ca urmare a încălcării art. 6 din Convenție. Totuși, trebuie ținut cont și de faptul că este vorba de o neexecutare parțială a Hotărârii din 19 decembrie 2000. 46. Curtea reamintește, de asemenea, jurisprudența sa constantă, potrivit căreia, în caz de încălcare a art. 6 din Convenție, reclamanta trebuie repusă, pe cât posibil, într-o situație echivalentă celei în care s-ar fi găsit dacă nu ar fi fost eludată această dispoziție
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Pântea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186817_a_188146]
-
legale: (...) f) dacă este vorba despre arestarea sau detenția legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare." ... 16. Curtea reamintește că art. 5 § 1 cuprinde lista completă a circumstanțelor în care indivizii pot fi privați în mod legal de libertatea lor, luând în considerare faptul că aceste circumstanțe implică o interpretare restrictivă, fiind vorba despre excepții de la o garanție fundamentală
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în Cauza Kaya împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186334_a_187663]
-
aprilie 2005, Curtea relevă că baza legală a acestei privări de libertate este Ordonanța din 15 aprilie 2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care se întemeiază pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , citată mai sus. 21. Curtea reamintește că rolul său nu este acela de a examina în abstracto legislația și practica interne aplicabile în această cauză, ci acela de a aprecia dacă modul în care ele au afectat reclamantul încalcă prevederile Convenției [a se vedea, mutatis mutandis
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în Cauza Kaya împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186334_a_187663]
-
autorii excepției nu formulează o reală critică de neconstituționalitate, ci prezintă mai degrabă aspecte teoretice legate de interpretarea unei noțiuni de drept și de fapt, ceea ce nu poate fi convertit într-o veritabilă critică de neconstituționalitate. Față de aceste susțineri, Curtea reamintește că aspectele legate de interpretarea unui text legal și aplicarea acestuia la un caz dat, în funcție de circumstanțele sale specifice, nu pot fi soluționate de instanța de contencios constituțional, ci sunt de atributul exclusiv al organelor competente în materie, precum și al
DECIZIE nr. 105 din 13 februarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185832_a_187161]
-
Guvernul pledează pentru inaplicabilitatea art. 6 în cazul procedurii litigioase datorită faptului că aceasta are un caracter fiscal (Ferrazzini împotriva Italiei [MC], nr. 44.759/98, §§ 21-30, CEDO 2001-VII). 27. Reclamanții nu au depus observații asupra acestei chestiuni. 28. Curtea reamintește faptul că, într-adevăr, contenciosul fiscal iese din sfera drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, în ciuda efectelor patrimoniale pe care le are în mod necesar în ceea ce privește situația contribuabililor (Ferrazzini, citată mai sus, §§ 29-31). 29. În cauză, Curtea constată că, deși
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2006 în Cauza Stere şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190503_a_191832]
-
dispus rambursarea lor. Această decizie a constituit, așadar, o ingerință în exercitarea de către reclamanți a dreptului lor de creanță și, prin aceasta, în dreptul lor la respectarea bunurilor. 43. În ceea ce privește regula aplicabilă în lumina art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea reamintește că acest articol conține 3 norme distincte: prima, care se exprimă în prima frază a primului alineat și care are un caracter general, enunță principiul respectării proprietății; cea de-a doua, ce figurează în cea de-a doua frază a
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2006 în Cauza Stere şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190503_a_191832]
-
și, prin urmare, trebuie interpretate în lumina principiului general enunțat în prima regulă (vezi, printre multe altele, Gasus Dosier - und F'f6rdertechnik GmbH împotriva Olandei, Hotărârea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46-47, § 55). 46. Curtea reamintește că art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, înainte de toate și în primul rând, că o ingerință a autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor trebuie să fie legală. Cel de-al doilea alineat recunoaște dreptul statelor de a
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2006 în Cauza Stere şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190503_a_191832]
-
Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. În plus, Curtea constată că nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. B. Pe fond 23. Curtea reamintește faptul că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (vezi, printre multe altele, Pκlissier și Sassi
HOTĂRÂRE din 4 august 2005 în Cauza Stoianova şi Nedelcu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190141_a_191470]
-
și luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (vezi, printre multe altele, Pκlissier și Sassi împotriva Franței [MC], nr. 25.444/94, § 67, CEDO 1999-II). De asemenea, Curtea reamintește că, în materie penală, dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil are ca obiect tocmai evitarea "ca o persoană inculpată să rămână prea mult în incertitudine cu privire la soarta sa" (St'f6gm'fcller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie
HOTĂRÂRE din 4 august 2005 în Cauza Stoianova şi Nedelcu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190141_a_191470]
-
la instanță, prevăzut la art. 6 alin. 1 din Convenție, care prevede: "Orice persoană are dreptul la judecarea (...) cauzei sale, de către o instanță (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil (...)" A. Asupra admisibilității 17. Curtea reamintește încă de la început că pretinsa încălcare a dreptului de acces la instanță constă într-o situație continuă ce nu va lua sfârșit decât la data la care hotărârea judecătorească rămasă definitivă va fi executată. Prin urmare, termenul de 6 luni
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
în care Curtea a concluzionat că a avut loc încălcarea art. 6 din Convenție din cauza neexecutării unei hotărâri judecătorești care obliga autoritățile fie să îi acorde reclamantei un teren, fie să îi acorde o sumă cu titlu de reparație. Guvernul reamintește că hotărârile neexecutate în prezenta cauză nu au prevăzut soluții alternative punerii în posesie, printre altele plata unei reparații, și arată că o asemenea alternativă nici măcar nu era prevăzută de legea română la data faptelor cauzei. 20. Fiind vorba despre
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
Rom��niei (nr. 34.647/97, 17 iunie 2003). 22. În sfârșit, cu privire la Hotărârea din 10 noiembrie 1997, Guvernul apreciază că reclamanții ar fi trebuit să ceară plata unor daune-interese prin intermediul executorului judecătoresc. 23. Reclamanții contestă argumentele Guvernului. 24. Curtea reamintește că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de la care instanță ar emana, trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 din Convenție. Dreptul de acces la instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
silită a hotărârilor judecătorești prin intermediul executorului judecătoresc, în ceea ce privește plata daunelor-interese dispusă la data de 10 noiembrie 1997. 28. În lumina celor de mai sus, Curtea respinge argumentul Guvernului în ceea ce privește diferența dintre prezenta cauză și Cauza Jasiuniene, citată mai sus. Ea reamintește că în cele două cauze obligația de a executa aparținea administrației și că hotărârile neexecutate sunt încă valabile și că nu au fost ulterior modificate sau anulate de către autoritățile competente (Jasiuniene, citată mai sus, §§ 28 și 30, și paragrafele 24
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
să dispună obligarea Comisiei la eliberarea unui titlu de proprietate pentru un teren de 33,5 hectare, al cărui amplasament nu este stabilit de către instanță. În consecință, creanța reclamanților are un caracter incert. În ceea ce privește Hotărârea din 10 noiembrie 1997, Guvernul reamintește că reclamanții ar fi trebuit să recurgă la executarea sa silită prin intermediul unui executor judecătoresc. 34. În orice caz, atingerea adusă speranței reclamanților de a li se reconstitui dreptul de proprietate, din cauza imposibilității executării unei hotărâri definitive, se justifică în
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
despăgubiri. Pentru aceste motive, Guvernul consideră că ingerința în drepturile reclamanților a fost proporțională din punctul de vedere al interesului general (Sporrong și Lțnnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, seria A nr. 52, p. 26, § 69). 36. Curtea reamintește că un reclamant nu poate pretinde o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în măsura în care hotărârile pe care acesta le incriminează se referă la "bunurile" sale în sensul acestei dispoziții. Noțiunea de "bunuri" poate cuprinde atât "bunurile actuale
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
din Protocolul nr. 1. 38. Ca atare, reclamanții au "un bun" în sensul art. 1 menționat mai sus. 39. Curtea observă că nu se contestă faptul că în cauză a avut loc o ingerință în dreptul de proprietate al reclamanților. Ea reamintește că, refuzând să execute hotărârile definitive, autoritățile naționale i-au privat pe reclamanți de exercitarea dreptului lor de proprietate asupra terenului fără a le da vreo justificare pentru această ingerință (Sabin Popescu, citată mai sus, § 81, și paragraful 25 de
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
asemenea concluzie face inutilă verificarea menținerii unui just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor individuale ale reclamanților (Metaxas, citată mai sus, § 31). 42. În ceea ce privește plata daunelor-interese stabilite prin Hotărârea din 10 noiembrie 1997, Curtea reamintește că nici ea nu este de acord cu argumentul Guvernului, conform căruia reclamanții ar fi trebuit să ceară executarea silită prin intermediul unui executor judecătoresc (paragraful 22 de mai sus). Această sumă, deși stabilită în mod definitiv de către instanțe, nu a
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
făcută o distincție între procedurile civile și cele administrative, pe de o parte, și procedurile penale, pe de altă parte. Deoarece circumstanțele speței se referă la o procedură penală, Curtea își va limita analiza la acest domeniu precis. 42. Curtea reamintește că prin Convenție nu se interzice ca instanțele militare să statueze asupra acuzațiilor în materie penală împotriva membrilor personalului ce aparține armatei, cu condiția să fie respectate garanțiile de independență și imparțialitate prevăzute de art. 6 § 1 (Morris împotriva Regatului
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
care subliniase că instanța militară era înființată, prin diferite legi, în scopul de a menține ordinea și disciplina în cadrul forțelor armate. Competența sa trebuia rezervată așadar personalului militar ce a comis infracțiuni sau delicte în timp ce își exercită îndatoririle. 50. Curtea reamintește locul special pe care îl ocupă armata în organizarea constituțională a statelor democratice, ce trebuie limitat la domeniul securității naționale, puterea judiciară ținând în principiu, după părerea sa, de domeniul societății civile. De asemenea, ea ține cont de existența unor
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
descurajant și se aseamănă așadar cu o pedeapsă penală (a se vedea, mutatis mutandis, Malige împotriva Franței, nr. 27.812/95, p. 2.936, § 39, CEDO 1998-VII, și Nilsson împotriva Suediei (dec.), 73.661/01, 13 decembrie 2005). 67. Curtea reamintește apoi că art. 4 din Protocolul nr. 7 are ca scop să interzică repetarea urmăririi penale definitiv încheiate, evitând astfel ca o persoană să fie urmărită sau pedepsită penal de două ori pentru același comportament de către instanțele aceluiași stat. Această
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
românești (ROL), cu titlu de cheltuieli legate de procedura internă, și pentru 370.000 ROL, reprezentând cheltuieli de traducere. 79. Guvernul consideră că aceste sume sunt excesive și apreciază că, în lipsa unor documente justificative, aceste pretenții trebuie înlăturate. 80. Curtea reamintește că, în ceea ce privește art. 41 din Convenție, nu pot fi rambursate decât cheltuielile despre care s-a stabilit că au fost într-adevăr efectuate, că au fost necesare și că valoarea lor este rezonabilă (vezi, printre altele, Nikolova împotriva Bulgariei [GC
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
și ale siguranței raporturilor juridice, și, în fine, pe cele ale Legii nr. 247/2005 , care a modificat și completat Legea nr. 10/2001 , punând la punct cadrul instituțional și financiar pentru o aplicare mai eficientă a acestei legi. El reamintește că reclamantul ar fi depus o cerere de despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 . 20. Guvernul consideră că autoritățile naționale beneficiază de o mare putere discreționară, nu numai în ceea ce privește alegerea măsurilor pentru garantarea respectării drepturilor patrimoniale sau pentru reglementarea
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Dimitrie Dan Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190184_a_191513]
-
mai sus (§§ 38-53). El afirmă că incertitudinea din domeniul legislativ invocată de Guvern este imputabilă statului și nu va putea fi considerată ca o "circumstanță excepțională" care justifică o ingerință în dreptul său de proprietate asupra bunului în discuție. 23. Curtea reamintește că în Cauza Străin, citată mai sus (§§ 39 și 59), ea a considerat că vânzarea de către stat a unui bun al altcuiva unor terți de bună-credință, chiar dacă a fost anterioară confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al altuia
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Dimitrie Dan Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190184_a_191513]
-
baza unui tarif de 40 EUR pe oră, în timp ce în cauza de față avocata reclamantului a practicat un tarif de 80 EUR pe oră, ceea ce reprezintă un tarif excesiv. 46. În observațiile sale ca răspuns la cele ale Guvernului, reclamantul reamintește că avocatul său a facturat onorarii diferite din cauza muncii specifice pentru fiecare etapă a procedurii, adică 80,25 EUR sau chiar 5 EUR pe oră, ceea ce constituie o medie de 37 EUR pe oră, adică o valoare mai mică decât
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Dimitrie Dan Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190184_a_191513]